BusinessMagazin

Tag: MCV

  • Oficial CE: Bulgaria a avut o “evoluţie lentă” în cadrul MCV. Sunt necesare rezultate concrete

    “În Bulgaria, în ultimii doi ani am asistat la evoluţii lente, deloc surprinzătoare dacă ne gândim că au existat trei guverne”, a declarat Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, în cursul unei dezbateri organizate în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European.

    “Sunt necesare rezultate concrete şi stabilirea unei direcţii clare şi substanţiale” în aplicarea angajamentelor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană, a insistat oficialul CE.

    “Pentru următoarele 12 luni, aşteptăm reformarea Consiliului suprem judiciar, modificarea Codului Penal şi reconfigurarea strategiei anticorupţie; de asemenea, sunt necesare amendamente constituţionale”, a subliniat Catherine Day.

    “Bulgaria trebuie să adopte acţiuni substanţiale pentru demonstrarea independenţei justiţiei”, a încheiat Catherine Day.

    Comisia pentru Control Bugetar a PE a organizat, marţi, o audiere privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV. Scopul audierii este a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul PE.

  • Macovei, către CE şi politicieni: Încercaţi să nu opriţi MCV, nu e în interesul României şi Bulgariei

    “Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost extrem de eficient şi cred că, dacă acest mecanism nu exista, astăzi în România nu am mai avea DNA, care este o instituţie de foarte mare succes, în sensul că îşi face treaba, anchetează politicieni din toate partidele, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie, anchetează magistraţi, procurori, oameni din administraţia publică locală, centrală, până şi preşedinţi de cluburi de fotbal, crimă organizată, spălare de bani, fraude, evaziune, deci foarte multe infracţiuni care produc mari prejudicii în banii noştri”, a declarat, marţi, europarlamentarul Monica Macovei, în debutul audierii privind eficienţa MCV, organizată de Comisia pentru Control Bugetar a PE.

    Europarlamentarul român a spus că MCV ar fi trebuit aplicat tuturor ţărilor candidate.

    ”Este foarte firesc să nu aşteptăm ca în câţiva ani de zile aceste state foste comuniste să facă perfect reforma justiţiei, lupta anticorupţie, lupta împotriva fraudei şi, mai ales, lupta împotriva înaltei corupţii, corupţiei politice. Nu puteam face, nici România, nici Bulgaria, şi, în opinia mea, nici ţările care au intrat în 2004 aceste reforme în mod ireversibil. În alte state ele au durat sute de ani”, a afirmat Macovei.

    Aceasta a subliniat că CE trebuie să urmărească îndeplinirea promisiunilor făcute de România şi Bulgaria în momentul aderării.

    Totodată, europarlamentarul PPE s-a referit şi la faptul că voinţa politică reprezintă în România o problemă: “Dacă nu se ridică imunitatea unui parlamentar, evident că traducerea este: nu e voinţă politică. Instituţiile lucrează foarte bine, sunt date de exemplu (…) sunt şi alte state membre care îşi doresc şi ele să aibă un DNA ca cel din România”.

    “Pentru politicienii, care, fie pe faţă, fie pe ascuns, prin diferite negocieri, încearcă să scape de MCV, eu le spun să se oprească, pentru că nici populaţia din România, nici populaţia din Bulgaria nu vrea acest lucru. Ei vor pentru ei să aibă o justiţie dreaptă şi egală pentru toţi, să se confişte banii furaţi de la ei şi politicienii sau alţii care comit infracţiuni să plătească. E foarte simplu. Noi reprezentăm oamenii şi cetăţenii ţărilor noastre, nu politicienii. Prin urmare asta e în continuare poziţia mea şi rugămintea mea către Comisie şi către politicienii din ambele ţări: să nu mai încerce să oprească MCV, fiindcă nu este în folosul ţărilor noastre şi al progresului din ţările naostre”, a conchis Monica Macovei.

    Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

    Scopul audierii este de a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

    La audieri participă secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • CE începe lucrul la noul raport MCV: Procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României, complex

    Experţii Comisiei Europene care se ocupă de întocmirea raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au explicat, pentru MEDIAFAX, că procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României este atât de complex, încât s-a început deja lucrul la raportul din 2016.

    Conform surselor citate, pentru întocmirea unui astfel de raport, Comisia Europeană organizează trei misiuni în România, în diferite zone ale ţării.

    “De obicei, o astfel de misiune are loc în primăvară, una în toamnă şi una spre sfârşitul anului. Fiecare durează aproximativ o săptămână. În România, delegaţiile vizitează atât Bucureştiul cât şi alte oraşe ale ţării pentru a-şi forma o impresie de ansamblu asupra situaţiei din toată ţara. În ultimii ani am vizitat, spre exemplu, Iaşi, Constanţa sau Cluj”, au precizat reprezentanţii CE.

    Ei au precizat că echipa care se ocupă de întocmirea raportului este alcătuită din şase persoane, care lucrează şi pe alte probleme de justiţie şi de afaceri interne şi cărora li se alătură, în cadrul procedeelor de evaluare, şi personal de la mai multe servicii şi departamente ale CE.

    “Comisia are un număr de persoane al căror rol principal constă în coordonarea procesului MCV. Aceştia au un background professional variat, dar au expertiză comună pe problemele care privesc aspecte judiciare, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Aceştia se află atât la sediul Comisiei cât şi la cel al Reprezentanţelor Comisiei Europene din România şi Bulgaria“, au adăugat experţii.

    În cadrul vizitelor făcute în teritoriu, reprezentanţii grupului care se ocupă de MCV discută cu membri din Guvern, din Parlament, dar şi din sistemul judiciar şi din diferite organizaţii non-guvernamentale.

    De asemenea, aceştia se întâlnesc şi cu ambasadorii statelor membre UE, care le împărtăşesc experienţele în urma interacţiunii cu sistemul din România.

    Printre ONG-urile cu care colaborează CE se numără, potrivit surselor citate, Transparency International, Expert Forum, AID Romania, Funky Citizens, Freedom House şi Centrul pentru Resurse Legale, precum şi o serie de asociaţii profesionale din mediul afacerilor.

    Experţii au precizat că, în pofida instituirii raportului anticorupţie de anul trecut pentru toate statele membre, MCV are în continuare rolul său.

    Întrebaţi dacă MCV este eficient, în condiţiile în care mai mulţi politicieni consideră că acesta este folosit ca un instrument politic pentru a bloca aderarea României la Spaţiul Schengen, experţii CE au precizat că mecanismul este încă necesar României “pentru a ajuta ţara să realizeze reformele necesare pentru ca cetăţenii să aibă încredere în sistemele judiciare”.

    Anul acesta este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferinţă de presă, reprezentanţii Comisiei Europene susţinând că informaţiile vor fi oferite prin reprezentanţele Comisiei din ţările gazdă şi direct la sediul Comisiei pentru “toţi cei care le solicită”.

    Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari, dar şi a Avocatului Poporului.

    Parlamentul primeşte cele mai multe “bile negre” în raportul MCV pentru România. Una dintre nemulţumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărârilor Curţii Constituţionale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituţie, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilităţi.

    De asemenea, Avocatul Poporului este criticat pentru necontestarea unor OUG. Ca şi precedentele rapoarte sunt amintite ordonanţele de urgenţă, menţionându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum şi nerespectarea criteriilor de urgenţă.

    Dincolo de aceste critici, concluziile ultimului raport arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor. Prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat că România este “pe drumul bun”, în timp ce preşedintele Jean-Claude Juncker şi-a exprimat speranţa că România va continua pe calea reformelor şi va putea ieşi din program în cursul mandatului actualei Comisii.

    În schimb, raportul Bulgariei a fost negativ, experţii europeni notând că Sofia a înregistrat progrese într-un ritm lent în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi noi paşi sunt necesari pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate.

    Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit pentru prima (şi singura) dată în 2007, ca urmare a faptului că în momentul aderării la UE România şi Bulgaria prezentau încă unele deficienţe în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi, în cazul Sofiei, a crimei organizate care puteau împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor Uniunii.

    Comisia a gândit acest mecanism ca un sprijin pentru România şi Bulgaria în eforturilor lor de remediere a acestor deficienţe. Totodată, MCV are rolul de a verifica periodic progresele înregistrate de cele două ţări.

  • Vicepreşedintele Senatului: Raportul MCV e realist, dar mă aşteptam să fie actualizat. Nu mai sunt întârzieri la Parlament

    “Eu am fost în delegaţia Parlamentului României la întâlnirea cu delegaţia Comisiei Europene pe MCV şi atunci şi acum spun că au existat unele probleme în discuţiile legate de dinamica aplicării de către Parlament a unor decizii judecătoreşti. Lucrurile în ultimul an s-au îmbunătăţit substanţial, dovadă că în prezent nu există nicio restanţă în Parlament, nici în Cameră şi nici în Senat, privind eventuale solicitări de ridicare a imunităţii”, a precizat Chelaru, membru al Comisiei juridice a Senatului.

    În opinia lui Chelaru, activitatea din ultimul an, inclusiv a Parlamentului, “a făcut dovada Comisiei Europene că toate forţele politice doresc o independenţă a justiţiei, stat de drept consolidat şi un sistem democratic asemănător cu cel din ţările europene”.

    “Probabil că va mai fi necesară o monitorizare de un an, doi şi în principal de cooperare cu instituţiile europene. Este un raport realist, care în cea mai mare parte reflectă situaţia actuală, mă aşteptam însă, mai ales ca urmare a vizitei pe care delegaţia Comisiei Europene a făcut-o în România ca raportul să fie actualizat, adică să cuprindă şi situaţia actuală în care nu mai există nicio cauză de întârziere sau de refuz din partea Parlamentului”, a precizat Chelaru.

  • Boboc: Criticile aduse Parlamentului în raportul MCV sunt justificate până la data prezidenţialelor

    „Până la data alegerilor prezidenţiale, a existat o practică a PSD şi a aliaţilor săi de a tergiversa aceste chestiuni legate de ridicarea imunităţilor. Criticile aduse Parlamentului în raportul MCV sunt justificate până la data alegerilor prezidenţiale din România. După această dată, abordarea tuturor colegilor din Parlament s-a schimbat şi în acest moment direcţia pe care ne-am înscris este una clară”, a spus preşdintele Comisiei juridice a Senatului.

    CE recomandă ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii clare care să garanteze respectarea independenţei justiţiei şi să fie reexaminat modul în care hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate automat de forul legislativ.

  • DNA: Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie

    “Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA, remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în anul 2014, la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice şi subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetăţeni”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

    Potrivit unităţii de parchet, în raport se consemnează că în dosarele instrumentate de DNA au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care opt parlamentari, doi prefecţi şi şapte preşedinţi de consilii judeţene. Totodată, este menţionată o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este “o formă extrem de corozivă de corupţie”, mai arată DNA.

    Astfel, consemnează Direcţia, au fost trimişi în judecată 23 de judecători şi 12 procurori, dintre care şase cu funcţii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de părere că raportul insistă că nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor.

    Tendinţa pozitivă, continuă reprezentanţii DNA, s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale acestei unităţi de parchet. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în 2014 se află un premier, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor, ţine să sublinieze instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.

    “Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent. DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, adaugă DNA, într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, raportul notează unele dificultăţi. “Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită”, spun reprezentaţii instituţiei.

    Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA. Reprezentanţii DNA subliniază, în acest context, că au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. “Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar”, se menţionează în acelaşi comunicat.

    DNA ţine să remarce şi faptul că raportul menţionează o bună cooperare a unităţii de parchet cu ICCJ, ANI, CSM, Poliţia şi Ministerul Justiţiei. “Ca un aspect deosebit, experţii comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susţinuţi de ofiţerii de poliţie judiciară şi de SRI, a stabilit un parcurs substanţial, constând în cazuri cu un preşedinte de consiliu judeţean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcţii cheie în învăţământ şi oameni de afaceri proeminenţi”, mai spun reprezentanţii Direcţiei.

    Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile Statului Român, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

  • Andreea Paul: Verigile slabe ale raportului MCV sunt Parlamentul şi Avocatul Poporului

    „Verigile slabe ale raportului MCV sunt Parlamentul şi Avocatul Poporului. Demisia celor responsabili pentru criticile din raportul MCV este un gest minimal”, a susţinut Paul.

    “Respectarea legii, aplicarea automată a deciziilor justiţiei, vacanţele parlamentare mai scurte şi eliminarea privilegiilor parlamentarilor ne-ar apropia mult de respectul românilor”, a mai spus Paul.

  • Raportul MCV va arăta că Bulgaria continuă să aibă probleme cu justiţia, corupţia şi crima organizată

    La şapte ani după aderarea sa la Uniunea Europeană, Bulgaria a făcut puţine eforturi pentru a elimina corupţia şi crima organizată, o ameninţare pentru suveranitatea sa şi pentru unitatea europeană, notează publicaţia electronică EUObserver, care a obţinut raportul de monitorizare înainte de a fi publicat oficial miercuri de CE, în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

    Raportul va sublinia că ţara cu 7,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, are o problemă “serioasă” legată de corupţia la nivel înalt, în timp ce măsurile preventive sunt încă “la început”. De asemenea, statul bulgar are probleme cu crima organizată, protecţia redusă a martorilor şi rata “foarte scăzută” a condamnărilor şi a confiscării bunurilor.

    Lipsa independenţei justiţiei şi instabilitatea politică agravează problemele, subliniază raportul. “Faptul că în perioada acoperită de acest raport (începând din ianuarie 2014) au fost trei Guverne diferite şi un blocaj în Parlament a contribuit la lipsa determinării de a face reforme”, potrivit textului.

    Documentul de 11 pagini notează că Sofia a realizat recent o “evaluare onestă” a problemelor din domeniul combaterii corupţiei, apreciind că demisia forţată a unui oficial anticorupţie pentru “trafic de influenţă” este un semn bun.

    Textul descrie eforturile de curăţare a administraţiei ca fiind fragmentate şi necoordonate, existând “impresia că deciziile sunt luate pe considerente politice”, iar numărul inculpărilor este foarte mic, “în pofida problemelor de amploare”. De asemenea, “presiunile la nivel local” împiedică lupta împotriva mafiei bulgare.

    Potrivit raportului, Codul penal “împovărător” şi “formalist” încetineşte activitatea tribunalelor, în timp ce folosirea experţilor din exterior la anchete ridică semne de întrebare privind obiectivitatea. Bulgaria are nevoie de “mai multă transparenţă şi obiectivitate” în privinţa numirilor în sistemul judiciar, iar noul sistem de alocare a cazurilor anumitor procurori rămâne deschis abuzurilor, conchide textul.

    EUObserver comentează că raportul MCV privind Bulgaria, dar şi cel pentru România, care va fi publicat tot miercuri, nu vor fi pozitive pentru politicienii celor două ţări care speră să adere la zona Schengen după ani de amânări. Rapoartele vor fi publicate pe fondul vigilenţei sporite în spaţiul Schengen în urma atentatelor de la Paris.

  • Bulgaria are de pierdut de pe urma MCV şi vrea să fie modificat, afirmă o eurodeputată

    Iotova a cerut Guvernului bulgar să prezinte setul de probleme pe care le provoacă Mecansimul de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul Comisiei Europene (CE), fără să precizeze care sunt problemele la care se referă.

    “Mecanismul trebuie să fie revizuit de către CE, iar diverse cerinţe impuse Bulgariei trebuie să fie abandonate”, a apreciat ea.

    În opinia eurodeputatei este necesar să fie mai clar ce înţelege Comisia prin îndeplinirea unui anumit criteriu.

    “Ca să spui că Bulgaria nu a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei, trebuie pregătită o scală clară care să arate în ce fel nu reuşeşte Bulgaria în această luptă”, a declarat ea pentru postul de radio Focus.

    “Nu suntem copii şi nu avem nevoie de un mecanism permanent de monitorizare”, a subliniat ea.

    Dacă Bulgaria nu reuşeşte singură să-şi facă ordine în afacerile interne, niciun mecansim de monitorizare nu o va putea ajuta să facă acest lucru, a apreciat membra Parlamentului European (PE).