BusinessMagazin

Tag: mediul inconjurator

  • CSR 2021: Parada micilor biciclişti

    Reciclad`OR

     

    Motivaţie: Bicicleta este, în momentul de faţă, nu doar alternativa ideală la mijloacele de transport în comun, ci şi una din cele mai sănătoase modalităţi de a ne menţine în formă, indiferent de vârstă. Iar rolele, trotinetele, skate-urile, completează peisajul mobilităţii de care avem nevoie. „Parada Micilor Biciclişti” este o invitaţie la un stil de viaţă sănătos, prin sport şi protejarea mediului înconjurător.

     

    Descrierea proiectului: Aflat la cea de-a şasea ediţie, evenimentul organizat de RecicladăOR şi Asociaţia GO4FUN, în colaborare cu Fiterman Pharma şi cu sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov(APM IF ), s-a desfăşurat în perioada 1 – 30 iunie 2020, pe paginile de Facebook  RecicladăOR, GO4FUN Romania şi Parada Micilor Biciclişti. Organizatorii au pregătit concursuri săptămânale, sesiuni de informare şi responsabilizare, concursuri fulger ş.a. pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. De data aceasta, micii biciclişti, rolleri, skateri şi trotinetişti din toată ţara au fost premiaţi online, iar activitatea lor în aer liber a creionat Harta României în mişcare. „Pedalezi, reciclezi, filmezi şi eşti premiat” este primul îndemn adresat copiilor şi părinţilor, deopotrivă.

     

    Rezultate: „Parada Micilor Biciclişti” a devenit un eveniment cu tradiţie în România, bucurându-se de participarea a peste 5.000 de participanţi la fiecare ediţie.

  • Companiile care pun vântul la treabă. Ce soluţie au găsit producătorii de ambarcaţiuni pentru un transport maritim sustenabil

    În încercarea de a proteja cât mai mult mediul înconjurător, se caută soluţii şi pentru transporturi, iar unele companii se inspiră din trecut, reuşind să pună vântul la treabă, scrie New York Times.

    Au revenit astfel în atenţie vasele cu pânze, existând companii în Europa care deja le folosesc de câţiva ani, iar în alte părţi ale lumii deja sunt firme care au trecut la repararea unor vase de altădată pentru a le folosi pentru transport ecologic. Transportul cu pânze a ajuns şi în Statele Unite ale Americii, unde doi întreprinzători au achiziţionat un schooner fabricat în 1946 pe care l-au recondiţionat şi apoi l-au lansat la apă. Schoonerul numit „Apollonia” face curse între Valea Hudson şi Portul New York, iar proprietarii săi se laudă că mărfurile sunt livrate cu metode ecologice, folosind pe lângă vasul cu pânze şi biciclete electrice cu panouri solare ori, acolo unde se poate căruţe cu cai, pentru a finaliza transportul către clienţi.

    Bineînţeles, un transport cu un vas cu pânze durează mai mult decât unul cu mijloace moderne, ceea ce înseamnă că nu se poate folosi în cazul unor mărfuri care necesită temperatură controlată ori perisabile. În plus, astfel de ambarcaţiuni nu au nici o capacitate foarte mare de transport. În ciuda acestor neajunsuri, clienţii care apelează la proprietarii „Apolloniei” susţin că recurg la această metodă de transport nu numai din dorinţa de a proteja mediul înconjurător, ci şi pentru a evita încurcăturile care apar la transportatorii mari, când marfa lor nu ajunge unde trebuie, fiind trimisă, din greşeală, altundeva. Chiar dacă exploatarea „Apolloniei” nu este încă profitabilă, proprietarii ei doresc să continue afacerea şi să o dezvolte cât de mult pot. Aceştia nu sunt singurii care cred în transportul de marfă cu vase cu pânze, existând deja o organizaţie internaţională care reuneşte companii care oferă acest servicii, Sail Cargo Alliance. Un exemplu de investiţie în transportul ecologic prin intermediul vaselor cu pânze îl reprezintă Sailcargo Inc din Costa Rica, aceasta construindu-şi o flotă în pe care plănuieşte s-o lanseze la apă în 2022.

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Simona Gemeneanu, Morphosis Capital: Cauţi finanţare? E momentul să integrezi responsabilitatea socială în modelul tău de business

    În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” şi „investiţii durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privaţi din România. Analiza obişnuită a unei situaţii financiare nu relevă şi riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operaţiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanţe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulţi investitori privesc şi dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcţionează. Aşa a apărut conceptul de „investiţie sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câştige tot mai mult teren şi în România.

    De exemplu, companiile cu peste 500 de angajaţi au obligaţia să publice raportări nonfinanciare, care conţin informaţii privind aspectele soft ale procesului operaţional, cum ar fi cele legate de mediu, social şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a altor acţiuni care încalcă principiile juridice, morale şi etice. Recent, Bursa de Valori Bucureşti a lansat prima iniţiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piaţa de capital din România, cu scopul de a promova investiţiile responsabile şi a evidenţia importanţa standardelor ESG în rândul participanţilor la piaţa de capital locală. Un alt tip de investiţie, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale şi de mediu, e denumită Impact Investing şi începe să aibă rezonanţă şi în piaţa autohtonă, deşi nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

    Pentru unii antreprenori şi manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligaţii greoaie, poveri pe umerii celor însărcinaţi cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci şi în mediul care îi susţine activitatea. Mai mult, atenţia îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilităţii în modelul de afaceri poate spori considerabil şansele de a primi finanţare.

    Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârşitul anului 2019, 1.720 de organizaţii gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiţi în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiţii aproape că s-a dublat în patru ani şi s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

    Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi uşor confuză, iar diferenţa dintre Impact Investing şi ESG rămâne un mister pentru mulţi antreprenori.

     

    Care sunt diferenţele dintre ESG şi Impact Investing?

    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operaţiunile interne ale unei companii şi la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acţionează etic şi responsabil.

    Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinaţia şi pe amprenta produselor şi serviciilor furnizate. Diferenţa esenţială dintre criteriile ESG şi Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acţiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci şi investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în acelaşi timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluţii, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată şi accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educaţie de calitate sau contribuirea la consumul şi producţia responsabile.

    În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil şi etic şi că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiţii vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investiţiilor. Mai mult, în cazul investiţiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmăreşte să obţină efecte pozitive măsurabile privind mediul şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

     

    Cum diferenţiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

    Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investiţiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanţarea, serviciile medicale, educaţia şi reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include şi sectoare mai tradiţionale. În plus, e de reţinut că acest tip de investiţie generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanţării.

    În cea mai simplă formă, investitorii care ţin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare şi a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 deţineri, acţiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acţiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice şi responsabile.

     

    De unde să începi?

    Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de aşteptat şi ca investiţiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenţie în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-şi adapta modelul de business pentru a-i creşte atractivitatea în ochii investitorilor.

     

    Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

    • Transparenţă şi etică de business solide;

    • Orientarea intenţionată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societăţii;

    • Abilitatea de a produce bani generând în acelaşi timp un impact social pozitiv;

    • Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât şi impactul social;

    • Abilitatea de a evalua şi integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

     

    Managementul afacerilor durabile nu îi mai priveşte doar pe investitori. Consumatorii înşişi devin mai conştienţi şi preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generaţia millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide şi poveşti convingătoare. Generaţia Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiţiei sociale, acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt şi vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziţionat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate şi impact nu este doar o tendinţă temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalităţii, care va continua să crească în importanţă în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieşi câştigători.


    Simona Gemeneanu este partener şi cofondator Morphosis Capital

  • De oblojit rănile naturii

    „Croim cu drag săculeţi textili pentru cumpărături, ca altenativă la pungile de plastic.” Aşa sună, pe scurt, descrierea Obloj, un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

     

    Obloj a pornit aşadar din dorinţa fondatorilor de a contribui la limitarea consumului de plastic, mai mult decât prin propriile decizii. Cu un background în producţia de articole vestimentare în serie limitată, creatorii businessului au decis să-şi utilizeze cunoştinţele pentru a impulsiona cumpărătorii să renunţe la punga de plastic de unică folosinţă în detrimentul unor săculeţi textili personalizaţi, cu mesaje atrăgătoare.

    „Ne adresăm oamenilor pasionaţi de viaţă #zerowaste, care se gândesc constant la metode de a-şi micşora producţia de deşeuri, de a consuma resurse în mod responsabil şi acţionează în această direcţie, asumându-şi rolul în producerea unei schimbări reale”, spun la unison Mihaela şi Adrian Aron.

    Experienţa lor în domeniul producţiei vestimentare se completează cu cea din lumea creatorilor de produse handmade. De altfel, târgurile de profil au fost primele spaţii de promovare a săculeţilor Obloj. 

    Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

    „Investiţia iniţială, în materiale, imprimare digitală şi realizarea conceptului – adică nume, logo, set de caractere – a fost de aproximativ 3.000 de euro. Finanţarea a provenit din surse proprii”, spun ei.

    Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

    „Plănuim să creştem proiectul cu mai multe pieţe de desfacere şi să introducem noi concepte de imprimeuri”, spun cei doi antreprenori.

    Momentan, ei produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

    „Suntem în discuţii cu câteva magazine de produse bio-eco pentru preluarea săculeţilor în oferta proprie.”

    Pandemia a însemnat un restart pentru proiect şi a fost, de fapt, momentul în care Mihaela şi Adrian Aron au reluat activităţile de comunicare şi dezvoltare a businessului. În plus, au repornit discuţiile pentru oferta de plantare a unui copac pentru un set complet de săculeţi, efortul fiind susţinut acum de Ocolul Silvic Ciucaş Tărlungeni. Concret, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş. Pentru un strop de bine într-o lume tot mai anapoda.

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Zuluff – brand de scutece din bambus (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Voicu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de lei (circa 105.000 de euro)

    Prezenţă: dm drogerie markt, Bebetei, eMag marketplace, elefant.ro, zuluff.ro, farmacii independente

     

     

    Sat pentru Oraş – magazin mobil care vinde produse de la fermieri (Gherla, jud. Cluj)

    Fondatori: familia Coroi

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în primele opt luni din 2020: 80.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Cluj

     

     

    Lumea Ceramicii – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatori: Mariana Şerban şi Cristi Dumitrescu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Cabinet de psihoterapie (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Grigorean-Ştefan

    Prezenţă: Bucureşti

     

     

    Atelierul de pânză – atelier de articole din bumbac ţesut (Bucureşti)

    Fondatoare: Teia Ciulacu

    Investiţie iniţială: 5.000 de dolari

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 1,1 mil. lei (232.000 de euro)

     

    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • (Ghi)donează aer curat!

    RECICLAD`OR

    Motivaţie:
    Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) recomandă, în fiecare an, tema Zilei Mondiale a Mediului, iar tema pentru anul 2019 a invitat la analizarea modului în care putem face schimbări în viaţa noastră de zi cu zi pentru a reduce poluarea aerului pe care o producem şi pentru a contracara încălzirea globală şi efectele acesteia asupra propriei noastre sănătăţi.

    Descrierea proiectului:
    Pe 5 iunie 2019, de Ziua Mondială a Mediului, Reciclad`OR in parteneriat cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu a lansat acţiunea „GhiDonează aer curat!”, prin care, spun reprezentanţii companiei, au „dat verde reducerii amprentei de carbon, pentru a atrage atenţia asupra problemei mondiale a poluării aerului”.
    În cadrul acţiunii, sute de elevi (clasele 0 – IV) din mai multe şcoli din Capitală au concurat pe trotinete, skateboard-uri şi role într-o competiţie ce a cuprins probe de viteză şi îndemânare, dar şi activităţi interactive pe teme ecologice.
    Acţiunea s-a desfăşurat pe Esplanada Arenei Naţionale şi s-a înscris în seria evenimentelor organizate în cadrul proiectului „Comisar în devenire”, iniţiat de Garda Naţională de Mediu şi Reciclad`OR în scopul formării unei atitudini responsabile a tinerei generaţii faţă de mediului înconjurător.

    Efecte:
    Prin intermediul proiectului, Reciclad`OR, împreună cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu, şi-au propus să combine atât conştientizarea şi informarea copiilor cu privire la această strigentă problemă de mediu, prin: dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii în rândul elevilor, părinţilor şi a întregii comunităţi şcolare, pentru sănătatea şi ocrotirea mediului înconjurător, implicarea activă a elevilor în acţiuni de colectare separată a deşeurilor de ambalaje, proiecte de reciclare creativă si reciclarea deşeurilor, dezvoltarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a biodiversităţii, conştientizarea impactului negativ al poluării aerului asupra calităţii mediului înconjurător, formarea unor deprinderi de conservare a naturii, formarea premiselor pentru înţelegerea relaţiilor om-mediu înconjurător şi interdependenţei dintre calitatea vieţii şi a mediului,recunoaşterea impactului negativ al neglijenţei umane asupra naturii. „(Ghi)donează aer curat!” a mobilizat sute de elevi prin concursuri eco – interactive, fiind premiaţi de către organizatori pentru implicare şi încurajaţi spre reducerea amprentei de carbon şi reducerea poluării aerului. Proiectul s-a desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Alucro şi Aqua Sport. 

  • Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.

    Descrierea proiectului:
    Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.

    Efecte:
    Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.

  • Refugiile ecologice, noile atracţii pentru cei care îşi permit astfel de spaţii

    Se caută proprietăţi moderne luxoase ori reşedinţe istorice impunătoare, dar care au suficient teren astfel încât să se poată construi o casă pentru locatarii actuali care să fie cât mai ecologice posibil, şi nu numai.
    Casele noi din zone rurale pot avea un impact redus asupra mediului prin consumul lor de resurse, scrie The Telegraph. Un exemplu în acest sens este proiectul Outhouse, o locuinţă modernă ridicată în coasta unui deal din Brockweir, Gloucestershire (Marea Britanie), şi dotată cu pompă de căldură, panouri fotovoltaice şi acoperiş verde. Un alt exemplu de casă luxoasă modernă unde se poate fugi de pandemie este La Zagaleta, descrisă drept un „megaconac ecologic” în valoare de 32 de milioane de euro, din apropiere de Marbella în Spania.


    Construirea de la zero a unor astfel de reşedinţe, consideră unii, afectează mediul înconjurător mult prea mult, astfel încât aducerea unor proprietăţi istorice la standarde ecologice este mai rentabilă din acest punct de vedere. Multe dintre aceste proprietăţi istorice erau oricum departe de reţelele de utilităţi, trebuind să-şi asigure electricitatea cu ajutorul unor mici centrale proprii, de exemplu. Cum tehnologia evoluează, există soluţii şi pentru vechile case, ca, de exemplu, un sistem de inteligenţă artificială de la OKTO Technologies care permite programarea încălzirii camerelor în funcţie de numărul de persoane care vor sta în ele, cu puţin timp înainte să sosească acestea. Avantajul, în acest caz, este şi că implementarea unor astfel de soluţii nu modifică în niciun fel aspectul vechilor case.

  • Peisajul imobiliar devine tot mai verde

    Atunci când vorbim de construcţii, oamenii devin conştienţi de avantajele pe termen lung ale soluţiilor verzi – costuri de întreţinere foarte mici, confortul crescut dat de soluţiile construcţiilor eficiente energetic, creşterea calităţii aerului şi în general a wellbeingului. De aceea, poziţionarea unui dezvoltator pe această direcţie creează un avantaj competitiv pe termen lung. Tendinţa este vizibilă în ultimii ani, tot mai mulţi dezvoltatori fiind interesaţi să îşi certifice proiectele, indiferent că vorbim de standardele BREEAM, LEED, DGNB sau Green Homes, dezvoltat local de RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). În ultimii 10 ani, numărul clădirilor „verzi” în România a crescut de la 2 la 200, iar dinamica se păstrează având în vedere costurile reduse de întreţinere şi impactul mai mic asupra mediului. BREEAM sau LEED sunt programe de certificare recunoscute la nivel internaţional, care atestă dacă o clădire a fost construită respectând mediul înconjurător. La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme de certificare voluntară, tocmai pentru a susţine astfel de bune practici.
    Spre exemplu dezvoltatorul Impact, unul dintre cei mai mari din domeniu, aşteaptă certificarea BREEAM pentru proiectul rezidenţial Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală. Mai mult decât atât, la nivel mondial au început să apară surse de finanţare uriaşe dedicate proiectelor verzi finanţate de marile corporaţii şi instituţii financiare globale care vor să aibă un aport în încetinirea ritmului de încălzire globală.
    Dintre dezvoltatori, primii care au aderat la această practică au fost constructorii de birouri, datorită economiilor la costurile lunare de întreţinere. În ultimii ani însă, pe fondul unei cereri crescute pentru acest tip de produse, dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au devenit tot mai interesaţi de certificarea verde. Indiferent de tipul sau programul de certificare, o astfel de recunoaştere aduce plusvaloare în cota de piaţă a proiectului respectiv.În cazul Greenfield, care a început acum mai bine de 10 ani, se doreşte transformarea în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de dioxid de carbon. „Greenfield este cred că cel mai mare proiect din Bucureşti construit de un singur dezvoltator. Îl construim de mai bine de 10 ani şi plănuim să construim încă 8 ani. Greenfield este un proiect foarte ambiţios, este apariţia unui orăşel în coasta de nord a Bucureştiului“, a declarat Răzvan Ionescu. Greenfield va fi un oraş care va avea toate facilităţile de care are nevoie orice locuitor al unui cartier, de la centru comercial la spaţiu de servicii, clădire de birouri, transport în comun şi şcoli publice, mai spune Ionescu.
    Printre soluţiile care vor fi implementate se numără utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile: solare şi geotermice, implementarea de sisteme cu eficienţă energetică ridicată, construcţia de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi instalarea de sisteme smart home & smart city.
    În prezent, Impact implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România, pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est.
    La nivel global, Veolia ajută oraşele şi industriile să gestioneze, să optimizeze şi să folosească eficient resursele lor. Compania oferă o serie de soluţii legate de apă, energie şi materiale – cu accent pe recuperarea deşeurilor – pentru a promova tranziţia către o economie circulară.
    Compania proiectează şi implementează soluţii de specialitate pentru a furniza, proteja resursele şi a face reaprovizionarea, în timp ce creşte eficienţa acestora din punctul de vedere al mediului, economic şi social, îndeplinind pe deplin obiectivele noastre privind eficienţa energetică şi reducerea semnificativă a dioxidului de carbon.

    Utilizarea la scară largă a energiei regenerabile: solară şi geotermală
    Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.
    „O direcţie pe care o abordăm în acest moment este cea de sustenabilitate, de dezvoltare verde, de soluţii constructive şi tehnologice care să reducă foarte mult consumul de energie. Toate aceste iniţiative aduc beneficii foarte mari locuitorilor“, a subliniat Răzvan Ionescu.
    El precizează că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să planifice în aşa fel încât facilităţile din cartier să determine locuitorii să-şi reducă dependenţa de maşini. Această măsură ar reduce în mod direct consumul de combustibil şi noxele emise.
    „Ambiţia noastră este ca fiecare locuitor să poată deveni independent de maşină în 4-5 ani. Ne uităm foarte activ la nişte soluţii ecologice de transport în cartier. De curând, am montat o staţie de măsurare a calităţii aerului în cartier, avem nişte rezultate incredibile, dacă ne uităm la staţia care măsoară în Greenfield vedem parametrii pe particule fine de 5 ori mai mici decât în centrul Bucureştiului“, spune el. Pe lângă soluţiile de transport electric, dezvoltatorul îşi îndreaptă atenţia şi către soluţiile de energie regenerabilă. În acest moment, compania se uită către energia geotermală, dar şi către energia solară prin panourile fotovoltaice.
    Beneficiind de caracteristicile unice ale nordului Bucureştiului – temperatură ridicată la adâncimi relative reduse – una dintre principalele caracteristici ale sistemului este utilizarea energiei geotermale folosind atât foraje adânci, cât şi pompe geotermice obişnuite.
    Pompele de căldură geotermală extrag căldura din subteran în timpul iernii, asigurând răcire în sezonul cald. Instalaţiile geotermale adânci aduc apă la 40-60 de grade Celsius, care poate fi utilizată de către comunitate în mod eficient. Pentru a aduce apa la temperatura propice folosirii, fiecare bloc de locuinţe va avea un cazan de condensare mai mic. Panouri fotovoltaice, montate pe terase, vor asigura consumul de energie pentru zonele comune şi consumul de pompe.
    „Noi vrem să reuşim să aducem energia geotermală să suplimenteze necesarul de energie pe care îl au locuitorii în locuinţe. Miza este să putem încălzi 5.000 de apartamente, să le putem încălzi cu o energie în cazul căreia, după ce ai făcut investiţia, singurul cost rămâne doar cel de pompare a apei“, spune Răzvan Ionescu.
    În plus faţă de proiectul Greenfield, dezvoltatorul imobiliar Impact deţine şi proiectul Luxuria. Greenfield este un cartier de volum şi se adresează unui segment de cumpărători din zona medie, pe când Luxuria este adresată segmentului premium, unde un apartament de 2 camere depăşeşte 100.000 de euro.
    „Greenfield va avea un diferenţiator, prin faptul că este un cartier sustenabil energetic, că are cei mai buni parametri de calitate a aerului din Bucureşti, că nivelul de zgomot în cadrul cartierului este infinit mai mic decât în orice cartier din Bucureşti“, mai spune Răzvan Ionescu.Greenfield este un proiect dezvoltat în pădurea Băneasa din Bucureşti în trei faze până în acest moment, fiind urmate de încă trei până la finalul dezvoltării.
    Gheorghe Iaciu, cel mai important acţionar al Impact, va continua să investească în noi proiecte pe piaţa locală. În ceea ce priveşte planurile de viitor, antreprenorul spune că vrea să înceapă construcţia unui proiect imobiliar mixt în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu, unde să dezvolte atât locuinţe, cât şi birouri şi un hotel.

    Emisiile de dioxid de carbon şi poluarea continuă să influenţeze negativ clima
    ¶ Ultimii cinci ani au fost desemnaţi cei mai călduroşi ani din lume. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014. La cum arată lucrurile, la sfârşitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.
    ¶ Groenlanda a pierdut 12,5 miliarde de tone de gheaţă într-o singură zi din 2019, echivalând cu volumul de apă necesară pentru a acoperi toată suprafaţa Floridei într-un strat de 12 cm.
    ¶ Omul este cel care prin activităţile sale generează o bună parte din gazele cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. Volumul de dioxid de carbon, de exemplu, este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrializarea.
    ¶ Oamenii devin conştienţi de riscul climatic şi vor să fie parte la proiecte care protejează mediul. La acţiunile Impact de ecologizare şi împădurire participă din ce în ce mai mulţi oameni, şi nu neapărat din zona în care au loc acestea. 

    Carte de vizită pentru un mediu mai curat
    ¶ Pentru proiectul Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală, dezvoltatorul Impact vizează certificarea BREEAM a proiectului – acesta este un sistem de certificare a clădirilor verzi recunoscut la nivel internaţional;
    ¶ În cazul Greenfield, proiect care a început acum mai bine de 10 ani, compania şi-a setat obiectivul de transformare în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de CO2 printr-o serie de măsuri care implică utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile solare şi geo-termice, construcţia de clădiri şi sisteme cu eficienţă energetică ridicată, implementarea de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi sisteme smart home & smart city;
    ¶ Dezvoltatorul implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est;
    ¶ Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.