BusinessMagazin

Tag: meta

  • Furtuna concedierilor din industria IT continuă. Care este gigantul ce a anunţat că mai concediază încă 10.000 de oameni

    Meta anunţă o nouă rundă de disponibilizări. Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs vor pierde până la 10.000 de angajaţi în urma programului de restructurare anunţat de Zuckerberg în martie.

    Meta Platforms va începe miercuri o serie de concedieri la nivelul întregii companii, în contextul unei restructurări a echipelor anunţată de Zuckerberg în luna martie, relatează Bloomberg, citat de ZF.

    Compania-mamă a Facebook a notificat managerii să se pregătească să anunţe miercuri reducerile de personal, printr-o notă consultată de Bloomberg News. Situaţia indică faptul că Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs – care găzduieşte cercetările VR ale firmei şi hardware-ul Quest – vor fi afectate de disponibilizări.

    Măsura face parte dintr-o campanie de reducere a costurilor care, în cele din urmă, va elimina 10.000 de posturi în cadrul companiei, aşa cum a anunţat Zuckerberg în martie.

    O nouă rundă de reduceri va urma în luna mai.

    Meta a redus deja aproximativ 13% din forţa sa de muncă, sau aproximativ 11.000 de posturi, în noiembrie.

    De asemenea, a prelungit o îngheţare a angajărilor până în primul trimestru al anului 2023. Comentariile lui Zuckerberg au sugerat că firma ar urmări să devină mai eficientă şi să reechilibreze raportul dintre numărul inginerilor de software şi personalul administrativ.

    Memorandumul distribuit managerilor indică faptul că echipele vor fi sistematic reorganizate, angajaţii care vor „supravieţui” rundei de disponibilizări urmând să fie repartizaţi sub conducerea unor noi manageri.

    Meta va cere tuturor angajaţilor din America de Nord care pot lucra de acasă să opereze remote în cursul zilei de miercuri, pentru a avea timp să proceseze vestea, se arată în document.

    Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze ştirea, amintind de postarea lui Zuckerberg din luna martie despre „anul eficienţei”, în care acesta a anunţat o serie masivă de concedieri până la sfârşitul primăverii.

  • Meta anunţă o nouă rundă de disponibilizări: Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs vor pierde până la 10.000 de angajaţi în urma programului de restructurare anunţat de Zuckerberg în martie

    Meta Platforms Inc. va începe miercuri o serie de concedieri la nivelul întregii companii, în contextul unei restructurări a echipelor anunţată de Zuckerberg în luna martie, relatează Bloomberg.

    Compania-mamă a Facebook a notificat managerii să se pregătească să anunţe miercuri reducerile de personal, printr-o notă consultată de Bloomberg News. Situaţia indică faptul că Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs – care găzduieşte cercetările VR ale firmei şi hardware-ul Quest – vor fi afectate de disponibilizări. Măsura face parte dintr-o campanie de reducere a costurilor care, în cele din urmă, va elimina 10.000 de posturi în cadrul companiei, aşa cum a anunţat Zuckerberg în martie. O nouă rundă de reduceri va urma în luna mai.

    Meta a redus deja aproximativ 13% din forţa sa de muncă, sau aproximativ 11.000 de posturi, în noiembrie. De asemenea, a prelungit o îngheţare a angajărilor până în primul trimestru al anului 2023. Comentariile lui Zuckerberg au sugerat că firma ar urmări să devină mai eficientă şi să reechilibreze raportul dintre numărul inginerilor de software şi personalul administrativ.

    Memorandumul distribuit managerilor indică faptul că echipele vor fi sistematic reorganizate, angajaţii care vor „supravieţui” rundei de disponibilizări urmând să fie repartizaţi sub conducerea unor noi manageri.

    Meta va cere tuturor angajaţilor din America de Nord care pot lucra de acasă să opereze remote în cursul zilei de miercuri, pentru a avea timp să proceseze vestea, se arată în document.

    Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze ştirea, amintind de postarea lui Zuckerberg din luna martie despre „anul eficienţei”, în care acesta a anunţat o serie masivă de concedieri până la sfârşitul primăverii.

  • Meta plănuieşte o nouă rundă de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajaţi, potrivit unui raport Bloomberg News publicat luni seară

    Reducerile de locuri de muncă ar putea începe în această săptămână şi reprezintă o rundă suplimentară de disponibilizări, care se adaugă celor 13% dintre lucrătorii Meta care au fost concediaţi în cadrul unui plan major de reducere a costurilor anunţat în noiembrie, notează CNBC.

    Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a indicat anterior că gigantul reţelelor de socializare se va concentra în acest an asupra eforturilor menite să reducă costurile companiei, prezentând anul 2023 ca fiind “Anul eficienţei”. El le-a spus analiştilor în februarie că Meta se concentrează pe “tăierea proiectelor care nu sunt performante sau care ar putea să nu mai fie cruciale” şi că plănuieşte să “elimine straturile de management intermediar pentru a lua decizii mai rapid”.

    Eforturile de reducere a costurilor vin într-un moment dificil pentru compania de tehnologie de consum, care a declarat că în trimestrul al 4-lea costurile şi cheltuielile sale au crescut cu 22% de la an la an, la 25,8 miliarde de dolari, în timp ce vânzările totale au scăzut cu 4%, la 32 miliarde de dolari.

    Activitatea principală de publicitate online a Meta continuă să se confrunte cu obstacole din cauza unor factori precum o piaţă de publicitate digitală dificilă, efectele persistente ale actualizării de confidenţialitate a iOS din 2021 de către Apple şi concurenţa sporită din partea TikTok, deţinută de ByteDance.

    Între timp, compania continuă să investească masiv în dezvoltarea metaversului, despre care Meta consideră că ar putea reprezenta următoarea frontieră pentru informatica de masă. Divizia Reality Labs a companiei, care are sarcina de a construi tehnologiile de realitate virtuală şi realitate augmentată necesare pentru metavers, a adus venituri de 727 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea, dar a înregistrat şi o pierdere operaţională de 4,28 miliarde de dolari.

    Zuckerberg a declarat că îşi va “asuma răspunderea” pentru planurile de reducere a costurilor anunţate anterior de companie, afirmând că vede concedierile “ca pe o ultimă soluţie”.

    “Restructurăm echipele pentru a ne creşte eficienţa”, a declarat Zuckerberg în toamna anului trecut, când Meta a anunţat concedieri: “Dar aceste măsuri nu ne vor aduce cheltuielile la nivelul creşterii veniturilor noastre, aşa că am luat, de asemenea, decizia dificilă de a concedia oameni”.

  • Revenire cu aproape 20% pe bursă pentru Meta după ce a anunţat venituri de 32,17 miliarde de dolari în T4, mai mult decât era prognozat.

    Acţiunile Meta au fost tranzacţionate intens miercuri, după ce compania a raportat veniturile din al patrulea trimestru, scrie CNBC.

    Acestea au depăşit estimările, iar compania a anunţat o răscumpărare de acţiuni în valoare de 40 de miliarde de dolari.  

    Veniturile Meta se ridică la 32,17 miliarde USD în T4 faţă de 31,53 miliarde USD estimate, conform Refinitiv.

    De asemenea compania a depăşit estimarea de utilizatori activi zilnici (DAU) având 2 miliarde faţă de 1,99 miliarde estimaţi, precum şi cea de utilizatori activi lunar (MAU) având 2,96 miliarde faţă de 2,98 miliarde estimaţi, conform datelor StreetAccount.

    Veniturile din al patrulea trimestru au scăzut cu 4% faţă de anul precedent, marcând al treilea trimestru consecutiv de scădere. Costurile şi cheltuielile companiei au crescut cu 22% de la an la an (YOY) la 25,8 miliarde de dolari.

    „Comunitatea noastră continuă să crească şi sunt mulţumit de angajamentul puternic al utilizatorilor în aplicaţiile noastre”, a declarat directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, într-un comunicat. „Tema noastră de management pentru 2023 este „Anul eficienţei” şi ne concentrăm să devenim o organizaţie mai puternică şi mai agilă.”

    Meta a spus că numărul de angajaţi a crescut cu 20% de la un an la altul, la 86.482 la 31 decembrie 2022. Acest număr include o mare parte din cei peste 11.000 de lucrători pe care Meta a spus că îi va concedia în noiembrie anul trecut.

    Compania se aşteaptă ca cheltuielile sale totale în 2023 să se situeze în intervalul de la 89 de miliarde de dolari până la 95 de miliarde de dolari, ceea ce este mai mic decât previziunile sale anterioare de 94 de miliarde de dolari până la 100 de miliarde de dolari anual. Meta a atribuit ajustarea „creşterii mai lente anticipate a cheltuielilor cu salariile şi a costului veniturilor”.

    Meta a declarat miercuri că a autorizat o creştere de 40 de miliarde de dolari a planului său de răscumpărare de acţiuni. Compania a răscumpărat acţiuni în valoare de 27,9 miliarde de dolari anul trecut.

     

  • Rusia declară Meta, proprietarul Facebook şi Instagram, drept organizaţie teroristă

    Compania mamă a Facebook şi Instagram a fost interzisă în Rusia, scrie CNN.

    Această interdicţie impune băncilor să îngheţe fondurile şi să suspende serviciile pentru conturile companiei.

    Încă din luna martie, Tribunalul Districtului Tverskoy din Moscova a clasificat Meta drept organizaţie extremistă, susţinând că managementul companiei a permis utilizatorilor din Ucraina să îndemne la violenţă împotriva armatei ruse.

    Instanţa a respins apelul companiei americane. Decizia instanţei nu s-a aplicat mesageriei WhatsApp, deţinută tot de Meta, deoarece aceasta nu difuzează informaţii în mod public.

  • Rusia continuă să declare Meta „organizaţie extremistă”

    Rusia a restricţionat accesul la platformele emblematice ale Meta, Facebook şi Instagram, precum şi la reţeaua de socializare Twitter, în urma trimiterii de către Moscova a zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie, o acţiune pe care criticii au considerat-o un efort al Rusiei de a exercita un control mai mare asupra fluxurilor de informaţii, relatează agenţia de presă TASS, citată de Reuters.

    În martie, Rusia a declarat că decizia sa privind extremismul nu va afecta serviciul de mesagerie WhatsApp al Meta, concentrându-se în schimb pe Facebook şi Instagram.

    Meta nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă prin e-mail. Avocatul Victoria Shakina a declarat în martie în faţa unei instanţe că Meta nu desfăşoară activităţi extremiste şi că este împotriva rusofobiei.

    Rusia a interzis iniţial Facebook pentru că a restricţionat accesul la mass-media ruseşti, în timp ce Instagram a fost vizat după ce Meta a declarat că ar permite utilizatorilor de social media din Ucraina să posteze mesaje care îndeamnă la violenţă împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a trupelor trimise de Moscova acolo.

    Ulterior, Meta şi-a restrâns îndrumările pentru a interzice apelurile la moartea unui şef de stat şi a declarat că îndrumările sale nu ar trebui niciodată interpretate ca o aprobare a violenţei împotriva ruşilor în general.

    De asemenea, Rusia a obiectat faţă de modul în care platformele străine tratează propriile sale media, unele dintre acestea purtând eticheta de “controlate de stat”. În plus, autoritatea de reglementare a comunicaţiilor de stat Roskomnadzor a amendat în mod regulat companiile de social media care nu şterg conţinutul pe care Rusia îl consideră ilegal.

    Un avocat care reprezintă Meta a declarat luni în faţa instanţei că refuzul de a bloca accesul la conţinut şi etichetarea mass-media controlate de stat nu sunt activităţi care să fie calificate drept extremiste, potrivit unui reporter Kommersant aflat în sala de judecată.

    Reuters nu a putut verifica în mod independent această relatare, iar avocatul nu a putut fi contactat imediat.

  • Meta investighează utilizarea de către Sheryl Sandberg a resurselor companiei

    Avocaţii investighează utilizarea de către Sheryl Sandberg, fostă director ce operaţiuni la Meta Platforms Inc, care a plecat recent din firmă, a resurselor companiei pe parcursul mai multor ani, a relatat Wall Street Journal, citând persoane familiarizate cu acest subiect.

    Conform Reuters, mai mulţi angajaţi au fost intervievaţi în legătură cu ancheta derulată de Meta, compania-mamă a Facebook, investigaţia fiind în curs de desfăşurare cel puţin din toamna anului trecut.

    Meta şi Sandberg nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii ale Reuters.

    Printre activităţile examinate se numără cea a angajaţilor Meta pentru a sprijini fundaţia lui Sandberg, Lean In, şi în vederea scrierii şi promovării celei de-a doua cărţi a acesteia, “Option B: Facing Adversity, Building Resilience, and Finding Joy”, a adăugat raportul.

    La începutul lunii iunie, Sandberg, al cărei parteneriat strâns cu directorul executiv Mark Zuckerberg a alimentat creşterea celei mai mari reţele sociale din lume, şi-a anunţat plecarea din companie după 14 ani.

    Directorul general pentru extindere Javier Olivan va prelua funcţia de director operaţional, deşi Zuckerberg a declarat că nu intenţionează să înlocuiască direct rolul lui Sandberg în cadrul structurii existente a companiei.

    Sandberg a declarat că va continua să facă parte din consiliul de administraţie al Meta şi după ce va părăsi compania, în toamnă.

  • UE stabileşte noi reguli dure pentru Google şi Meta

    Companiile Alphabet, Meta şi alte platforme online mari vor trebui să depună mai mult efort pentru a eradica conţinutul ilegal sau vor risca amenzi usturătoare în conformitate cu noile reguli de internet convenite între ţările Uniunii Europene şi parlamentarii UE.

    Companiile Alphabet, Meta şi alte platforme online mari vor trebui să depună mai mult efort pentru a eradica conţinutul ilegal sau vor risca amenzi usturătoare în conformitate cu noile reguli de internet convenite între ţările Uniunii Europene şi parlamentarii UE.

    Acordul a venit după mai bine de 16 ore de negocieri. Digital Services Act (DSA) este a doua direcţie a strategiei şefului antitrust al UE, Margrethe Vestager, de a controla unităţile Alphabet Google, Meta şi alţi giganţi din tehnologie din SUA, transmite Reuters.

    Luna trecută, ea a câştigat sprijinul din partea blocului de 27 de ţări şi a parlamentarilor pentru regulile emblematice numite Digital Markets Act (DMA), care ar putea forţa Google, Amazon, Apple, Meta şi Microsoft să-şi schimbe practicile de afaceri de bază în Europa.

    „Avem o înţelegere cu DSA: Digital Services Act că se va asigura că ceea ce este ilegal offline este, de asemenea, văzut şi tratat ca ilegal online – nu ca un slogan, ci ca realitate”, a spus Vestager într-un tweet.

    Parlamentarul UE Dita Charanzova, care a cerut astfel de reguli în urmă cu opt ani, a salutat acordul.

    „Google, Meta şi alte mari platforme online vor trebui să acţioneze pentru a-şi proteja mai bine utilizatorii. Europa a precizat clar că nu pot acţiona ca insule digitale independente”, a spus ea într-un comunicat.

    Într-o declaraţie, Google a declarat: „Pe măsură ce legea este finalizată şi implementată, detaliile vor conta. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu factorii de decizie pentru a obţine corect detaliile tehnice rămase pentru a ne asigura că legea funcţionează pentru toată lumea”.

    Conform DSA, companiile se confruntă cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea regulilor, în timp ce încălcările repetate le-ar putea duce la interdicţia de a desfăşura afaceri în UE.

    Noile reguli interzic publicitatea orientată către copii sau bazată pe date sensibile precum religia, sexul, rasa şi opiniile politice.

    Tacticile care induc oamenii în eroare să ofere date personale companiilor online, vor fi, de asemenea, interzise.

    Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare online vor trebui să ia măsuri specifice în timpul unei crize. Mişcarea a fost declanşată de invazia Ucrainei de către Rusia şi de dezinformarea aferentă.

    Companiile ar putea fi forţate să predea autorităţilor de reglementare şi cercetătorilor datele legate de algoritmii lor.

    Companiile se confruntă, de asemenea, cu o taxă anuală de până la 0,05% din veniturile anuale la nivel mondial pentru a acoperi costurile de monitorizare a conformităţii lor.

    DSA va fi pusă în aplicare în 2024.

     

  • Acord între Google şi Meta, vizat de o anchetă antitrust deschisă de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a deschis o anchetă antitrust oficială pentru a evalua dacă un acord între Google şi Meta (fosta Facebook) pentru servicii de publicitate prin bannere web ar fi încălcat normele UE în materie de concurenţă.

    Ancheta Comisiei se referă la un acord pe care Google l-a denumit codificat „Jedi Blue”, încheiat în septembrie 2018 între Google şi Meta în ceea ce priveşte participarea reţelei publicitare (Audience Network) a Meta la programul de licitaţie deschisă (Open Bidding) al Google.

    Comisia este preocupată de faptul că acordul s-a putea înscrie în eforturile de a exclude serviciile de publicitate online concurente cu programul de licitaţie deschisă al Google şi, prin urmare, de a restrânge sau de a denatura concurenţa pe pieţele de publicitate prin bannere web, în detrimentul editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor.

    Dacă preocupările se dovedesc întemeiate, practicile care fac obiectul anchetei ar putea încălca normele UE în materie de concurenţă care se referă la acordurile anticoncurenţiale dintre întreprinderi (articolul 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau la abuzul de poziţie dominantă (articolul 102 din TFUE). Comisia va efectua propria sa anchetă amănunţită în mod prioritar.

    „Mulţi editori se bazează pe publicitatea prin bannere web pentru a finanţa conţinut online pentru consumatori. Este posibil ca aşa-numitul acord „Jedi Blue” dintre Google şi Meta să vizeze o tehnologie concurentă cu programul „Open Bidding” al Google, cu scopul de a o slăbi şi a o exclude de pe piaţa afişării bannerelor publicitare pe site-urile şi aplicaţiile editorilor. Dacă ancheta noastră va confirma acest fapt, înseamnă că am avea de a face cu o restrângere şi o denaturare a concurenţei pe piaţa deja concentrată a tehnologiei publicitare, în detrimentul tehnologiilor concurente de difuzare a anunţurilor publicitare, al editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor”, a spus vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

  • Cădere fabuloasă pentru Mark Zuckerberg. Ce a păţit astăzi compania condusă de el nu credea nimeni că este posibil

    După pierderea stocurilor din acest an, Meta nu mai este una dintre cele mai valoroase 10 companii din lume, scrie Business Insider.

    Preţul Acţiunilor Meta a scăzut cu aproximativ 40% până în prezent, după ce compania a raportat în urmă cu două săptămâni că baza zilnică de utilizatori activi Facebook s-a micşorat pentru prima dată. Platforma de socializare a pierdut un milion de utilizatori din trimestrul al treilea până în trimestrul al patrulea din 2021.

    Anunţul a făcut ca acţiunile Meta să scadă cu 26,4% într-o singură zi, eliminând o capitalizare de piaţă de 240 de miliarde de dolari, cea mai mare pierdere de o zi din istoria corporativă a Statelor Unite. Totodată, averea CEO-ului Meta, Mark Zuckerberg, a suferit un şoc puternic: în prezent, Zuckerberg are o avere de 78,8 miliarde de dolari, în scădere cu peste 46 de miliarde faţă de începutul anului.

    Astăzi, Meta este a 11-a cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de piaţă de 565,4 miliarde de dolari, arată un clasament Bloomberg. Anterior a fost pe locul 7, pe baza preţului record al acţiunlor Meta de pe 7 septembrie 2021, potrivit Bloomberg.

    Pe primul loc se află Apple, cu o capitalizare de piaţă de 2,8 trilioane de dolari, urmat de Microsoft, cu o evaluare de 2,2 trilioane de dolari, arată clasamentul. 

    Iată lista celor mai valoroase companii din lume, clasate după capitalizarea bursieră, potrivit Bloomberg:
     

    1. Apple – 2,8 trilioane de dolari

    2. Microsoft – 2,2 trilioane de dolari

    3. Aramco – 2 trilioane de dolari

    4. Alphabet – 1,8 trilioane de dolari

    5. Amazon – 1,6 trilioane de dolari

    6. Tesla – 905,7 miliarde de dolari

    7. Berkshire Hathaway – 700,6 miliarde de dolari

    8. Nvidia – 613 miliarde de dolari

    9. TSMC – 600,3 miliarde de dolari

    10. Tencent – 589,8 miliarde de dolari

    11. Meta – 565,4 miliarde de dolari