BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Medicina de familie, preferată în Sănătate. Peste 24% din numărul total de medici sunt de familie. În total, aproape 54.000 de medici au drept de liberă practică. Cei mai mulţi sunt medici de familie, ginecologi, pediatri, chirurgi, anestezişti, cardiologi.

    Unu din patru doctori este medic de familie, arată datele  Colegiului Medicilor din România (CMR), extrase din aplicaţia informatică şi transmise ZF. Cumulat, primele zece specializări medicale după efectivul de medici adună mai bine de jumătate dintre specialiştii ţării, din calculele ZF.

    Astfel, un sfert dintre medici sunt cei de familie, aproape 13.000 de doctori alegând această profesie.

    În total, sunt aproape 54.000 de medici care au dreptul de liberă practică, adică au promovat examenul de medic specialist.

    Datele de la CMR mai arată şi faptul că medicii sunt concentraţi mai ales în Capitală, care are un sfert din totalul de medici cu drept de liberă practică.

    Cei mai mulţi medici aleg marile oraşe pentru a profesa, judeţe precum Cluj, Dolj, Iaşi, alături de Bucureşti, unde este cel mai mare număr de doctori, fiind preferate de specialişti.

    Începând din 2018, salariile medicilor au crescut considerabil, ajungând în prezent ca un medic să câştige şi 10.000 – 15.000 de lei net lunar, la care se mai adaugă şi diferite sporuri şi gărzi care ajung chiar să dubleze veniturile la final de lună.

     

     

  • Business din zâmbete. Doi medici şi o dorinţă de a practica meseria aşa cum au visat au dus la o afacere de succes

    Doi medici şi o dorinţă de a practica stomatologia aşa cum visau s-o facă atunci când au intrat în profesie au dus la ceea ce este astăzi cabinetul Dental Crib din Bucureşti. Totul a început încă din primele luni de practică în postura de medic colaborator al altor cabinete.

    Inspiraţia de a practica medicina aşa cum credem noi că ar trebui ne-a determinat să plecăm în căutarea oportunităţii potrivite, oportunitate care a apărut în anul 2021. Am decis să profităm de ea, iar 2022 a fost anul în care am plecat la drum”, povestesc Ruxandra Stoica şi Andreea Neagoe.

    Au început prin a cumpăra un spaţiu, în care anterior funcţionase tot un cabinet stomatologic, iar mai departe l-au renovat, l-au modernizat, l-au echipat şi l-au adus la standardele lor. Au investit astfel aproximativ 100.000 de euro. Dental Crib este prima afacere a celor două antreprenoare, care au în comun o experienţă de cinci ani în medicina dentară. În acest timp, au lucrat ca medici colaboratori în alte cabinete din Bucureşti, iar în paralel s-au ocupat de specializările lor şi de aprofundarea domeniului stomatologiei.

    „Tratamentele stomatologice din cabinetul nostru sunt realizate de o echipă de patru oameni, reprezentată de noi, cei doi administratori, şi de cei doi medici colaboratori – dr. Andrei Olteanu şi dr. Andrei Stoica.” Cele mai frecvente servicii stomatologice oferite anul trecut la Dental Crib au fost cele pentru reabilitare orală completă cu ajutorul implanturilor dentare şi al lucrărilor pe implant, dar şi cazurile de protezare totală. „Cifra de afaceri pentru anul 2022 a fost de aproximativ 106.000 de lei, cu un profit operaţional de 17%. Această cifră a fost deja atinsă până la finalul lunii mai 2023 şi sperăm să menţinem trendul ascendent până la sfârşitul anului în curs.” De altfel, pentru anul viitor, Ruxandra Stoica şi Andreea Neagoe îşi doresc o creştere controlată a businessului, adăugând încă 20-30% la cifra de afaceri, un nivel care ar putea fi atins atunci când va fi atinsă şi capacitatea maximă a cabinetului situat în zona Ştefan cel Mare din Bucureşti. „Pentru anul 2023, ne dorim creşterea numărului de pacienţi. Ne focusăm în continuare pe atenţia asupra pacientului, pe îmbunătăţirea tratamentelor oferite şi pe modernizarea echipamentului medical.” Dental Crib este atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. În primele discuţii cu pacienţii, se realizează un plan de tratament ţinând cont de priorităţi. „Oferim servicii medicale complete, precum stomatologie generală, chirugie şi implantologie orală, protetică, ortodonţie, endodonţie şi pedodonţie.”

    Preţurile variază în funcţie de manoperele care trebuie realizate. De pildă, o obturaţie dentară – plombă – costă între 150 lei şi 350 lei, în funcţie de întindere şi de profunzime. Pentru o igienizare profesională, pacienţii achită în jur de 200-250 de lei. Un aparat dentar metalic costă 2.200 de lei, în timp ce unul din safir este 3.400 lei. O coroană dentară metalo-ceramică integral fizionomică este 600 de lei, iar preţul unei coroane ceramice pe suport zirconiu este dublu. Inserarea unui implant dentar costă 600 de euro, iar partea protetică este între 350 şi 450 de euro. Acestea sunt doar câteva exemple. Deşi fac exact ceea ce le place, Ruxandra şi Andreea spun că acest business pe care l-au fondat nu este lipsit de provocări. „Cele mai mari sunt reprezentate de modernizarea şi actualizarea continuă a practicilor medicale, precum şi de concurenţa acerbă care se întâlneşte în domeniul medical. Din punct de vedere medical, o provocare destul de mare o reprezintă şi pacienţii care vin prea târziu la medicul stomatolog şi pe care încercăm să-i ajutăm în cel mai corect mod posibil, atât financiar, cât şi ca plan de tratament.”

    Cele două fondatoare de la Dental Crib spun că această experienţă le-a învăţat că nu poţi avea un business de succes decât dacă întâi cunoşti foarte bine domeniul în care îţi alegi să activezi. Ceea ce ele au făcut.   

    O obturaţie dentară – plombă – la Dental Crib costă între 150 lei şi 350 lei, în funcţie de întindere şi de profunzime.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    HAR Studio – birou de arhitectură şi design, atelier de mobilă (Olteniţa)

    Fondatori: Andrada şi Adrian Chelariu

    Prezenţă: Olteniţa, judeţul Călăraşi

    Gelateria Adela – gelaterie (Slobozia)

    Fondatoare: Nicoleta Geaboc

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 120.000 de euro

    Prezenţă: Slobozia

    MC Elite Academy – centru de modeling, actorie şi dezvoltare personală pentru copii (Oradea)

    Fondatoare: Călina Mitra

    Prezenţă: Bucureşti şi Oradea

    Arcuri-sageti.ro – magazin online cu echipamente pentru tir cu arcul (Bucureşti)

    Fondator: Emil Cocriş

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 110.000 de euro

    Prezenţă: online

    Chic Bijoux – brand de bijuterii (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Ioana şi Sorin Buiac

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2 mil. euro

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Din culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan. Ce urmează?

    Integrarea într-un grup medical mare, o divizie nouă de business, prima achiziŢie parţială de acţiuni, câteva milioane de euro. Aceste lucruri au fost în joc în momentul preluării unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua de sănătate Regina Maria. Restul de 49% din acţiuni au rămas la fondatorul brandului, care se va ocupa în continuare de extindere. Business Magazin intră în culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan.

    Tranzacţiile din zona serviciilor medicale private au relativ puţine şanse să mai surprindă, având în vedere dezvoltarea spectaculoasă din ultimii ani a pieţei locale. Totuşi, la jumătatea anului 2023 anunţul privind preluarea unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua Regina Maria a mişcat piaţa medicală. Achiziţia a bifat rând pe rând mai multe elemente de surpriză – intrarea operatorului medical pe piaţa stomatologică, menţinerea în acţionariat şi a fondatorului businessului, dar şi direcţia de integrare a stomatologiei în medicina generală. Ce urmează nou în piaţă? „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România.

    Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie”, spunea Fady Chreih, CEO-ul reţelei Regina Maria. Restul de 49% din acţiunile reţelei de clinici dentare rămâne la fondatorul businessului, medicul Ionuţ Leahu, iar fondul de investiţii Morphosis Capital, care avea 25% din acţiuni anterior tranzacţiei a ieşit complet din businessul dentar.

     

    Etapele unei tranzacţii

    Nouă luni au durat negocierile dintre reţeaua Regina Maria şi Clinicile Dr. Leahu de la primele discuţii până la semnarea acordului de parteneriat şi vânzarea de acţiuni.

    Discuţiile s-au purtat între doi jucători de talie mare pe pieţele pe care activează, iar anunţul a fost o surpriză în contextul în care este prima tranzacţie realizată de reţeaua Regina Maria în care nu cumpără pachetul complet de acţiuni.

     

    Primii paşi în noua etapă

    După achiziţie, primul pas pentru cele două părţi, astăzi parteneri în business, este să îşi cunoască noii colegi. Medicul Leahu vede deja primele direcţii de networking între echipele care sunt acum pe acelaşi „teren de luptă” cu problemele de sănătate ale pacienţilor. Ca ţinte, fondatorul Clinicilor Dr. Leahu menţionează creşterea numărului de pacienţi care vin lunar în cabinetele stomatologilor din cele 19 unităţi deschise până acum.

    „Ne aşteptăm însă la o creştere de până la 30-40% a numărului de pacienţi care accesează serviciile Clinicilor Dentare Dr. Leahu lunar. Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul Reţelei”, a mai spus Ionuţ Leahu.

     

    Medicină, din cap până în picioare

    Fondatorul Clinicilor Dr. Leahu a vorbit în ultimii ani despre ştergerea graniţelor dinte stomatologie şi medicina generală. Potrivit acestuia, multe probleme de sănătate au ca „focar” problemele stomatologice, iar în cazul multor pacienţi, vizita la dentist a fost prima interacţiune cu un medic după mulţi ani. Astfel, stomatologii au descoperit, alături de problemele dentare specifice, şi boli de inimă, diabet. „Coordonarea strânsă şi comunicarea între profesioniştii din domeniul medical şi stomatologic sunt necesare pentru a oferi îngrijire integrată şi pentru a asigura rezultate optime ale tratamentului.

    Atât medicina generală, cât şi stomatologia urmăresc să îmbunătăţească bunăstarea pacientului şi calitatea vieţii”, a explicat Ionuţ Leahu. Chiar dacă specializările şi modalităţile de tratament pot diferi între cele două ramuri ale medicinei, punctul comun în care se întâlnesc şi de unde se poate construi în aceaşi direcţie îl reprezintă sănătatea pacienţilor. „Prin unirea resurselor de care dispunem noi cu resursele de care dispune liderul calităţii medicale din România, extindem infrastructura şi accesibilitatea serviciului medical integrat de cea mai înaltă calitate, pentru un număr cât mai mare de români”, a mai adăugat Ionuţ Leahu.

     

    O nouă divizie în portofoliu

    În ultimii 10 ani, reţeaua de sănătate Regina Maria a investit peste 200 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. În total, reţeaua Regina Maria a preluat în totalitate şi a integrat peste 35 de alţi jucători de pe piaţă, având o prezenţă în mai mult de jumătate din judeţele ţării şi acoperire naţională. La nivel naţional, peste 330 clinici partenere numără reţeaua medicală. Compania reuneşte peste 8.500 de angajaţi şi colaboratori, iar în spitalele, maternităţile, policlinicile, laboratoarele de sub umbrela Regina Maria inră anual pese 6 milioane de pacienţi. În 2023, Regina Maria a lansat un nou proiect medical – EXAVET, primul laborator de analize şi imagistică veterinară din cadrul reţelei, marcând intrarea pe o piaţă nouă pentru liderul în calitatea serviciilor medicale din România. O altă premieră şi piaţă nouă pentru operatorul privat este din iunie 2023 şi stomatologia.

     

    Amprenta Dr. Leahu

    În peste 10 ani de activitate pe piaţa stomatologică din România, brandul Dr. Leahu a ajuns pe 19 clinici în cele mai importante oraşe din ţară. În total, pacienţii din cele 13 oraşe au acces la 169 de cabinete, fiind cea mai extinsă reţea stomatologică din ţară. De altfel, dezvoltarea integrată, ca o reţea, este mai degrabă o excepţie în domeniul stomatologiei, iar Clinicile Dr. Leahu sunt printre jucătorii-pionieri în această piaţă. În 2022, veniturile cumulate ale reţelei au fost de 132,4 mil. lei, în creştere cu 31% faţă de 2021. Prin comparaţie, în piaţa medicală privată, operatorii au căutat să dezvolte integrat businessurile şi să deschidă noi unităţi, să se extindă, pentru a ajunge astfel la cât mai mulţi pacienţi. Această strategie este comună mai ales marilor jucători, cu putere de investiţie, dar se poate vedea şi în rândul unor businessuri mai mici.

    „Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul reţelei.”

    Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu

    Clinicile dentare Dr. Leahu reunesc o echipă de 500 de angajaţi, dintre care 200 de medici şi specialişti în anestezie generală. Fiecare clinică integrează cel puţin un centru de radiologie dentară digitală. Reţeaua dispune şi de propriul centru de instruire pentru medici specialişti, medici rezidenţi şi asistenţi medicali. Peste 5.000 de pacienţi trec lunar pragul clinicilor de stomatologie. Pe hartă, Dr. Leahu a mersc cu clinici în cele mai importante oraşe ale ţării: Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova, Galaţi, Turda, Ploieşti şi Piteşti. În plus, deţine şi un portofoliu de 17.000 de abonamente dentare.

     

    Vântul schimbării în stomatologie

    Până în prezent, piaţa cabinetelor dentare s-a dezvoltat mult, însă fragmentat. Medicii stomatologi au deschis businessuri proprii, însă nu au făcut şi pasul spre consolidare, spre extindere. În acelaşi timp, au evoluat şi tehnologia şi nivelul de performanţă din cabinetele dentare, dar şi solicitările pacienţilor, care vor servicii integrate.

    „În momentul de faţă, piaţa de stomatologie din România cunoaşte o pantă ascendentă în privinţa ofertelor pentru pacienţi, care sunt din ce în ce mai diverse, dar care din păcate nu sunt centrate pe experienţa pacienţilor şi educaţie pentru sănătate orală”, a mai spus Ionuţ Leahu. Iar statistica plasează România pe ultimele locuri privind frecvenţa cu care pacienţii ajung la dentist. Media la nivel naţional arată că un român nu ajunge nici măcar o dată pe an la un consult stomatologic (0,4 consultaţii per capita într-un an), potrivit datelor Eurostat. Lipsa cabinetelor dentare şi în zonele defavorizate, în sate, dar şi preţurile pentru consultul şi tratamentele stomatologice ţin oamenii la distanţă de clinicile dentare, mai ales că este o piaţă majoritar privată, iar decontările de la Casa de Asigurări sunt nesemnificative. „Este timpul consolidării, ne asumăm viitorul stomatologiei româneşti ca să putem construi împreună sustenabil şi durabil. Acesta este momentul oportun pentru orice antreprenor din domeniul stomatologiei să se alăture unei reţele puternice, ale cărei servicii medicale sunt la cel mai înalt nivel de performanţă din România. Fie că vorbim de antreprenori care au un singur cabinet ori care deţin deja mai multe cabinete, au şansa să ni se alăture, să construim împreună în beneficiul pacientului, oferind servicii de medicină dentară extraordinară”, susţine medicul Ionuţ Leahu.

     

    Rebranding la orizont

    Clinicile Dr. Leahu urmează să treacă printr-un proces de rebranding după integrarea în cadrul reţelei Regina Maria, pentru a dezvolta ulterior sub un nume comun divizia de stomatologie. „Cred că tot ce ţine de rebranding este o provocare pentru toată lumea. În primul rând, pentru că este un proces de durată şi complex care, în cazul de faţă, presupune sinergia dintre două branduri puternice, construite în ani de activitate. La momentul de faţă lucrăm alături de colegii din reţeaua Regina Maria pentru a stabili care este denumirea cea mai potrivită sub care ne vom integra în reţea şi sub care vom construi în continuare”, a explicat medicul Ionuţ Leahu.

     

    Problema care nu există, dar ajunge să coste

    Medicul Ionuţ Leahu expune o problemă pe care o resimte în profesia sa, şi anume faptul că o bună parte dintre pacienţi – 78%, consideră că nu au probleme stomatologice, astfel că nu vin la dentist. Peste această situaţie, se suprapun şi statisticile privind vânzările scăzute de pastă şi periuţe de dinţi. „Majoritatea ajung în cabinetele medicilor stomatologi doar pentru urgenţe şi lucrări dentare de o complexitate mare – care presupun din start costuri la fel de ridicate, accesibilizarea serviciilor medicale stomatologice de bază pentru români şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte prevenţia în sănătate orală este obiectivul nostru principal”, a mai spus fondatorul Clinicilor Dr. Leahu.

     

    Viziunea pentru dezvoltare

    Pentru a răspunde nevoii tot mai mare de servicii stomatologice este nevoie de un efort comun între medicii stomatologi, autorităţi, pacienţi, comunitate. Ţinta pentru toţi aceştia ar trebui să fie sănătatea orală şi starea generală a pacienţilor, având în vedere că afecţiunile stomatologice vin la pachet cu alte probleme de ordin fizic, dar şi psihic.

    Ca plan de acţiune, mediul Ionuţ Leahu arată că promovarea educaţiei în rândul pacienţilor privind problemele dentare, dar şi investiţiile în forţa de muncă şi în tehnologie vor construi viitorul în piaţa pe care activează. „Ne-am asumat rolul de lideri în domeniul sănătăţii orale, iar zona de prevenţie va rămâne în focusul nostrum constant, educaţia populaţiei cu privire la sănătatea orală rămâne pe primul plan pentru noi. Jucăm un rol crucial în educarea pacienţilor şi abilitarea acestora să preia controlul asupra sănătăţii lor dentare. Asumându-ne un rol activ în educarea lor, putem contribui la îmbunătăţirea domeniului sănătăţii orale pe termen lung, promovând îngrijirea preventivă şi împuternicind pacienţii să îşi asume responsabilitatea pentru bunăstarea dentară”, a completat medicul.

     

    Zâna Măseluţă, tot mai căutată de investitori

    Tendinţa de cumpărare a unor businessuri stomatologice în ultimii ani a crescut accelerat, astfel că fonduri de investiţii, dar şi antreprenori români au investit în medicina dentară.

    Alături de investiţia Morphosis în cadrul Clinicilor Dr. Leahu în 2020, alte exemple de investiţii în domeniul stomatologic sunt în 2021, când fondul de investiţii EquiLiant Capital, fondat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, a preluat un pachet minoritar de acţiuni în reţeaua de clinici stomatologice Clinica Victoria, un business cu prezenţă în Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. La începutul lui 2022, fondul de private equity Abris Capital Partners a anunţat achiziţia Dentstore, un distribuitor român de produse stomatologice, cu afaceri de 40 milioane de euro în 2021. Abris Capital cumpărase anterior Dentotal, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse stomatologice din România, dar şi Dentatechnica, distribuitor de produse stomatologice din Bulgaria.

    Astfel, deşi este o piaţă extrem de fragmentată, în care medicii şi-au deschis câte un cabinet şi nu s-au extins în reţea, direcţia este spre consolidare, încurajată şi de „pariurile” unor investitori mari.

    Cifra de afaceri realizată de cele peste 8.000 de companii care activează în domeniul asistenţei stomatologice (cod CAEN 8623) este de 3,4 miliarde de lei în 2021, cel mai recent an pentru care există date publice. Cu un an în urma, în 2020, cifra de afaceri a fost de 2,4 miliarde de lei, însă rezultatele au fost puternic influenţate de perioada de lockdown, când cabinetele stomatologice au fost închise timp de câteva luni, în perioada stării de urgenţă generată de pandemie.

    „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România. Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie.”

    Fady Chreih, CEO-ul REGINA MARIA, la momentul anunţării tranzacţiei, potrivit ZF.

     

    Istoria Clinicilor Dr. Leahu

    ♦ În 2011 apărea prima clinică Dr. Leahu în Bucureşti, fondată de medicul Ionuţ Leahu

    ♦ La finalul lui 2020, reţeaua de clinici dentare a listat obligaţiuni de 10 milioane de lei la bursa de la Bucureşti

    ♦ În 2020 a anunţat deschiderea primei unităţi în afara ţării, la Londra

    ♦ Tot în 2020, fondul de investiţii Morphosis Capital a intrat în acţionariatul Clinicilor Dr. Leahu, preluând un pachet de 25%

    ♦ În ultimii zece ani, din 2011 până în prezent, brandul s-a extins şi are 19 unităţi în toată ţara, în 13 dintre cele mai mari oraşe

    ♦ În 2023, reţeaua Regina Maria a cumpărat 51% din acţiunile Clinicilor Dr. Leahu, iar medicul fondator a păstrat 49%

     

    Istoria reţelei regina Maria

    ♦ La 30 noiembrie 1995 apărea Centrul Medical Unirea, un nume nou în piaţa serviciilor medicale private, fondat de dr. Wargha Enayati.

    ♦ Un an mai târziu, în 1996, apăreau primele abonamente medicale din portofoliul reţelei Regina Maria.

    ♦ Începând din 2001 a pornit extinderea cu deschiderea de noi clinici.

    ♦ Anii ulteriori – 2002-2005, au fost marcaţi de extinderi şi clienţi mari atraşi în portofoliu din rândul companiilor care solicitau serviciile medicale ale reţelei Regina Maria.

    ♦ În 2006 Centrul Medical Unirea (CMU) iniţiază un proces de atragere de investiţii

    ♦ În februarie 2007, gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU.

    ♦ Anul 2008 marchează prima extindere în afara Bucureştiului, în Cluj Napoca

    ♦ În 2010, fondul de investiţii Advent International preia o participaţie majoritară la CMU.

    ♦ În perioada 2011-2015 urmează o strategie puternică de extindere.

    ♦ În 2015, Mid Europa – cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, preia pachetul integral de acţiuni al reţelei Regina Maria

    ♦ Din 2015 şi până în prezent eţeaua Regina Maria s-a extins constant şi a achiziţionat noi businessuri, a dezvoltat proiecte greenfield, dar a şi investit În nişe noi de business, cum este şi stomatologia.

  • Un grup de medici a fondat o asociaţie de medicină preventivă, un sector unde statul întârzie să joace rolul dorit

    Un grup de medici a fondat Societatea Română de Medicină Preventivă (SRMP), organizaţie non-profit al cărei scop este promovarea medicinei preventive în ceea ce priveşte bolile oncologice şi cronice. Societatea se va concentra pe scăderea mortalităţii provocate de cancerul de col uterin şi de cancerul de sân, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de sân şi a celui de col uterin.

    “Dezvoltarea medicinei moderne din punct de vedere al posibilităţilor tehnice şi informaţionale, al integrării individului într-un program de monitorizare a stării de sănătate, screening şi profilaxie, dezvoltarea conceptului de colaborare interdisciplinară în abordarea diverselor patologii, impun şi în cazul cancerelor genito-mamare necesitatea actualizării planului de depistare şi monitorizare a condiţiilor preneoplazice, a populaţiei cu risc crescut, a formelor preclinice, precum şi o trecere la un nivel superior al abordării terapeutice prin prisma aplicării cunoştinţelor ştiinţifice dovedite, acumulate în decursul ultimilor ani”, a declarat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea, Preşedintele Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP) şi medic primar obstetrică ginecologie, cu 22 de ani de practică medicală. Ea este conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti  şi autoarea principală a trei monografii şi a douăzeci de capitole de carte medicală, a 350 de articole şi studii publicate în reviste  indexate în baze de date internaţionale.

    „Totodată, dezvoltarea societăţii şi a educaţiei medicale româneşti din ultimii 30 de ani va permite sistemului medical repolarizarea din zona de asistenţă medicală a cazurilor avansate de boală, spre zona de prevenţie primară şi secundară, în acord cu eforturile mondiale de creştere a duratei şi calităţii vieţii indivizilor populaţiilor a căror stare de sănătate va fi astfel major îmbunătăţită”, a mai precizat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea.

    Printre activităţile societăţii planificate pentru anul 2023 se numără organizarea unei serii de campanii de conştientizare şi informare despre cancerul de col uterin şi cancerul de sân, campanii ce au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii pacientelor printr-o diagnosticare mai rapidă, şi în faze mai puţin avansate a bolilor neoplazice/cronice,  îmbunătăţirea asistenţei socio- medicale în zonele rurale,  sprijinirea diagnosticării din timp a pacienţilor şi facilitarea unui tratament adecvat.

    România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prevenibilă.

    În Uniunea Europeană, procentajul femeilor între 20 şi 69 de ani care au realizat screeningul anual pentru cancerul de col uterin a crescut de la 54% la 60% în ultimul deceniu, aproape dublându-se în Franţa. Însă doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual, în timp ce în Austria şi Suedia proporţia ajunge la 80%.

    Mai mult, România este codaşă în ceea ce priveşte procentajul femeilor care au fost supuse screeningului pentru acest tip de neoplazie, prin realizarea unei mamografii femeilor între 50 şi 69 de ani.

    Misiunea SRMP este de a îmbunătăţi sănătatea individuală şi publică a populaţiei prin dezvoltarea şi diseminarea eficientă de programe şi campanii informative despre bolile cronice şi oncologice,  promovarea de strategii de prevenire şi gestionare a acestora, promovarea şi facilitarea de colaborării interdisciplinare, educaţie şi sensibilizarea comunităţilor de pacienţi.

    Printre fondatorii acestei societăţi se numără şi Dr. Dimitrie Pelinescu Onciul, Medic Primar Obstetrică Ginecologie, Dr. Corina Aurelia Zugravu, Medic primar Igiena Alimentaţiei şi Nutriţie, Conf. Dr. Nicolae Bacalbaşa,  Dr. Vlad Dima, Medic primar Neonatologie în cadrul Spitalului Clinic Filantropia Bucureşti şi Teodor Salmen, Medic rezident în Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, bolile cronice, precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii şi tulburările metabolice, precum diabetul de tip 2 şi obezitatea, constituie principala cauză de deces şi dizabilitate în România. Cu toate acestea, 40% dintre decesele cauzate de tumorile canceroase sunt considerate a fi prevenibile.

    .

     

  • Musk vrea să revoluţioneaze acum medicina: În şase luni vom instala cipul Neuralink în creierul unei fiinţe umane

    Scopul este de a permite persoanelor cu paralizie să-şi recapete abilităţile motorii.
     
    „Mă aştept ca primul cip Neuralink să fie testat pe un om în termen de şase luni”, este noul proiect ambiţios al antreprenorului vizionar Elon Musk. „Oricât de miraculos ar părea – a continuat Musk în aplauzele timide ale oamenilor din sală pentru prezentarea care a avut loc miercuri seară la Fremont, California – plănuim să redăm funcţionarea deplină a organismului celor cu măduva spinării rupte”.

    În cadrul evenimentului, Musk a prezentat alte două produse, pe lângă interfaţa creier-calculator: implantul care poate intra în măduva spinării şi poate restabili mişcarea la cineva care suferă de paralizie şi altul destinat îmbunătăţirii sau restabilirii vederii.

    Pentru a reuşi în acest demers, primul pas al Neuralink va fi introducerea implantului său cerebral de computer de mărimea unei monede în pacienţii umani în termen de şase luni. Musk însuşi a anunţat că discuţiile în curs dintre Neuralink şi Food and Drug Administration au decurs „destul de bine”.

    O maimuţă a jucat un joc video

    Înfiinţată în 2016, compania Neuralink a efectuat până acum doar teste pe animale. Cel mai recent a fost prezentat publicului în urmă cu peste un an: o maimuţă capabilă, datorită unui implant cerebral, să joace singur un joc video.

    Este un dispozitiv cu fire şi electrozi, cam de mărimea unei monede, care poate fi implantat în corpul uman şi „citeşte” undele cerebrale, care sunt apoi interpretate şi traduse de un dispozitiv extern.

    Neuralink, cu sediul în San Francisco Bay Area şi Austin, Texas, s-a concentrat încă de la înfiinţare să permită persoanelor cu paralizie să-şi recapete abilităţile motorii, dar şi pe boli degenerative ale creierului, cum ar fi Parkinson şi Alzheimer. 

    Promisiunile miraculoasă: Neuralink va da vederea celor născuţi orbi

    „Ma aştept ca primul cip al lui Neuralink să fie testat pe un om în termen de şase luni”, a declarat Elon Musk, fondatorul companiei, în cadrul unui eveniment în care antreprenorul însuşi a vorbit despre viitoarele aplicaţii ale tehnologiei dezvoltate de Neuralink: restabilirea vederii chiar şi la cei care s-au născut orbi şi readucerea la normal în cazul în care măduva spinării a fost fost ruptă.

     

  • Cum a reuşit o tânără din Oneşti sa îşi deschidă o afacere uriaşa după ce la început a lucrat ca jurnalist. Până acum, a investit 650 000 de euro în afacerea ei

    Originară din Oneşti, Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce a dat curs unei pasiuni începute încă din timpul liceului. Totuşi, inspirată de poveştile personajelor pe care le-a întâlnit în primii ani de carieră, a decis să îşi schimbe parcursul într-un domeniu de activitate ce părea cu totul nou – stomatologia. După 15 ani de practică şi de cursuri internaţionale, a deschis propria clinică, pe nişa serviciilor de ortodonţie. Iar după ce a acumulat experienţă în ambele domenii, a observat că acestea nu sunt chiar atât de diferite.

    Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce în urma unei apariţii la o staţie locală de radio, i-a fost propusă realizarea unei emisiuni pentru adolescenţi. A ales să îşi dezvolte această pasiune, iar în timpul facultăţii a lucrat atât în televiziune, cât şi în presa scrisă. A fost implicată sau a realizat proiecte editoriale pentru publicaţii din Cluj-Napoca, însă, în cele din urmă, a realizat că îşi dorea o schimbare profesională, pe care a identificat-o în studiul medicinei.

    După ce a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Cluj Napoca şi-a dorit încă de la început să fie antreprenor în acest domeniu, dar, totuşi, a realizat că trebuia ca mai întâi să atingă maturitatea profesională ca practician: „Am lucrat vreme de 15 ani în domeniu, deservind mii de pacienţi şi investind fără oprire în cursuri şi programe de dezvoltare profesională, aşteptând momentul în care să mă simt pregătită pentru calea antreprenoriatului”. Din parcursul ei nu au lipsit stagiile de pregătire în clinici din Statele Unite, Germania, Spania şi Italia, cât şi cursurile internaţionale de perfecţionare.

    Cum se lansează însă un business în acest domeniu? Teodorina Secară spune că unul dintre principalele aspecte care crede că i-au asigurat reuşita a fost că a analizat temeinic fiecare aspect al afacerii, astfel încât să nu lase nimic la voia întâmplării – de la recrutarea echipei, până la aspectele ce ţin de legislaţie şi autorizaţii, achiziţionarea aparaturii ş.a.m.d.: „Este un business de nişă, pe care îl realizez într-o piaţă mai puţin educată comparativ cu cele din Vest, însă recunoaşterea mea ca practician, echipa de medici pe care am reuşit să o coagulez şi tehnologia de ultimă oră ne-au pus deja pe un drum bun, de creştere, chiar dacă afacerea este pornită la începutul anului curent”.

    Mai concret, valoarea investiţiei direcţionate în Northo a ajuns la peste 650.000 de euro, din care mai mult de  jumătate au fost investiţi în aparatură şi tehnologie de vârf, iar restul, în reamenajarea totală a spaţiului, astfel încât pacientul să beneficieze de o experienţă completă şi exclusivistă. În ceea ce priveşte sursa investiţiei, aceasta este una mixtă, o parte fiind reprezentată din veniturile proprii, iar o alta, din creditare. Deschisă în luna martie a anului curent, încasările estimate de antreprenoare pentru clinica Northo au ajuns deja la aproximativ un sfert de milion de euro.

    CV de antreprenor

    ► Teodorina Secară este medic primar axat pe ortodonţie şi ortopedie dento-facială;

    ► Născută la Oneşti (Bacău), Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist de investigaţie la Cluj, unde a scris la Clujeanul rubrica „Povestirile Teodorinei”;

    ► A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca;

    ► Are un rezidentiat in ortodonţie la UMF „Carol Davila”, Bucureşti; a urmat programul McLaughlon dedicat studierii ortodonţiei în San Diego, California; are un master în Ortodonţie Linguală Incognito System la Universitatea din Valencia, Spania şi a urmat şi un curs la  Master Aligner Academy;

    ► Este licenţiată şi în filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai) şi a urmat cursuri academice postuniversitare de „Comunicare şi Relaţii Publice” la SNSPA Bucureşti.

    Piaţa în care activează, a serviciilor de stomatologie, este una fragmentată, în care marile lanţuri deţin o pondere estimată de 5%, restul fiind reprezentat de cabinete individuale şi de practicieni care prestează sub diverse forme de colaborare. „Informaţiile publice sunt limitate dar, din date generale, piaţa de stomatologie este evaluată la 2,3 miliarde lei.  Există perspective de creştere continuă şi un interes din ce în ce mai mare al investitorilor pentru această piaţă, dovadă fiind cele mai recente achiziţii realizate de fondurile de investiţii”, spune ea.

    Totuşi, medicul-antreprenor este încurajat de faptul că tot mai mulţi adulţi conştientizează importanţa sănătăţii dentare, atât în ceea ce îi priveşte pe ei, cât şi pe copiii lor: „Am observat în ultimii ani că din ce în ce mai multe persoane vin la evaluare ortodontică şi aleg să înceapă tratamentul. Motivul este simplu – aflaţi la vârsta maturităţii, înţeleg beneficiile tratamentului, şi-l permit, iar apoi se întorc la clinică însoţiţi de copii.

    Îmi doresc să existe o mai mare înţelegere asupra faptului că ne putem bucura la orice vârstă de confortul unei muşcături sănătoase”. Detaliind domeniul în care activează, ea observă că problemele ortodontice pot apărea oricând, inclusiv prin pierderea unităţilor dentare, ce duc la transformări la nivel de oase, articulaţii şi muşchi masticatorii, ale căror efecte pot duce până la probleme digestive sau chiar de postură. „Aceste probleme apar, de obicei, începând cu vârsta de 35 de ani, în cazul pacienţilor care se îngrijesc de igiena orală. Această vârstă scade în funcţie de modul în care persoana are grijă de dantura sa.”

    Una dintre provocările specifice nişei pe care activează ţine de nivelul limitat de deschidere a pacienţilor către o abordare ortodontică a sănătăţii dentare, pe fondul informării insuficiente asupra acestei discipline: „Ce-i drept, tratamentul ortodontic este un efort mai susţinut, de durată, comparativ cu implantologia sau protetica, însă şi beneficiile sunt pe măsură. Urmând un tratament ortodontic, pacientul are şansa să îşi păstreze cât mai mulţi dinţi naturali pe arcadă şi să obţină beneficii suplimentare la nivel de sănătate dentară. În plus, echilibrarea muşcăturii obţinute prin tratamente ortodontice le permite proteticienilor să realizeze lucrări corecte şi stabile în timp. Cu siguranţă, oamenii au tendinţa să fie mai rezervaţi în perioade de instabilitate economică, însă suntem mulţumiţi de evoluţia clinicii până în prezent.”

    Iar în ceea ce priveşte propria evoluţie profesională, spune că, totuşi, cele două domenii în care şi-a construit cariera, jurnalismul şi ortodonţia, nu sunt atât de diferite: „Făcută cu implicare şi simţ de răspundere, presa poate fi considerată o formă de artă. La fel am simţit şi în cazul ortodonţiei, care este o îmbinare fascinantă între ştiinţă şi artă. Ortodontul poate fi privit ca un artist ce pune în echilibru, cu ajutorul aparatelor ortopedice şi ortodontice, oasele maxilare, muşchii masticatori, dinţii şi articulaţiile feţei, astfel încât, la finalul tratamentului, să-i ofere pacientului o transformare atât la nivel funcţional, cât şi estetic.”

  • Creşte costul vieţii în Marea Britanie: studenţii la medicină fac economii la mâncare şi încălzire

    Asociaţia medicală britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă economii la alimentele de bază, iar un procent similar (53%) lucrează în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi, relatează Sky News.

    Studenţii la medicină sunt nevoiţi să reducă cheltuielile zilnice de bază, cum ar fi mâncarea, îmbrăcămintea şi încălzirea locuinţelor, pentru a supravieţui creşterii costului vieţii.

    Millicent Metz şi-a luat două locuri de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire, în paralel cu ultimul an de studii la facultatea de medicină lucrând la un cabinet de medicină generală şi ca prim-ajutor. Tânăra de 24 de ani a declarat pentru Sky News: „În afară de bursa NHS, de munca şi de faptul că lucrăm şi în plus primim nişte bani de la Student Finance, nu ne acoperă pentru chiria medie din Londra. Nu ştiu de unde cred ei că vin aceşti bani magici (penntru chirie – n.r.). Şi nu avem unde să mergem în altă parte”.

    Asociaţia Medicală Britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă reduceri la alimentele de bază, un procent similar (53%) fiind nevoiţi să lucreze în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi.

    Pe lângă faptul că trebuie să se lupte cu chiria lunară, Millicent atrage atenţia asupra problemei costurilor de transport pentru medici.

    „În momentul de faţă, mă aflu la un cabinet de medicină de familie care se află la o oră de mers cu autobuzul. Dacă iau autobuzul în fiecare zi, înseamnă 1,65 lire sterline pentru fiecare drum, patru zile pe săptămână – o cheltuială pe care nu o voi vedea timp de câteva săptămâni. Sunt destul de mulţi bani”, spune ea.

    La fel ca toţi studenţii universitari cu normă întreagă din Anglia, pentru primii patru ani de studii, studenţii la medicină au dreptul la 9.706 lire sterline în afara Londrei sau până la 12.667 lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Studenţii la medicină primesc, de obicei, bursa NHS în anii cinci şi şase de studiu, care include o bursă de 1.000 de lire sterline, care nu este condiţionată de venituri, şi o bursă condiţionată de venituri de până la 2.643 de lire sterline în afara Londrei, sau de până la 3.191 de lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Bursa NHS oferă alocaţii suplimentare, cum ar fi pentru îngrijirea copiilor, călătorii şi cazare, şi există pentru a ajuta studenţii să gestioneze deficitele dintre veniturile şi cheltuielile lor.

    Studenţii la medicină pot accesa, de asemenea, „un împrumut de întreţinere redus” de la Student Finance England în ultimii ani.

    Acest lucru înseamnă că veniturile lor se reduc semnificativ în ultima parte a cursurilor, exact în momentul în care, potrivit BMA, ei sunt în stagii clinice în NHS şi au mai puţin timp pentru a lucra.

    Omolara Akinawonnu, copreşedinte al Comitetului pentru studenţii medicinişti al BMA, a declarat: „Nu am mai fost niciodată în această situaţie: Vedem că studenţii taie din cheltuielile esenţiale, cum ar fi mâncarea şi încălzirea, dar ştim că există costuri grele asociate cu medicina, costul călătoriilor, costul parcării, al halatelor şi diverse alte lucruri asociate cu efectuarea unei diplome de medicină. Acest lucru va fi doar exacerbat din cauza crizei costului vieţii. O mulţime de studenţi au două locuri de muncă în timpul semestrului, când ar trebui să fie în stagii clinice şi să se concentreze asupra studiilor, ceea ce va avea un impact asupra studiilor lor, poate asupra progresului în carieră şi asupra sănătăţii lor mintale”, a spus aceasta.

    Akinawonnu spune că acest lucru îi poate împiedica pe studenţi să se gândească la o carieră de clinician sau la o carieră mai largă în industrie.

    „Cred că medicina a făcut paşi mari pentru a lărgi accesul. Am văzut o creştere a numărului de studenţi la medicină din medii socio-economice reduse şi în special din şcolile de stat care aplică pentru a face medicină şi nu vrem să vedem o inversare a acestui lucru din cauza acestor constatări”, a mai spus ea.

    Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială a declarat pentru Sky News: „Ne-am angajat să sprijinim studenţii la medicină din Anglia în toţi anii de studiu şi ţinem sub observaţie aranjamentele de finanţare pentru toţi studenţii din domeniul sănătăţii. În cazul în care un student se confruntă cu dificultăţi financiare şi este eligibil pentru bursa NHS Bursary, este disponibilă o finanţare suplimentară prin care ar putea solicita între 100 şi 3.000 de lire sterline, precum şi un sprijin guvernamental mai larg care este în vigoare pentru persoanele vulnerabile şi persoanele cu venituri mici, inclusiv pentru studenţi”.

     

  • Cea mai activă lună pentru MedLife. Operatorul medical privat a anunţat cinci achiziţii şi o extindere organică în iunie

    ♦ Centrul, nordul şi vestul ţării s-au aflat în raza de extindere a MedLife în luna iunie.

    MedLife (simbol bursier M) a mizat puternic pe extindere în luna iunie şi a bifat cinci achiziţii ale unor companii de talie medie sau mică, dar şi o deschidere proprie. Oraşele vizate de companie au fost Târgu-Mureş, Sfântu Gheorghe şi Timişoara.

    Bugetul de investiţii al MedLife pentru anul 2022 este de 100-120 milioane de euro, din anun­ţurile anterioare ale repre­zentanţilor companiei.

    La începutul lui iunie, MedLife a anunţat semnarea acordului pentru a prelua pachetul integral de acţiuni pentru Centrul Medical de Diagnostic şi Imagistică Tomorad din Sfântu Gheorghe şi  pachetul majoritar de 60% de acţiuni pentru Centrul Medical de Gastroenterologie din Târgu-Mureş.

    Decizia de a se extinde în centrul ţării urmează strategia companiei de consolidare a poziţiei în piaţă, mizând pe servicii medicale de nişă.

    După această tranzacţie a urmat o extindere proprie, MedLife investind 2 mil. euro într-o clinică de 1.000 mp în Târgu-Mureş, cu 12 cabinete medicale, dar şi departament de imagistică utilat cu RMN şi o sală de mici intervenţii chirurgicale.

    „MedLife este prezentă în peste 25 de oraşe, iar obiectivul nostru este să continuăm sistematic acest proces de consolidare“, spunea Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife Group după deschiderea clinicii din Târgu Mureş.

    Ulterior, tot în iunie, MedLife a anunţat intrarea în acţionariatul Medici’s Timişoara, cel mai mare operator medical local din acest oraş, după ce a cumpărat 80% din acţiuni. Restul au rămas la antreprenorul care a construit businessul, Adrian Bădescu, el păstrând şi managementul unităţii. Antreprenorul care a fondat compania cumpărată de MedLife nu a dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei, însă a menţionat că în prezent grupul Medici’s valorează peste 10 milioane de euro.

    Achiziţia realizată de MedLife include preluarea celor patru clinici Medici’s, a laboratorului Laborix şi a Medici’s Hospital. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    In strategia de extindere a MedLife a urmat achiziţia pachetului integral al societăţilor din grupul Medicris Oradea, cel mai mare centru de medicina muncii din judeţul Bihor.

    Iar cea mai recentă achiziţie anunţată de operatorul privat a fost chiar la finalul lunii iunie, când a anunţat preluarea pachetului de 80% din acţiunile centrului Profilaxis din Timişoara, care are servicii de medicina muncii, ambulatoriu, spitalizare de zi, dar şi abonaţi. Profilaxis va fi integrat sub brandul Sfânta Maria, lansat de MedLife în urmă cu cinci ani, care vizează mai ales serviciile decontate de Casa de Sănătate.

    Efervescenţa din piaţa medicală privată a continuat în 2022, după ce doi ani de pandemie au mai redus din avântul marilor jucători pentru a ieşi la „cumpărături“. Şi alţi operatori, cum sunt reţeaua Regina Maria şi Medicover au anunţat tranzacţii şi extinderi.

    MedLife SA, companie listată la bursa din Bucureşti, are o capitalizare de 2,6 miliarde lei, principalii acţionari fiind Mihai Marcu, cu 15,4%, Mihaela Cristescu, cu 14%, Nicolae Marcu, 10,5%, şi Fondul de Pensii NN, 12,8%.

  • Reţeaua de clinici de medicină estetică Cronos Med, cu fondul Morphosis Capital în acţionariat, aduce în board-ul companiei trei executivi de top din domeniul medical

    Cronos Med, principalul jucător în piaţa de medicină estetică din România, împreună cu fondul de private equity, Morphosis Capital, anunţă formarea unui Advisory Board compus din Olivier Hoëppe, Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top, Ognjen Bagatin, fondator şi CEO al Policlinica Sinteza din Croaţia şi Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul reţeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu.

    „Rolul unui Advisory Board este unul fundamental pentru companiile care au în vedere creşterea afacerilor la nivel naţional sau extinderea acestora la nivel internaţional. Un astfel de board sprijină organizaţiile şi antreprenorii să privească lucrurile din perspective diferite datorită experienţei diversificate a membrilor,” spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner, Morphosis Capital.

    Din datele transmise de oficialii companiei reiese că Olivier Hoëppe este cetăţean francez cu 25 de ani de experienţă în dezvoltarea de branduri selective în domeniul sănătăţii consumatorilor. El şi-a început cariera în domeniul financiar înainte de a ocupa o poziţie de director general în divizia dermatologică-cosmetică a L’Oréal în opt ţări diferite, printre care şi România. În prezent, Olivier Hoëppe este Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top.

    Ognjen Bagatin este fondator şi CEO al Policlinicii Sinteza specializată în otorinolaringologie, chirurgie estetică şi medicină, ginecologie şi logopedie şi cofondator al clinicii Bagatin, o clinică privată de chirurgie estetică, stomatologie, dermatologie şi cosmetologie, precum şi co-proprietar al platformei media pentru antreprenori, Poduzetnik. Ognjen Bagatin a absolvit un program de MBA la Cotrugli Business School şi şi-a început cariera în Pastor Group, unde de-a lungul timpului a ocupat diverse poziţii de conducere în diviziile grupului.  

    Ionuţ Leahu este fondatorul reţelei de Clinicile Dentare Dr. Leahu, cea mai extinsă reţea din industria românească de stomatologie, cu 17 clinici situate în 13 oraşe din România. În cadrul fiecărei unităţi funcţionează mai multe cabinete stomatologice şi este integrat cel puţin un centru digital de radiologie dentară.

    Grupul Cronos Med, ce deţine la Bucureşti şi la Bacău trei clinici şi un spital, este un business fondat în 1991 de medicul Constantin Stan. În afacere, ca acţionar minoritar, a intrat ulterior şi Andreea Berecleanu, soţia medicului.

    În noiembrie 2021, fondul de private equity Mor­pho­sis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru executivi români, a pre­luat pachetul majoritar în cadrul Cro­nos Med.

    „Parteneriatul cu Morphosis Capital este unul valoros, unic şi a venit la momentul potrivit, când aveam nevoie nu doar de unul şi de mai mulţi piloni pentru dezvoltarea şi extinderea Cronos Med în alte oraşe din România şi, de ce nu, din străinătate,” spune. Constantin Stan.   

    Anul trecut, Cro­nos Med a raportat o cifră de afaceri de 5,98 milioane de euro, cu 38% în plus comparativ cu anul precedent.


     

     

  • Sănătate în era fast-forward

    Rapiditatea, economisirea de timp şi accesul uşor la informaţii sunt criteriile esenţiale şi când vine vorba de pacienţii din ce în ce mai grăbiţi. În acest context, digitalizarea reprezintă principalul diferenţiator în asigurarea formulei de succes pentru un furnizor de servicii medicale, după cum observă Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, în catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS.

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.)”, descrie Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, felul în care crede el că digitalizarea poate influenţa domeniul serviciilor medicale.

    Grupul pe care Răzvan Predica îl reprezintă este prezent de 30 de ani în 16 ţări din Europa şi furnizează servicii medicale prin peste 280 de centre de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, laboratoare de analize medicale şi centre de tratament al cancerului, folosind tehnologii medicale de ultimă generaţie la nivel mondial. În România, Affidea deţine un număr total de 36 de centre, punând la dispoziţia pacienţilor o gamă extinsă de servicii de radiologie imagistică şi medicină nucleară de înaltă performanţă, servicii clinice integrate (consultaţii de specialitate şi spitalizare de zi) şi de medicină de laborator (analize medicale).

    Din punctul de vedere al lui Răzvan Predica, componenta digitală este aproape nelipsită într-un business de succes, indiferent de domeniul de activitate al acestuia. „Astăzi, tot ce facem are o componentă digitală, fie e vorba de informare, telemedicină, facem shopping online, comandăm mâncare, plătim facturi, viaţa noastră per ansamblu s-a transformat, digitalul devenind parte integrantă şi indispensabilă. Un business fără componenta digitală nu are mari şanse de supravieţuire.”

    El adaugă că în cadrul Affidea Hiperdia România, ei şi-au propus să se poziţioneze la cele mai ridicate standarde internaţionale, iar în această direcţie derulează un amplu proces de digitalizare. Aceasta devine o necessitate şi în contextul în care se adresează unei pieţe din ce în ce mai educate şi mai competitive, aşteptările pacienţilor fiind mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani: „În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula de succes. Din aceasta formulă un procent important este realizat prin canalele digitale”. În rândul exemplelor menţionate de el se numără conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), crearea aplicaţiei My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile (iar cele realizate în cele 36 de centre ale lor sunt încărcate direct de ei), precum şi demararea de parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    Când vine vorba de provocările legate de implementarea serviciilor digitale, el menţionează identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale – „Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare”.

    Ce urmează din perspectiva obiectivelor digitale ale grupului Affidea în continuare? Răzvan Predica enumeră câteva ţinte clare: creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia, rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical, informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.