BusinessMagazin

Tag: medicament

  • Cel mai bine vândut medicament fără prescripţie

    Piaţa de analgezice şi antiinflamatoare a fost de 200 milioane de lei anul trecut. 

    Cel mai bine vândut medicament OTC (care se eliberează fără prescripţie) din România, a ajuns la o cotă de peste 20% din piaţa analgezicelor.

    „Sezonul puternic de gripă şi răceală de la începutul anului din România a avut o consecinţă pozitivă asupra vânzărilor din prima parte a anului 2015, cota noastră de piaţă crescând de la 19% la peste 20% (din piaţa totală a analgezicelor – n. red.)“, a spus pentru ZF Mike Tignol, general manager al Reckitt-Benckiser South Eastern Europe.

  • STUDIU: Un medicament anticancer poate identifica “rezervoarele” secrete de HIV din organism

    Potrivit unui studiu publicat în PLoS Pathogens, medicamentul este “foarte puternic” în ceea ce priveşte reactivarea virusului ascuns. Cercetătorii spun că descoperirile din cadrul acestui studiu sunt importante, dar trebuie să se evalueze eventualele efecte adverse asupra pacienţilor.

    Puterea “rezervoarelor” ascunse de HIV a fost demonstrată în celebru caz al bebeluşului din Mississippi.

    În urmă cu doi ani, o fetiţă americană – cunoscută sub denumirea “bebeluşul din Mississippi” – a părut că s-a vindecat de HIV. Însă remisiunea ei a durat doar puţin peste doi ani, după stoparea tratamentului.

    Un alt caz spectaculos a fost prezentat în iulie, la o conferinţă organizată de International AIDS Society (IAS), în oraşul canadian Vancouver. O tânără franţuzoaică în vârstă de 18 ani, diagnosticată cu HIV în copilărie, a intrat în remisiune, în ciuda faptului că nu a mai luat în ultimii 12 ani medicamente împotriva acestui virus periculos care declanşează SIDA. Acesta este primul caz înregistrat pe plan mondial ce vizează intrarea într-o remisiune îndelungată a unui copil infectat cu HIV.

    Experţii în domeniu consideră că oamenii de ştiinţă trebuie să iniţieze o serie de studii suplimentare pentru a înţelege motivul pentru care anumiţi pacienţi pot să controleze virusul după oprirea tratamentului.

    Tânăra s-a născut în 1996 şi a primit virusul de la mama ei – fie în ultimul semestru al sarcinii, fie la naştere. La vârsta de trei luni, medicii i-au administrat patru medicamente antiretrovirale. Însă familia ei a decis să stopeze tratamentul atunci când fetiţa avea vârsta de aproape şase ani.

    După 12 ani, concentraţiile virale din fluxul ei sangvin sunt în continuare prea mici pentru a putea fi măsurate, deşi medicii au avertizat-o că această situaţie ar putea să se schimbe.

    Recent, oamenii de ştiinţă au reuşit să alunge virusul care declanşează SIDA din celulele în care acesta se refugiază, la pacienţii trataţi cu antiretrovirale, şi consideră că această strategie – numită “kick and kill” (loveşte şi ucide) – s-ar putea dovedi utilă în lunga şi dificila misiune de creare a unui medicament capabil să elimine HIV definitiv.

    În ceea ce priveşte medicamentul anticancer cu potenţial de a fi utilizat în această strategie, echipa de medici de la UC Davis School of Medicine, SUA, a analizat PEP005 – unul dintre ingredientele dintr-o terapie folosită în prevenirea cancerului la pacienţii a căror piele a fost afectată de soare.

    Medicamentul a fost testat pe celule cultivate în laborator, precum şi pe mostre prelevate de la 13 pacienţi cu HIV. În urma experimentelor, s-a demonstrat că PEP005 are capacitatea de a reactiva HIV aflat în stare latentă şi poate reprezenta un punct de pornire pentru noi tratamente contra acestui virus.

     

  • Un medicament anti-obezitate, la un pas de a primi autorizaţie de comercializare în Europa

    Comitetul pentru medicamente pentru uz uman (CHMP) al EMA “a recomandat acordarea autorizării privind punerea pe piaţă” a medicamentului Mysimba, vândut sub numele Contrave în Statele Unite ale Americii.

    Mysimba este o combinaţie de două substanţe active, naltrexon, utilizat în tratarea dependenţei de alcool şi opiacee, şi bupropion, prescris ca antidepresiv şi pentru renunţarea la fumat.

    Agenţia americană pentru medicamente (Food and Drug Administration, FDA) a aprobat utilizarea medicamentului contra obezităţii în luna septembrie, după mai mulţi ani de ezitare, din cauza temerilor privind eventuale riscuri cardiace.

    Potrivit comunicatului EMA, Mysimba va fi disponibil doar pe bază de reţetă şi va fi rezervat exclusiv pentru utlizarea de către adulţii obezi sau supraponderali şi care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc, cum ar fi hipertensiune sau un nivel ridicat al colesterolului.

    Printre efectele secundare nedorite potenţiale ale medicamentului se numără probleme gastro-intestinale sau legate de sistemul nervos central, potrivit EMA, care a recunoscut că “există încă incertitudini legate de efectele pe termen lung asupra sistemului cardiovascular”.

    Agenţia europeană a adăugat, totuşi, că rezultatele intermediare ale unui test clinic “dau asigurări în ceea ce priveşte riscurile patologice cardiovasculare grave” legate de Mysimba.

    Pacienţii care vor primi tratament cu Mysimba vor fi consultaţi din nou de medicii lor, după o perioadă de 16 săptămâni, când tratamentul va fi oprit dacă nu au pierdut cel puţin 5% din greutatea iniţială, potrivit EMA.

    Recomandarea de autorizare a comercializării acordată de EMA trebuie aprobată formal de Comisia Europeană, înainte ca medicamentul să poată fi vândut efectiv în fiecare stat membru al Uniunii Europene.

    În 2012, EMA a respins cererea de autorizare a unui alt medicament contra obezităţii, Qsiva, comercializat în SUA sub numele Qsymia, produs de laboratorul american Vivus, din cauza efectelor secundare pe termen lung asupra sistemului cardiovascular.

    Un singur tratament medicamentos împotriva obezităţii este autorizat în prezent în Franţa, Xenical, produs de laboratorul Roche. Bazat pe orlistat, o substanţă care limitează absorbţia grăsimilor la nivelul tubului digestiv, acest medicament nu poate fi eliberat decât pe bază de reţetă.

    Comercializarea medicamentului Alli, un alt tratament bazat pe orlistat, vândut fără reţetă, în Franţa, din 2009, a fost oprită, discret, de către fabricant, compania farmaceutică GlaxoSmithKline (GSK), în 2012.

    Revista franceză independentă Prescrire a reacţionat la anunţul EMA, acuzând “o recomandare inacceptabilă care trebuie respinsă”, pentru un medicament care conţine bupropion (sau amfebutamonă), o moleculă asemănătoare amfetaminelor.

    “Autorităţile sanitare trebui să înveţe din catastrofele sanitare trecute, mai ales din cele despre medicamentele care taie pofta de mâncare, interzise mai târziu pe piaţa europeană din cauza efectelor secundare grave”, a protestat revista din domeniul medical.

    Publicaţia a amintit scandalul Mediator (benfluorex, o altă moleculă apropiată de amfetamine), un antidiabetic prescris pe scară largă pentru proprietatea sa de a tăia pofta de mâncare, înainte de a fi retras de pe piaţă în 2009. Mediator provoca grave leziuni la nivelul valvelor cardiace şi ar putea fi responsabil de circa 2.100 de decese pe termen lung, potrivit unei expertize judiciare.

  • Codul de etică APMGR interzice acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament

    Oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament sunt interzise, potrivit Codului de Conduită Etica privind promovarea medica­mentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală adoptat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Potrivit APMGR, Codul de Conduită Etică urmăreşte să ofere cadrul necesar pentru implementarea standardelor eti­ce de promovare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală şi conţine un set obligatoriu de principii, reguli de transparenţă şi sancţiuni aplicabile tuturor mem­brilor Asociaţiei. Codul interzice oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medi­cament şi prevede sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării dispo­ziţiilor acestuia. Asumarea, respectarea şi imple­men­tarea acestui Cod de Etică vor deveni cerinţe obligatorii pen­tru orice companie care doreşte să fie membră a APMGR.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Codul de etică APMGR interzice acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament

    Oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament sunt interzise, potrivit Codului de Conduită Etica privind promovarea medica­mentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală adoptat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Potrivit APMGR, Codul de Conduită Etică urmăreşte să ofere cadrul necesar pentru implementarea standardelor eti­ce de promovare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală şi conţine un set obligatoriu de principii, reguli de transparenţă şi sancţiuni aplicabile tuturor mem­brilor Asociaţiei. Codul interzice oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medi­cament şi prevede sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării dispo­ziţiilor acestuia. Asumarea, respectarea şi imple­men­tarea acestui Cod de Etică vor deveni cerinţe obligatorii pen­tru orice companie care doreşte să fie membră a APMGR.

    Toate stirile sunt pe zf.ro