BusinessMagazin

Tag: medicament

  • Medicament pentru diabet, armă neaşteptată în lupta împotriva cancerului de prostată

    Descoperirea a pornit de la o observaţie surprinzătoare: pacienţii cu cancer de prostată şi diabet care luau medicamente ce vizează proteina PPARγ nu au prezentat recidive în perioada urmăririi medicale, transmite Scitech Daily.

    Studiul retrospectiv a analizat 69 de pacienţi cu cancer de prostată şi diabet de tip 2, urmăriţi între 2014-2023 de Universitatea Medicală din Innsbruck. Rezultatele au fost completate cu teste pe culturi celulare şi experimente pe şoareci.

    Pioglitazona nu doar că a încetinit creşterea celulelor canceroase de prostată, dar le-a şi modificat metabolismul, îngreunând supravieţuirea şi răspândirea acestora. Medicamentul pare să reprogrameze celulele canceroase prin activarea receptorului PPARγ, o proteină cunoscută pentru rolul său în reglarea metabolismului şi sensibilităţii la insulină.

    „Pentru prima dată, avem observaţii clinice care arată că pacienţii cu cancer de prostată şi diabet zaharat care au primit medicamente care vizează această proteină au rămas fără recidive”, explică profesorul Lukas Kenner, unul dintre autorii principali.

    Cercetătorii avertizează însă că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma dacă tratamentul poate fi utilizat şi la pacienţii cu cancer de prostată care nu suferă de diabet.

  • Steaua gigantului european Novo Nordisk apune: Rivalul american Eli Lilly a testat cu succes un nou medicament pentru slăbit sub formă de pastile

    Acţiunile Novo Nordisk au scăzut cu peste 10% la Copenhaga, după ce gigantul farmaceutic Eli Lilly a publicat rezultate promiţătoare ale unui studiu privind un tratament experimental împotriva obezităţii, scrie Investing.

    Scăderea Novo Nordisk a avut loc în timp ce Eli Lilly a crescut cu 10% pe bursa de la New York.

    Competiţia pentru dezvoltarea unui tratament de slăbire se intensifică pe măsură ce ambele companii încearcă să domine noua piaţă. Rezultatele Eli Lilly pun presiune pe Novo Nordisk, ale cărei acţiuni scăzut deja cu aproximativ 30% de la începutul anului.

    Deşi injecţiile pentru pierderea în greutate produse de Novo Nordisk şi Eli Lilly au adus miliarde de dolari în noi venituri, companiile farmaceutice încearcă să dezvolte tratamente care nu necesită ace pentru a debloca potenţialul unei pieţe estimate la 130 de miliarde de dolari până la sfârşitul deceniului.

  • Pfizer anunţă rezultate încurajatoare în testele pentru pastila de slăbit administrată o dată pe zi

    Gigantul farmaceutic a întrerupt în decembrie testele privind versiunea de două ori pe zi a danuglipron, după ce pacienţii au avut dificultăţi în tolerarea medicamentului.

    Joi, Pfizer a anunţat că va merge mai departe cu o versiune o dată pe zi a pastilei sale de slăbit, danuglipron, după ce a văzut date „încurajatoare” într-un studiu aflat în stadiu incipient.

    Pfizer a declarat că intenţionează să efectueze mai multe studii în stadiu incipient în a doua jumătate a anului pentru a identifica doza ideală de medicament. Rezultate vor fi cunoscute în primul trimestru al anului viitor, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNBC.

    Pfizer este unul dintre câţiva producători de medicamente care se întrec pentru a câştiga o parte din piaţă pentru o clasă foarte populară de medicamente pentru slăbire şi diabet.

  • Speranţă pentru bolnavii de fibroză pulmonară. Medicament creat cu AI

    O echipă de cercetători a reuşit să dezvolte un nou medicament pentru fibroza pulmonară idiopatică (FPI) în doar 18 luni, cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI).

    Medicamentul inhibă gena Tnik şi a demonstrat rezultate promiţătoare în studiile de laborator şi pe animale.

    Se poate administra oral, inhalat sau topic şi are proprietăţi antiinflamatoare.

    Până acum, medicamentele experimentale testate nu au avut succes.

    Despre medicament a scris Nature Biotechnology, dar a postat pe X şi Nicola Marino, colaborator, conform ANSA.

    Medicamentul are, de asemenea, proprietăţi antiinflamatorii, care s-au dovedit a fi eficiente în mai multe studii. Siguranţa şi tolerabilitatea sa au fost apoi verificate în două studii clinice randomizate şi controlate de fază I pe voluntari sănătoşi.

    Decisiv a fost rolul AI, care a permis cercetătorilor să identifice Tnik ca o nouă ţintă potenţială pentru combaterea fibrozei.

    FPI este o boală pulmonară gravă şi adesea fatală, care provoacă cicatrizarea şi rigidizarea plămânilor.

     

  • Un nou medicament oferă speranţă în lupta împotriva cancerului pancreatic metastatic

    Un nou medicament numit Nal-IRI a fost aprobat pentru finanţare de către Agenţia Italiană pentru Medicamente (AIFA). Nal-IRI utilizează nanotehnologia pentru a-şi atinge ţinta şi a demonstrat o îmbunătăţire semnificativă a ratei de supravieţuire a pacienţilor cu cancer pancreatic metastatic.

    Eficacitatea Nal-IRI a fost demonstrată în cadrul studiului de fază III Napoli-1. Studiul a arătat că Nal-IRI a crescut durata mediană de supravieţuire de la 4,2 la 6,1 luni, cu o reducere de 33% a riscului de deces, conform Il Messaggero.

    Nal-IRI este un medicament destinat tratării bolilor rare. Este primul medicament aprobat pentru tratamentul de linia a doua a cancerului pancreatic metastatic.

    Romano Danesi, profesor de farmacologie la Universitatea din Milano, a declarat că, din cauza slabei sale vascularizări, acest neoplasm este caracterizat de cantitatea limitată de medicament care poate ajunge la celulele tumorale.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Un nou medicament oferă speranţă în lupta împotriva cancerului pancreatic metastatic

    Un nou medicament numit Nal-IRI a fost aprobat pentru finanţare de către Agenţia Italiană pentru Medicamente (AIFA). Nal-IRI utilizează nanotehnologia pentru a-şi atinge ţinta şi a demonstrat o îmbunătăţire semnificativă a ratei de supravieţuire a pacienţilor cu cancer pancreatic metastatic.

    Eficacitatea Nal-IRI a fost demonstrată în cadrul studiului de fază III Napoli-1. Studiul a arătat că Nal-IRI a crescut durata mediană de supravieţuire de la 4,2 la 6,1 luni, cu o reducere de 33% a riscului de deces, conform Il Messaggero.

    Nal-IRI este un medicament destinat tratării bolilor rare. Este primul medicament aprobat pentru tratamentul de linia a doua a cancerului pancreatic metastatic.

    Romano Danesi, profesor de farmacologie la Universitatea din Milano, a declarat că, din cauza slabei sale vascularizări, acest neoplasm este caracterizat de cantitatea limitată de medicament care poate ajunge la celulele tumorale.

    Pentru a ocoli această limitare, Nal-IRI exploatează tehnologia nanoparticulelor lipozomale.

    Cancerul pancreatic este unul dintre cele mai greu de diagnosticat neoplasme, cu o rată de supravieţuire la 5 ani de 11% la bărbaţi şi 12% la femei. Acesta este singurul cancer al tractului gastrointestinal care nu şi-a îmbunătăţit supravieţuirea în 40 de ani.

  • Medicamente antidiabet care luptă împotriva obezităţii, declarate „descoperirea anului”

    Revista ştiinţifică Science le-a ales „Breakthrough of The Year” / „Descoperirea anului 2023”, iar aceste medicamente ar putea oferi o soluţie celor care au nevoie să slăbească, dar nu numai.
     

    Lupta împotriva obezităţii reprezintă, astăzi, una dintre cele mai mari provocări ale societăţii moderne, fiind identificată drept o adevărată urgenţă în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor şi sustenabilitatea serviciilor de sănătate publică din întreaga lume.

    Se crede că obezitatea este responsabilă pentru producerea unor boli precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, artrita şi unele tipuri de cancer.

    Până acum, tratamentele farmacologice pentru obezitate au avut un trecut trist: de la „pastile de slăbit” pe bază de amfetamine şi diuretice, la medicamente anorectice, precum fen-phen, celebru în anii 1990 (cu fenfluramină şi fentermină) prescrise ca terapie pentru obezitatea, retrasă de pe piaţă pentru că a provocat reacţii adverse foarte grave la nivelul inimii şi plămânilor.

    Argumentaţia Science, dată de Jennifer Couzin-Frankel

    Trecutul cercetărilor este plină de victorii, dar şi de eşecuri, în goana după găsirea medicamentelor sigure şi eficiente pentru pierderea în greutate. Potrivit revistei ştiinţifice cu autoritate în domeniu Science, există un nou grup de medicamente capabile să lupte împotriva obezităţii: agoniştii GLP-1, antidiabetici de ultimă generaţie.

    Publicaţia enumeră medicamentele împotriva obezităţii printre descoperirile anului care se încheie. Acesta este un grup de medicamente utilizate pentru tratarea diabetului şi fac parte dintr-o nouă clasă de terapii capabile să trateze pacienţii cu obezitate şi boli cronice asociate (insuficienţă cardiacă, diabet, artrită, boli hepatice şi unele tipuri de cancer).

    Medicamentele în cauză ar imita un hormon intestinal numit glucagon-like peptide-1 (GLP-1).

    „Dezvoltaţi iniţial pentru diabet, aceşti agonişti ai receptorilor GLP-1 induc o scădere semnificativă în greutate, cu efecte secundare în mare parte gestionabile.

    Anul acesta, studiile clinice au descoperit că reduc, de asemenea, simptomele insuficienţei cardiace şi riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral, cea mai convingătoare dovadă că aceste medicamente au beneficii importante care depăşesc pierderea în greutate.

    Din aceste motive, Science a numit medicamentele GLP-1 descoperirea anului”, scrie Jennifer Couzin-Frankel, autoarea articolului din Science.

    Injecţia cu GLP-1 taie pofta de mâncare

    Istoria GLP-1 este lungă şi nu a avut ca scop iniţial vindecarea obezităţii: oamenii de ştiinţă ştiau că scade glicemia şi, prin urmare, este utilă pentru tratamentul diabetului. Tot în anii 1990, s-a descoperit că injectarea GLP-1 în creierul şobolanilor îi făcea să mănânce mai puţin.

    Şi, ulterior, un studiu pe 20 de bărbaţi tineri şi sănătoşi a constatat că, după un mic dejun copios, cei care au primit perfuzii intravenoase de GLP-1 au avut mai puţin apetit.

    Dar acum, potrivit Science, considerată „biblia” comunităţii ştiinţifice, promisiunile făcute de medicamentele agoniste ale receptorilor GLP-1 (Ozempic pe piaţă pentru diabet şi Wegovy pentru obezitate) ar putea aduce câştiguri. sunt alegerea pentru titlul de Breakthrough of The Year 2023 tocmai pentru impactul lor pozitiv asupra vieţii pacienţilor cu obezitate.

    Studiile efectuate în ultimii 20 de ani au dus la descoperiri decisive, iar, în ultimii doi ani, la autorizarea de către Food and Drug Administration (FDA).

    Printre cele mai recente cercetări, cea efectuată în august 2022, pe 529 de persoane obezi şi cu insuficienţă cardiacă severă, care a detectat, după un an, o ameliorare cardiacă clară. Dar nu numai atât, medicamentele GLP-1 ar putea oferi şi rezultate pozitive pentru tratamentul dependenţei de droguri, fumat şi alcool. Ele sunt, de asemenea, testate pentru tratamentul bolii Alzheimer şi Parkinson.

    Greaţa, printre efectele secundare

    În ciuda tuturor veştilor bune, precauţia rămâne esenţială în cazul acestui tip de medicamente: „Ca şi în cazul tuturor medicamentelor, aceste succese implică şi efecte secundare şi necunoscute. Complicaţiile, inclusiv greaţa şi alte probleme gastrointestinale, îi fac pe unii să abandoneze tratamentul”, scrie Jennifer Couzin-Frankel, autoarea raportului în Science.

    În timp ce aşteptăm să înţelegem dacă agoniştii GLP-1 sunt într-adevar rezultatul unei acţiuni directe a medicamentelor sau mediaţi de pierderea în greutate, aceastî descoperire ar putea ajuta mulţi oameni să combată obezitatea.

    Totuşi, nu trebuie omis că medicamentele sunt doar ultimul remediu pentru a rezolva problema creşterii greutăţii corporale. Pentru a combate excesul de greutate şi obezitatea, o dietă sănătoasă, săracă în calorii, şi practicarea regulată şi constantă a activităţii fizice rămân esenţiale.

     

  • Medicamente antidiabet care luptă împotriva obezităţii, declarate „descoperirea anului”

    Revista ştiinţifică Science le-a ales „Breakthrough of The Year” / „Descoperirea anului 2023”, iar aceste medicamente ar putea oferi o soluţie celor care au nevoie să slăbească, dar nu numai.
     

    Lupta împotriva obezităţii reprezintă, astăzi, una dintre cele mai mari provocări ale societăţii moderne, fiind identificată drept o adevărată urgenţă în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor şi sustenabilitatea serviciilor de sănătate publică din întreaga lume.

    Se crede că obezitatea este responsabilă pentru producerea unor boli precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, artrita şi unele tipuri de cancer.

    Până acum, tratamentele farmacologice pentru obezitate au avut un trecut trist: de la „pastile de slăbit” pe bază de amfetamine şi diuretice, la medicamente anorectice, precum fen-phen, celebru în anii 1990 (cu fenfluramină şi fentermină) prescrise ca terapie pentru obezitatea, retrasă de pe piaţă pentru că a provocat reacţii adverse foarte grave la nivelul inimii şi plămânilor.

    Argumentaţia Science, dată de Jennifer Couzin-Frankel

    Trecutul cercetărilor este plină de victorii, dar şi de eşecuri, în goana după găsirea medicamentelor sigure şi eficiente pentru pierderea în greutate. Potrivit revistei ştiinţifice cu autoritate în domeniu Science, există un nou grup de medicamente capabile să lupte împotriva obezităţii: agoniştii GLP-1, antidiabetici de ultimă generaţie.

    Publicaţia enumeră medicamentele împotriva obezităţii printre descoperirile anului care se încheie. Acesta este un grup de medicamente utilizate pentru tratarea diabetului şi fac parte dintr-o nouă clasă de terapii capabile să trateze pacienţii cu obezitate şi boli cronice asociate (insuficienţă cardiacă, diabet, artrită, boli hepatice şi unele tipuri de cancer).

    Medicamentele în cauză ar imita un hormon intestinal numit glucagon-like peptide-1 (GLP-1).

    „Dezvoltaţi iniţial pentru diabet, aceşti agonişti ai receptorilor GLP-1 induc o scădere semnificativă în greutate, cu efecte secundare în mare parte gestionabile.

    Anul acesta, studiile clinice au descoperit că reduc, de asemenea, simptomele insuficienţei cardiace şi riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral, cea mai convingătoare dovadă că aceste medicamente au beneficii importante care depăşesc pierderea în greutate.

    Din aceste motive, Science a numit medicamentele GLP-1 descoperirea anului”, scrie Jennifer Couzin-Frankel, autoarea articolului din Science.

    Injecţia cu GLP-1 taie pofta de mâncare

    Istoria GLP-1 este lungă şi nu a avut ca scop iniţial vindecarea obezităţii: oamenii de ştiinţă ştiau că scade glicemia şi, prin urmare, este utilă pentru tratamentul diabetului. Tot în anii 1990, s-a descoperit că injectarea GLP-1 în creierul şobolanilor îi făcea să mănânce mai puţin.

    Şi, ulterior, un studiu pe 20 de bărbaţi tineri şi sănătoşi a constatat că, după un mic dejun copios, cei care au primit perfuzii intravenoase de GLP-1 au avut mai puţin apetit.

    Dar acum, potrivit Science, considerată „biblia” comunităţii ştiinţifice, promisiunile făcute de medicamentele agoniste ale receptorilor GLP-1 (Ozempic pe piaţă pentru diabet şi Wegovy pentru obezitate) ar putea aduce câştiguri. sunt alegerea pentru titlul de Breakthrough of The Year 2023 tocmai pentru impactul lor pozitiv asupra vieţii pacienţilor cu obezitate.

    Studiile efectuate în ultimii 20 de ani au dus la descoperiri decisive, iar, în ultimii doi ani, la autorizarea de către Food and Drug Administration (FDA).

    Printre cele mai recente cercetări, cea efectuată în august 2022, pe 529 de persoane obezi şi cu insuficienţă cardiacă severă, care a detectat, după un an, o ameliorare cardiacă clară. Dar nu numai atât, medicamentele GLP-1 ar putea oferi şi rezultate pozitive pentru tratamentul dependenţei de droguri, fumat şi alcool. Ele sunt, de asemenea, testate pentru tratamentul bolii Alzheimer şi Parkinson.

    Greaţa, printre efectele secundare

    În ciuda tuturor veştilor bune, precauţia rămâne esenţială în cazul acestui tip de medicamente: „Ca şi în cazul tuturor medicamentelor, aceste succese implică şi efecte secundare şi necunoscute. Complicaţiile, inclusiv greaţa şi alte probleme gastrointestinale, îi fac pe unii să abandoneze tratamentul”, scrie Jennifer Couzin-Frankel, autoarea raportului în Science.

    În timp ce aşteptăm să înţelegem dacă agoniştii GLP-1 sunt într-adevar rezultatul unei acţiuni directe a medicamentelor sau mediaţi de pierderea în greutate, aceastî descoperire ar putea ajuta mulţi oameni să combată obezitatea.

    Totuşi, nu trebuie omis că medicamentele sunt doar ultimul remediu pentru a rezolva problema creşterii greutăţii corporale. Pentru a combate excesul de greutate şi obezitatea, o dietă sănătoasă, săracă în calorii, şi practicarea regulată şi constantă a activităţii fizice rămân esenţiale.

     

  • Tot mai mulţi copii şi adolescenţi cu anxietate primesc medicamente, în loc de terapie

    Dacă copiii şi adolescenţii primesc ajutor pentru o tulburare de anxietate, de obicei este vorba de medicamente, nu de consiliere, potrivit unui studiu publicat miercuri în Pediatrics, citat de NBC News.

    De fapt, a existat o relaţie inversă între nevoia de terapie şi ceea ce a fost acordat de-a lungul a mai mult de un deceniu. În timp ce numărul tinerilor cu tulburări de anxietate a crescut continuu din 2006, numărul copiilor care au primit psihoterapie a scăzut.

    „Acest lucru arată cu adevărat că povara tratării afecţiunilor de sănătate mintală în rândul pacienţilor este în creştere”, a declarat autorul studiului, Laura Chavez, cercetător ştiinţific senior la Centrul pentru echitate în sănătate infantilă şi cercetare a rezultatelor la Nationwide Children’s Hospital din Columbus, Ohio.

    „Chiar şi atunci când sunt capabili să se descurce în sistemul de sănătate şi să se întâlnească cu un medic într-un cabinet, este posibil să nu primească tratamentul de care au nevoie”, a spus ea.

    Există mai multe motive posibile, inclusiv stigmatizarea şi lipsa accesului la terapeuţi pediatrici, potrivit Child Mind Institute.

    Chavez şi echipa sa de cercetare au analizat date reprezentând 46,4 milioane de vizite la cabinetul pediatric din 2006 până în 2018. Ei au împărţit aceste vizite la cabinet în bucăţi de timp: 2006-2009, 2010-2013 şi 2014-2018.

    Termenul „vizite la cabinet” a inclus birourile pediatrilor, furnizorii de medicină de familie şi o varietate de diferite medii de îngrijire ambulatorie.

    Astfel de vizite pentru tulburări de anxietate s-au triplat, de la 1,4% în prima perioadă de timp studiată, la 4,2% în ultima perioadă de timp. Această constatare se face ecoul mai multor alte studii care arată creşteri dramatice ale afecţiunilor de sănătate mintală la tineri.

    În general, aproximativ 5,8 milioane de copii din SUA au avut o tulburare de anxietate diagnosticată în 2019, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor.

    Anul trecut, influentul U.S. Preventive Services Task Force a recomandat ca minorii cu vârsta de până la 8 ani să fie supuşi unui screening pentru anxietate. În timp ce noul raport se încheie în 2018, este posibil ca o creştere a screening-ului să ducă la prescrierea de medicamente chiar mai multor copii. Dar, în timp ce nevoia de tratament a crescut, studiul lui Chavez indică faptul că nevoia nu este satisfăcută, cel puţin în ceea ce priveşte terapia. Proporţia vizitelor la cabinetul medical pentru anxietate care au inclus terapie a scăzut de la 48,8% în prima perioadă de studiu la 32,6% în ultima. Dar proporţia de medicamente pentru anxietate prescrise în timpul acestor vizite s-a menţinut constantă în timp, la aproximativ 60%. Acest lucru înseamnă că numărul copiilor cărora medicii le-au prescris doar un medicament, fără terapie, a crescut. Aceasta este o problemă reală, a declarat Janine Domingues, psiholog în cadrul Centrului pentru tulburări de anxietate de la Child Mind Institute.

    „Motivul pentru care nu recomandăm doar medicaţia, în special în cazul copiilor şi adolescenţilor este că ştim că abilităţile dobândite prin terapie sunt un plus important”, a spus ea.

    Lecţiile învăţate prin terapie, a mai spus Domingues, îi pot ajuta pe tineri să găsească modalităţi de a face faţă sau de a-şi depăşi anxietatea.

    „Nu numai că ne dorim să vedem copii care nu suferă de simptome de anxietate, dar ne dorim să îi vedem şi funcţionând, mergând la şcoală, având prieteni”, a spus Domingues.

    Potrivit CDC, semnele de tulburare de anxietate la copii includ: sunt foarte speriai departe de părinţi sau de îngrijitorii obişnuiţi, sunt excesiv de îngrijoraţi de ceva rău care se va întâmpla în viitor, au temeri extreme cu privire la un anumit lucru sau situaţie, cum ar fi câinii, păianjenii sau mersul la şcoală. Aceste temeri pot fi resimţite fizic, se pot manifesta prin probleme de somn, dureri de cap, dureri de stomac, bătăi rapide ale inimii, ameţeli şi senzaţie de tremur sau transpiraţie.

    Dar, în condiţiile în care disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală este în scădere în multe zone, a spus Chavez, cercetarea evidenţiază necesitatea de a oferi mai mult sprijin pediatrilor şi altor medici care se ocupă de copiii care au nevoie de ajutor.

    „Trebuie să ne gândim cu adevărat cu atenţie la modul în care putem oferi instrumente medicilor de cabinet, astfel încât aceştia să poată avea mai bine grijă de pacienţii lor”, a spus ea. „Nu vrem să vedem la fel de multe oportunităţi ratate pentru ca aceşti pacienţi să primească îngrijirea de care au nevoie”.

  • Primul medicament care încetineşte distrugerea creierului în cazul bolii Alzheimer

    Lecanemab, primul medicament care încetineşte distrugerea creierului în cazul bolii Alzheimer a fost declarat un succes istoric şi important, scrie BBC.

    Descoperirea pune capăt unor decenii de eşecuri şi arată că este posibilă o nouă eră a medicamentelor pentru tratarea Alzheimer – cea mai frecventă formă de demenţă.

    Cu toate acestea, medicamentul are doar un efect redus, iar impactul său asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor este dezbătut.

    În plus, medicamentul acţionează în stadiile incipiente ale bolii, astfel încât cei mai mulţi oameni ar fi ratat acest lucru fără o revoluţie în depistarea acesteia.

    Lecanemab atacă proteina beta-amiloid care se acumulează în creierul persoanelor cu Alzheimer.

    Pentru un domeniu medical plin de eşecuri, disperare şi dezamăgire, unii consideră că aceste rezultate ale testelor reprezintă un punct de cotitură triumfător.

    Alzheimer’s Research UK a declarat că rezultatele au fost “importante”.

    Unul dintre cei mai importanţi cercetători din lume care a lansat ideea de a viza amiloidul în urmă cu 30 de ani, profesorul John Hardy, a declarat că este un rezultat “istoric” şi că este optimist: “Asistăm la începutul terapiilor pentru Alzheimer”. Profesoara Tara Spires-Jones, de la Universitatea din Edinburgh, a declarat că rezultatele sunt “importante, deoarece avem o rată de eşec de 100% de mult timp”.

    În prezent, persoanele care suferă de Alzheimer primesc alte medicamente pentru simptome, dar niciunul nu schimbă evoluţia bolii.

    Lecanemab este un anticorp – asemenea celor pe care organismul îi produce pentru a ataca viruşii sau bacteriile – care a fost creat pentru a spune sistemului imunitar să elimine amiloidul din creier.

    Amiloidul este o proteină care se aglomerează în spaţiile dintre neuronii din creier şi formează plăci distinctive care reprezintă una dintre caracteristicile bolii Alzheimer.

    La studiul pe scară largă au participat 1.795 de voluntari cu Alzheimer în stadiu incipient. Au fost administrate perfuzii de lecanemab la fiecare două săptămâni.

    Rezultatele, prezentate în cadrul conferinţei Clinical Trials on Alzheimer’s Disease din San Francisco şi publicate în New England Journal of Medicine, nu reprezintă un leac miraculos. Boala a continuat să evolueze, dar acest declin a fost încetinit cu aproximativ un sfert pe parcursul celor 18 luni de tratament.

    Datele sunt deja evaluate de autorităţile de reglementare din SUA, care vor decide în curând dacă lecanemab poate fi aprobat pentru o utilizare mai largă. Cei care l-au dezvoltat – companiile farmaceutice Eisai şi Biogen – intenţionează să înceapă procesul de aprobare în alte ţări anul viitor.