“Chevron poate confirma astăzi (n.r. – joi) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pungeşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea”, se arată în comunicatul citat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Chevron poate confirma astăzi (n.r. – joi) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pungeşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea”, se arată în comunicatul citat.
Peste o sută de persoane din Siliştea (Vaslui) protestează, joi, pentru a patra zi consecutiv, în perimetrul unde Chevron ar urma să amplaseze o sondă de explorare a gazelor de şist.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Gadget-ul, numit MotoX, va fi produs inclusiv în SUA şi va face parte dintr-o campanie de a reduce preţurile smartphone-urilor şi de a pune capăt marjelor ridicate de profit ale companiilor precum Apple, a spus Woodside, citat de cotidianul Financial Times. Woodside a devenit şeful Motorola după preluarea companiei de către Google la sfârşitul anului 2011.
Declaraţiile directorului Motorola, făcute în cadrul unei conferinţe oragnizate în statul american California, reprezintă prima confirmare oficială că Google va lansa un telefon capabil să concureze cu dispozitive precum iPhone şi Samsung S4.
“MotoX este, ţinând seama de context, mai conştient de ceea ce se întâmplă în jurul său. Poţi interacţiona cu acesta mai mult decât cu alte dispozitive actuale. Anticipează ce vreau”, a spus Woodside.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Oilfest” are o gamă foarte largă de aplicaţii şi cuprinde domenii cheie precum: agricultura, industria petrochimică, transporturile navale şi terestre etc. Numai în România, acest produs ar putea fi redate agriculturii circa 600.000 de hectare de pământ infestat, care valorează circa 60 miliarde euro, şi ecologizate 24 de lacuri infestate, aflate lângă rafinării, evaluate la 400 milioane euro, conform unei analize făcute de Institutul Naţional de Statistică, a spus inventatorul Mihai Borceanu, CEO al SC Oilfest Company SRL.
„România trebuie să se impună pe această piaţă, iar Oilfest reprezintă un bun instrument în slujba mediului de afaceri românesc”, a mai adăugat Borceanu în cadrul unui eveniment de prezentare a produsului.
În prima parte a Zilei Pământului, peste 30 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au participat la un atelier de lucru unde au aflat informaţii despre Ziua Pământului, prin activităţi si jocuri prin care să conştientizeze importanţa biodiversităţii şi necesitatea protejării mediului înconjurător.
Împreuna cu asociaţia Gardienii Terrei au identificat acţiuni pe care fiecare om le poate face pentru a păstra mediul înconjurător. Tot prin joc, elevii au învatat cum se plantează un copăcel, pregătindu-se, în acest fel, de acţiunea de plantare.
A urmat apoi plantarea a peste 1.000 de copaci, pe un teren aparţinând Primăriei Bucu, de peste 2 hectare, aflat în vecinatatea silozului pe care Cargill îl deţine în localitate. Peste 40 de voluntari din cadrul Cargill în România, împreună cu voluntarii de la Gardienii Terrei şi copiii de la şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au transformat un teren abandonat până acum câteva săptămâni, într-o pădure de sălcii. Fiecare copil ce a participat la actiunea de plantare a scris un mesaj pentru copacul pe care l-a sădit, căruia i-a dăruit numele său şi de care va avea grijă să crească mare în anii ce vin.
Cargill derulează şi în România o serie de iniţiative pentru a sprijini şi dezvolta comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. “Am aflat că cetăţenii şi autorităţile din Bucu, judeţul Ialomiţa, sunt foarte implicaţi în dezvoltarea unor proiecte de protecţie a mediului. În calitate de membru activ al comunităţii locale şi parte a politicii noastre globale, Cargill România este onorată să poată susţine Primăria Bucu în proiectele sale ecologice”, a declarat Diana Ojică, preşedinte al Comitetului pentru Responsabilitate Socială Cargill.
Proiectul special de astăzi a fost organizat în cadrul eforturilor globale ale Cargill prilejuite de Ziua Pământului. De-a lungul ultimelor patru decenii, Ziua Pământului a devenit, la nivel mondial, o zi de acţiune pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire a problemele de mediu cotidiene şi pentru a încuraja comunităţile locale să se implice în sprijinirea sustenabilităţii.
Profesionistii in domeniul contabil implicaţi în studiu au identificat şi primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, şi anume:
• Riscul reputaţional (68%)
• întreruperea activităţii (61%)
• Raritatea şi costul crescut al resurselor (50%)
• Riscul ce afectează lanţul de aprovizionare (47%)
• Riscul finanţării (46%)
Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniştii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competenţele lor şi pe experienţa în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea şi gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceştia ar putea apela la asociaţiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale şi în conturile companiei, precum şi în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să iniţieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienţii lor, acolo unde este cazul, şi să folosească această experienţă pentru a lucra cu autorităţile de reglementare cu privire la raportare şi la practicile de asigurare.
”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înţelegere şi abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri şi din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greşeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri şi costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.
“Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil şi raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creşterea gradului de conştientizare în rândul multor companii asupra valorii şi necesităţii raportării cu privire la impactul social şi asupra mediului, alături de performanţele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât şi din punct de vedere al comunicării.
Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deşi în România nu se observă încă această tendinţă, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top şi, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcţie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor româneşti în a publica informaţii referitoare la dezvoltarea durabilă.
“În contextul economic actual, în care o mai mare transparenţă privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicaţiilor lor financiare. Companiile româneşti au conştientizat că publicarea informaţiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienţi, investitori şi alte părţi interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.
Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Aceasta nu ar trebui privită pur şi simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susţinută printr-o corelare reală şi profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanţei şi controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă şi solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.
Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA şi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele şi serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri şi oportunităţi care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor şi fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionişti contabili.
Acesta a fost prezentat şi în raportul internaţional al ACCA, KPMG şi Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul iniţial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificaţie, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management şi prezentarea informaţiilor şi măsura în care acesta reflectă în prezent importanţa capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.
Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conştienţi de legătura dintre valoarea corporativă şi capitalul natural şi de faptul că tendinţele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conştientizare nu a avut drept rezultat acţiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare şi a înţelegerii.
În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.