BusinessMagazin

Tag: mars

  • Câteva mii de persoane participă la Marşul pentru Basarabia, în Capitală

    Manifestanţii strigă “Basarabia e România!” şi le cer liderilor politici să facă din unirea României cu Basarabia o prioritate. Ei au plecat din Piaţa Unirii, pe traseul spre Guvern şi apoi Piaţa Universităţii.

    “Noi nu suntem partide, nu suntem organizaţii, noi suntem oameni liberi, suntem unionişti. Ne-am adunat din toate colţurile ţării să îi întâmpinăm pe fraţii noştri basarabeni, care anul trecut au venit pe jos spre ţară şi a căror dorinţă nu a fost ascultată de clasa politică din România. Exstă o mare indiferenţă în momentul ăsta la Bucureşti, dar indiferenţa asta trebuie să se oprească astăzi, aici şi acum. Ne-am adunat în faţa Hanului lui Mnauc pentru că de aici a fost răpită Basarabia prima oară şi nu o să oprim această manifestaţie până când premierul Dacian Cioloş şi toţi liderii partidelor politice nu o să ne asculte şi o să îşi asume unirea ca proiect de ţară”, a declarat unul dintre manifestanţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul sportivilor români în data de 19 august la Jocurile Olimpice de la Rio

    Sportivii români participanţi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, Brazilia, vor fi implicaţi în concursurile de lupte, atletism şi gimnastică ritmică, în cadrul programului de vineri, 19 august, anunţat de către organizatori.

    Iată programul de vineri al sportivilor români:

    Atletism – Marius Cocioran – 50km marş – finala – ora 14:00 – Pontal & Olympic Stadium

    Atletism – Narcis Ştefan Mihăilă – 50km marş – finala – ora 14:00 – Pontal & Olympic Stadium

    Lupte libere – Ivan Guidea – 57kg – calificări şi recalificări – ora 16:00 – Carioca Arena 2, Barra

    Gimnastică ritmică – Ana Luiza Filiorianu – individual compus – calificări – ora 16:20 – Rio Olympic Arena, Barra

    Atletism – Andreea Arsine – 20km marş – finala – ora 20:30 – Pontal & Olympic Stadium

    Atletism – Ana Veronica Rodean – 20km marş – finala – ora 20:30 – Pontal & Olympic Stadium

    Atletism – Claudia Ştef – 20km marş – finala – ora 20:30 – Pontal & Olympic Stadium

    Lupte libere – Ivan Guidea – 57kg – finala – ora 22:00 – Carioca Arena 2, Barra (dacă se califică)

    Atletism – Sanda Belgyan, Anamaria Ioniţă, Andrea Miklos, Adelina Pastor – ştafetă 4x400m – serii – ora 2:40 – Olympic Stadium

  • Flacăra olimpică a fost stinsă de un grup de protestatari, la Rio de Janeiro

    Torţa olimpică a fost stinsă joi, la Rio de Janeiro, din cauza protestetelor profesorilor ce au avut loc în timpul unui marş al simbolului de la Jocurile Olimpice, informează The Guardian.

    Un grup de profesori care protestează zilele acestea pentru salarii mai mari a stins, după mai multe încercări, flacăra olimpică. Protestatarii au distrus de asemenea mai multe automobile, iar autorităţile din Brazilia au răspuns cu gaze lacrimogene şi spray paralizant.

    În ciuda neplăcerilor, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Jocurilor Olimpice a încercat să minimalizeze problema.

    “Torţa se stinge adesea şi este reaprinsă. Flacăra nu se stinge niciodată”, a declarat Philip Wilkinson, purtător de cuvânt al Jocurilor Olimpice.

  • Reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

    Un magazin alimentar românesc din Norwich a fost distrus, vineri, într-un incendiu, relatează cotidianul britanic Metro pe pagina electronică. Poliţia anchetează o posibilă infracţiune motivată de ură. Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a solicitat, prin intermediul Ambasadei României la Londra, “autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”. Reacţia englezilor a fost una care a întrecut orice aşteptări.

    Vezi aici reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

  • Cine sunt hipsterii neonazişti din Austria şi ultraşii polonezi, cei care poartă drapelele extremismului de dreapta european

    Într-o lume în care totul trebuie dus sau împins la extrem pentru a fi remarcat, ideologia nu face excepţie. Şi nici politica şi nici politicienii. Politica extremismului se hrăneşte cel mai adesea cu frustrare şi frică şi în ultimii ani a început să producă la rândul ei frustrare şi frică.

    „Astfel de partide au reuşit să facă să fie în regulă să votezi pentru ele. Acum nu le mai este greu. Iată ce este atât de periculos“, după cum atrage atenţia, într-un interviu pentru BBC, diplomatul austriac Wolfgang Petritsch.
    Extremismul devine o modă, iar acest lucru este clar în Austria. O arată Martin Sellner, personajul central al unui articol al Huffington Post. Austriacul de 27 de ani, student la filosofie, arată ca un model al H&M, dar în spatele zâmbetului rafinat se ascunde faţa sinistră a extremei drepte europene.   

    Sellner este cofondatorul Mişcării Identitariene din Austria (Identitären Bewegung, IB), un grup de tineri antiimigranţi care se descriu ca „hipsteri de dreapta“. IB consideră că este printre mişcările de dreapta ale tineretului european cu cel mai mare succes. Popularitatea sa a crescut cu viteză, la fel şi numărul membrilor şi simpatizanţilor şi atenţia pe care i-o dă presa. Se poate spune că mişcarea a reuşit să captureze spiritul momentului. Sellner şi fanii lui l-au susţinut în campania pentru alegerile preşedinţiale austriece pe Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii, o formaţiune populistă de dreapta. Hofer a pierdut alegerile, la limită (una extremă), în faţa unui bătrân ecologist – diferenţa au făcut-o doar câteva zeci de mii de voturi. Victoria lui Hofer ar fi făcut, probabil, un trend dominant din ideologia curentului promovat de Sellner.

    Un ecou al mişcării xenofobe de tineret din Franţa Génération Identitaire, IB din Austria ţine la imaginea pe care o arată lumii. În interviurile sale, tânărul îşi alege cu atenţie cuvintele şi încearcă să se distanţeze de extremismul de dreapta înfăţişat de istorie. Sellner îi descrie pe identarieni ca fiind un fel de „Greenpeace patriot“. Printre modelele sale de viaţă, el enumeră liderii mişcării Trandafirul Alb, un grup de activişti şi de intelectuali antinazişti care s-au opus dictatorului Adolf Hitler. Având în vedere care sunt influenţele, nu este o surpriză că identitarienii au împrumutat metode de protest de la ecologişti şi de la mişcările de stânga din anii 1960.

    Metodele sunt similare, dar scopurile sunt departe de cele ale respectivelor organizaţii liberale de protest. În câteva cuvinte, identitarienii sunt fanatici de dreapta. Grupul vrea o societate fără imigranţi şi mai ales fără musulmani. Ei vor ca niciun străin să nu mai intre în Europa şi ca imigranţii şi refugiaţii aflaţi acum aici să plece.

    Deşi aceste poziţii nu se potrivesc cu imaginea pe care Sellner şi-o construieşte cu atenţie, originile radicalismului său pot fi găsite în imagini mai sumbre, conturate începând cu 2008. Este vorba de imagini fizice, de poze, care arată un tânăr crispat care-i ajuta pe neonaziştii austrieci să şicaneze demonstraţii liberale şi care făcea pelerinaje la mormintele soldaţilor din Wehrmacht.

    Sellner susţine acum că s-a rupt de trecutul neonazist şi spune că popularitatea nazismului printre tineri reprezintă un eşec al societăţii. El insistă că identitarienii sunt diferiţi.
    „Oricine ne citeşte mesajele şi ne analizează acţiunile vede că am tras o linie între noi şi dreapta extremă atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi atitudinea. Ne afirmăm democraţia“, spune Sellner. „Poziţia noastră exprimă sentimentele fundamentale ale unei întregi generaţii, chiar ale unei întregi ere.“

    Pe Sellner pare să-l încânte atenţa pe care au căpătat-o acţiunile IB în ultimele săptămâni. În urmă cu nu mult timp, el şi câţiva colegi, cei mai mulţi studenţi, au întrerupt o piesă de teatru adaptată după lucrarea Die Schutzbefohlenen a câştigătorului premiului Nobel Elfriede Jelinek în care jucau actori refugiaţi. Intruşii au mânjit scena şi decorul cu sânge fals şi au întins un banner pe care scria „Ipocriţi“.

    În minţile lor, identitarienii au vrut ca astfel să amintească de victimele atacurilor teroriste din Paris şi Bruxelles. Au vrut şi să atragă atenţia asupra credinţei lor că refugiaţii sunt o ameninţare pentru securitatea Europei.

    „Aţi flirtat cu violatori şi aţi adus teroarea în Europa. A trebuit să moară oameni din cauza ignoranţei şi ipocriziei voastre. Sângele de la Bataclan şi Bruxelles este pe mâinile voastre“, se arată într-un comunicat emis de IB după incident.
    Identarienii nu se consideră „naţionalişti“, ci „patrioţi“ şi promovează „etnopluralismul“. Aceasta înseamnă că este în regulă să existe şi alte culturi şi religii atât timp cât acestea rămân în ţările lor. „Suntem 0% rasism şi 100% identitate“, explică Sellner. Cuvintele diferite s-ar putea să definească aceeaşi nuanţă.

    Studentul la filosofie avetizează asupra unei „mari schimbări“ în Europa. Musulmanii ar putea ajunge majoritari curând şi, crede el, vor distruge identitatea culturilor europene. În cuvintele sale, Viena va ajunge să arate precum Cairo, iar Berlinul ca Istanbulul. „Mulţi multiculturalişti văd în aceasta o îmbogăţire. Noi vedem un pericol.“

    IB creşte rapid, dar nu este nici pe departe o mişcare de anvergură naţională. Şi totuşi în alegeri Hofer a fost cât pe ce să câştige. Ca şi IB, politicianul s-a hrănit cu teama populaţiei de imigranţi şi cu frustrările alegătorilor. Austria are printre cele mai ridicate standarde de viaţă din lume, dar mulţi austrieci se tem că bunăstarea de acum nu va mai ţine mult. Apoi, fost imperiu, Austria este redusă la un stat minuscul faţă de dimensiunile de odinioară. Nostalgia imperiului este încă mare. Şi, desigur, prosperă scepticismul european, ca şi în alte părţi ale UE – comerţul şi integrarea europeană trec peste interesele oamenilor de rând.

  • Mars retrage produse din 55 de ţări, inclusiv din România. O bucată de plastic a fost găsită într-un baton

    Mars România a anunţat, marţi, retragerea de pe piaţă a unor loturi din produsele Snickers, Mars, Milky Way şi Celebrations, ca măsură preventivă după ce o bucată de plastic a fost identificată într-un astfel de produs, fabricat în Olanda.

    “Până la această dată, MARS a primit o singură reclamaţie de la un consumator, iar în România nu a fost înregistrată nicio reclamaţie”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Ziarul Financiar.

    Produsele vizate sunt miniaturi 8 g (Snickers, Mars, Milky Way), multipack 4×50 g Snickers şi Mars, respectiv Celebrations 220 g şi 400 g, a informat compania. Produsele care fac obiectul retragerii au fost fabricate în Olanda.

    Toate celelalte tipuri de ciocolată distribuite de către Mars România sunt în continuare disponibile pentru achiziţie şi sigure pentru consum, potrivit companiei.

    Compania americană Mars a anunţat, marţi, o retragere masivă de batoane Mars şi Snickers din 55 de ţări, după s-au găsit bucăţi de plastic într-un produs al unei fabrici Mars din Olanda.

    Mars este unul dintre cei mai mari ju­cători de pe piaţa dulciurilor, vân­zând anual peste 40 de mi­lioa­ne de ba­toa­ne de ciocolată.

    Mars România, im­porta­torul unor bran­duri de dulciuri pre­cum Snickers, Twix, Boun­ty sau Twix, a avut în 2014 o cifră de afaceri de 213 milioane de lei, în creştere cu 6% faţă de anul pre­cedent, conform cal­culelor ZF pe ba­za datelor de la mfinante.ro.

     

  • REPORTAJ: Marşul tăcerii, al durerii, al solidarităţii şi al revoltei, încheiat cu un altar de lumânări – FOTO, VIDEO

    Peste 1.000 de oameni s-au adunat iniţial în Piaţă Universităţii, într-o linişte nefirească pentru o astfel de aglomeraţie. Pentru unii dintre ei salutul a fost “Dumnezeu să-l ierte!”, iar întâlnirea cu cunoscuţii s-a făcut în lacrimi.

    Cei mai mulţi dintre participanţi purtau haine negre sau închise la culoare şi aproape fiecare avea în mâini flori sau lumânări. Puţini au fost cei dispuşi să vorbească, chiar dacă printre victime nu era unul de-al lor

    .

    “Azi e un marş al tăcerii. Ce ar mai fi de spus? La ce le-ar ajută, orice am spune, celor care sunt jn spital sau nu mai sunt printre noi?”, a răspuns un tânăr atunci când a fost întrebat de ce a ales să participe la marş.

    O tânără venită singură la acţiune spune că nu ştie pe nimeni dintre cei morţi sau răniţi, dar a venit pentru că a fost marcată de dramă şi pentru că aşa a ales să fie alături de durerea familiilor. 

    “Nu ştiu dacă va plăti cineva, dar eu sper să se întâmple asta”, a spus ea.

    Un grup de băieţi dezbăteau într-un colţ al pieţei despre faptul că tot acest incident şi ancheta care îi urmează ar trebui să determine mobilizarea politicienilor.

    “Dacă nu se va politiza, nimic nu se va schimba. Este nevoie de schimbări profunde şi reale la nivelul politicilor publice”, a spus unul dintre tineri.

    La câteva minute după oră 14.00, mulţimea s-a pus în mişcare. O mişcare tăcută. Din când în când începeau mici dialoguri în care fie era blamat constructorul pentru că a pus “blestematul acela de prag la ieşire”, fie organizatorii, fie autorităţile care au permis “prin dezinteres şi corupţie” să se întâmple o tragedie de o asemenea amploare.

    Pe măsură ce mulţimea înainta, mii de alte persoane s-au alăturat marşului tăcerii, astfel încât, la Piaţă Unirii, nu se mai vedea capătul coloanei.

    Imediat după ce s-a traversat bulevardul Unirii, un tânăr a început să se clatine şi a ieşit din rând. Plângea şi tremură. Oamenii l-au întrebat dacă se simte rău.

    “Ne apropiem de locul acela!”, repeta continuu tânărul.

    După ce s-a mai liniştit, a povestit că printre răniţi este un tânăr care l-a ajutat să îşi termine şcoală, pentru că el copilărise într-un centru de plasament iar acel tânăr îl susţinea de ani de zile.

    “Mi-e greu să merg acolo”, a spus tânărul.

    Spaţiul din faţa Clubului Colectiv a devenit neîncăpător atunci când participanţii la marş au ajuns în zonă. Doar o mică parte dintre ei au reuşit să între în rondul în care este amplasat clubul, restul rămânând inghesuiţi pe străzile adiacente timp de mai bine de o oră, până au reuşit să ajungă la covorul din lumânări.

    În mulţime au rămas prinşi şi câţiva tineri care au prieteni printre victimele incendiului devastator de vineri.

    “Lumea spune că bem. Dau în noi că suntem rockeri şi bem. Suntem acum aici, nu a băut nimeni nimic! Suntem aici doar de durere. Prieteni de-ai noştri au fost acolo”, a spus Andrei.

    El speră că măcar după acest caz se vor luă măsuri.

    “Nu cred, dar sper. Şi cred că e nevoie de reguli noi. În primul rând, minorii nu ar mai trebui lăsaţi în cluburi, pub-uri şi în orice loc în care se vinde alcool. La intrare ar trebui să-ţi se ceară buletin şi dacă pari de 30 de ani. Apoi, dacă se utilizează materiale pirotehnice, ar trebui să existe mult mai multe extinctoare, spaţiul să fie securizat şi prevăzut cu mai multe ieşiri. Eu am avut mulţi prieteni acolo şi nu a scăpat niciunul. Ori au murit, ori sunt răniţi”, a mai spus tânărul.

    Lângă el, un altul avea un banner prin care arată că sunt multe biserici şi prea puţine spitale.

    “Mesajul meu este un semnal de alarmă care trebuie tras. Nu am nimic cu bisericile, sunt creştin, dar e un număr mult prea mare. Când s-a întâmplat incidentul, spitalele din Bucureşti nu aveau locuri. E scandalos. Am vorbit cu oameni care au fost aici şi au văzut oameni murind pur şi simplu pe trotuar”, afirmă tânărul.

    Acesta spune că primise şi el invitaţie la concertul de vineri şi doar pentru că a fost reţinut acasă nu a ajuns. “La miezul nopţii am fost trezit de telefoane, dacă ştiu ce s-a întâmplat, dacă sunt bine şi dacă ştiu ceva despre prietenii mei. Două zile am fost la foc continuu”, a mai spus acesta, precizând că doi prieteni, de 17 şi 18 ani, au murit.

    Dincolo de banda de protecţie pusă de jandarmi, oamenii au poposit şi ore în şir, chiar şi după ce au reuşit să aprindă o lumânare. Femei plângând, tineri cu lacrimi în ochi, cu toţii păreau înmărmuriţi.

    “Nu cunosc pe nimeni din cei morţi sau răniţi. Dar cum să nu plâng? Am şi eu copii şi mă gândesc că poate exact aici unde calc acum, un tânăr a murit. Aveau tot viitorul în viaţă şi totul s-a terminat brusc. Cum să nu plâng?”, a spus o femeie de vârstă a treia.

    Strada pe care este amplasat clubul a fost transformată într-un altar la care mii de oameni continuă să vină şi să aprindă lumânări în amintirea celor care au murit sau pentru însănătoşirea celor care sunt în spitale.

  • Atracţia marţiană. Cine şi când va ajunge pentru prima oară pe planeta roşie

    „Suntem prinşi într-o mare de gheaţă. Ne-am spus toate poveştile care ne-au trecut prin cap, reale şi imaginare. Timpul cântăreşte greu deasupra noastră, în timp ce întunericul avansează încet“, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 în jurnalul său de călătorie. Cook se înscrie astfel în şirul nesfârşit de eroi prin care omenirea şi-a depăşit fragilitatea şi a îmblânzit sălbăticia.

    Frederick Cook a făcut parte din primul echipaj care a explorat pe timp de iarnă Antarcticul. El a fost doctorul echipajului şi s-a aventurat alături de alţi 18 oameni în această expediţie. Echipa era format din nouă belgieni, şase norvegieni, doi polonezi, un român şi un american. Biologul român Emil Racoviţă a fost primul care a studiat viaţa animalelor din Antarctic. Acesta a rămas în istoria ştiinţei ca descoperitor al balenei cu cioc. A fost o expediţie grea, în condiţii de neimaginat, pe durata căreia un tânăr belgian de 21 de ani şi-a pierdut viaţa.

    La mai bine de o sută de ani distanţă, NASA a anunţat că a găsit semne care indică prezenţa apei pe planeta Marte. Aceste semne sunt dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe planeta roşie, fâşii de sare hidratată ce apar pe scoarţa planetei şi sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe Planeta Roşie, ceea ce ar duce la posibilitatea susţinerea vieţii omeneşti în viitor.

    Descoperirea a stârnit reacţii în lumea întreagă şi a readus în prim-plan expediţia omului pe Marte. NASA a trimis vehicule automate în 2004 şi în 2012, Opportunity şi Curiosity. Maşinării care chiar acum explorează suprafaţa planetei şi studiază climatul şi evoluţia scoarţei planetei, iar în 2020 se plănuieşte trimiterea unui alt vehicul menit să testeze tehnologia extragerii oxigenului din atmosfera planetei, iar prima misiune de explorare cu echipaj uman pe orbită este programată pentru anul 2033, urmată de aterizarea în 2039.

    Între timp însă SpaceX, programul spaţial al lui Elon Musk, ar putea ajunge primul pe Marte. Musk a declarat că vrea să trimită 1 milion de oameni pe Marte, iar primii ar trebui să ajungă până în 2030. Acesta şi-a anunţat planurile de a trimite oameni pe planeta roşie încă din 2007, iar în 2014 SpaceX a început să lucreze la Mars Colonial Transporter, o navă care ar putea trimite în spaţiu 100 de oameni. Elon Musk a promis să ofere mai multe detalii despre modul cum vrea să realizeze acest lucru la finalul anului. Conform unei case de pariuri din Las Vegas, SpaceX are cele mai mari şanse să ajungă pe Marte, cu o cotă de 5 la 1, pe când NASA are o cotă de 80 la 1.

    Şi alte entităţi şi-au manifestat dorinţa de a trimite oameni pe Marte. Mars One este una dintre ele şi vrea ca, peste 10 ani, un grup de patru oameni să aterizeze pe suprafaţa aridă şi prăfuită a lui Marte. Este proiectul care a făcut vâlvă, mai ales atunci când au anunţat că 200.000 de oameni s-au oferit voluntari pentru o misiune fără întoarcere. Număr care se pare că a cam fost umflat de vreo 10 ori, cel real fiind undeva la 2.000 de oameni, conform lui Joseph Roche, unul dintre candidaţii care şi-au povestit experienţa în cadrul Mars One.

    Roche are un doctorat în fizică şi astrofizică şi a ajuns pe o listă de 100 de candidaţi selectaţi pentru această călătorie. Te-ai gândi că, pentru a călători în spaţiu, este nevoie de oameni bine pregătiţi şi testaţi riguros. Ei bine, aici lucrurile devin tragicomice. Procesul de selecţie al Mars One este unul simplu: candidatul completează un chestionar, încarcă un videoclip pe site-ul companiei şi este supus unei examinări medicale din partea unui doctor, pe care chiar candidatul trebuie să-l găsească. Iar la final este supus unui interviu de 10 minute prin Skype. În comparaţie, şi testarea la Masterchef este mai riguroasă. Pe lângă asta au apărut multe probleme, care fac ca proiectul să pară mai mult o glumă proastă decât ceva realist, printre care faptul că Mars One crede că are nevoie de doar 6 miliarde de dolari pentru a realiza această călătorie şi faptul că le cere tuturor candidaţilor bani pentru sponsorizare, iar proiectul chiar avea în spate un reality show, care s-a retras de curând.

    În plus fizicianul teoretician, Gerard ’t Hooft, care apare pe site-ul Mars One în calitate de consultant, a spus că planul de a începe colonizarea pe Marte din 2025 este unul nerealist. O expediţie umană pe Marte o să aibă loc în următorii 100 de ani, nu peste 10 ani, după cum se laudă Mars One, şi va fi nevoie de mult mai mulţi bani, este de părere Hooft.

    Popularitatea Planetei Roşii a crescut şi mai mult datorită Hollywoodului. Marte a fost surprinsă pe film încă din 1924 prin pelicula Aelita: Queen of Mars, apoi alte zeci de producţii şi-au imaginat lumea Planetei Roşii, fie ca pe un wild west cu alieni şi mutanţi precum în Total Recall, fie ca pe una pustie ca în Red Planet. Cea mai recentă producţie este The Martian (regizat de Ridley Scott, cel care ne-a adus Alien), o peliculă în care astronautul Mark Watney, interpretat de Matt Damon, a rămas singur pe planetă şi trebuie să supravieţuiască şi să găsească un mod de a contacta oamenii de pe Pământ.

    Întrebarea rămâne, odată ajuns acolo, ce este de făcut? Cu toţii ştim că Planeta Roşie nu este prietenoasă, ci chiar un pic mortală. Însă nu tot timpul a fost aşa, în urmă cu miliarde de ani Marte se asemăna foarte mult cu Pământul, avea o atmosferă densă, avea râuri şi emisfera de nord era acoperită de un ocean cu o adâncime de 11 metri. Între timp, apa a îngheţat, iar atmosfera s-a subţiat, în prezent fiind compusă în proporţie de 95% din CO2.

    Dacă oamenii ar ajunge pe Marte, aceştia ar supravieţui doar într-un fel acvariu care i-ar proteja de radiaţii şi de atmosfera toxică, dar omenirea nu se poate dezvolta într-un asemenea mediu şi am fi nevoiţi să modelăm planeta după chipul şi asemănarea Pământului: terraformarea planetei. Iar primul pas ar fi introducerea unor gaze de seră care să încălzească şi eventual să topească gheaţa, apoi după ce clima ar deveni mai caldă ar urma cultivarea plantelor pentru fotosinteză, lucru care ar transforma CO2 în oxigen. Odată cu eliberarea oxigenului, în atmosferă se va forma un strat de ozon în jurul planetei care va proteja omenirea de razele ultraviolete.

    Viitorul umanităţii este în spaţiu, o spune şi Stephen Hawking. Poate peste 100 de ani nu o să vorbim doar de o „ploaie în luna lui Marte“, ci de una chiar pe Marte.
     

  • Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului

    Aproximativ 350 de persoane, romi şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, au pornit, vineri dimineaţă, la ora 10.00, din zona Pata Rât, unde a funcţionat până la sfârşitul lunii iunie groapa de gunoi a oraşului, într-un marş împotriva rasismului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prin această manifestare, protestatarii au dorit să atragă atenţia asupra modului cum au fost evacuate, în anul 2010, peste 300 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei, din Cluj-Napoca, fiind mutate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

    La Pata Rât, înaintea începerii marşului, a fost prezent şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Andrei Andreicuţ, care le-a spus celor prezenţi la manifestaţie că “această comunitate aflată într-o situaţie materială dificilă trebuie ajutată” şi că “biserica ar dori ca acestor oameni să li se facă nişte case”.

    La rândul său, unul dintre organizatorii marşului, Adrian Dohotaru, a declarat că oamenii care trăiesc acolo “nu mai trebuie trataţi ca nişte gunoaie”.

    “Acţiunea noastră – Oraşul pentru oameni, nu pentru profit – este un marş împotriva rasismului şi împotriva nedreptăţilor locative suferite de oamenii deposedaţi de drepturile lor sociale şi economice”, a declarat Adrian Dohotaru.

    Participanţii la marş au urmat un traseu de circa 15 kilometri printre dealuri, iar după ce au ajuns în Cluj-Napoca s-au oprit câteva minute pe strada Coastei, de unde o parte dintre ei au fost evacuaţi în 2010. De acolo, au continuat marşul până în faţa Consiliului Judeţean Cluj, unde au depus un memoriu prin care revendică mai multe drepturi pentru romii care trăiesc la Pata Rât.

    “Prin Marşul de solidaritate al romilor, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alţi cetăţeni ai oraşului Cluj-Napoca şi cu susţinătorii noştri din România şi alte ţări europene, revendicăm faţă de autorităţile locale, judeţene, naţionale şi europene următoarele: măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public, măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la locuinţe sociale adecvate, interzicerea evacuărilor forţate, măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuinţelor informale, măsuri de protecţie pentru persoanele care lucrează în regim informal în industria deşeurilor şi în alte domenii economice”, se arată în memoriul manifestanţilor.

    Pe toată durata marşului, participanţii au purtat pancarte inscripţionate cu mesaje precum: “Opriţi sclavia romilor”, “Opriţi evacuările forţate” sau “Spune NU rasismului” şi au scandat “Solidaritate” sau “Opriţi sclavia romilor”.

    Participanţii la marş au fost însoţiţi pe traseu de echipaje de jandarmi şi Poliţie.

    În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci Sorin Apostu.

    Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

    Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic “Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

    În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

    Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri.

    Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

    În februarie 2014, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că primăria a procedat corect în cazul romilor mutaţi în 2010 de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forţată, ci despre “o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere”.

    “Primăria a procedat corect în 2010 şi în continuare are în vedere îmbunătăţirea situaţiei romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuinţe sociale şi depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcţii neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuinţele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forţată, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desfiinţare a unor construcţii ilegale din centrul Clujului, şi de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuinţe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forţată, ceea ce nu corespunde adevărului”, spunea Emil Boc la acea vreme.

    Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuinţe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă şi căldură.

  • Organizatorii anunţă peste 25.000 de participanţi la marşul unirii de la Chişinău

    Manifestanţii flutură steaguri şi pancarte, în timp ce pe o scenă improvizată se intonează cântece patriotice. În Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost adus şi un tricolor imens.

    La scurt timp după ora 15.00, manifestanţii vor începe un marş al cărui traseu va trece prin faţa ambasadelor Rusiei, Germaniei, Statelor Unite şi României şi care se va încheia în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

    Evenimentul, organizat de Tinerii Moldovei şi Acţiunea 2012, se va încheia în jurul orei 19.00. Acesta are loc pe fondul expulzării liderului Mişcării Acţiunea 2012, George Simion.

    Simion, a fost expulzat miercuri din Republica Moldova, cu interdicţie de intrare în ţară pentru cinci ani. Acesta urma să participe la marşul de sâmbătă.

    Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de asociaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care susţin unirea Republicii Moldova cu România.

    Ministerul de Interne de la Chişinău a explicat că cetăţeanul român George Simion a fost expulzat miercuri de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei legi care permite o astfel de decizie “ca măsură asigurătorie” împotriva unui străin care ar putea pune în pericol securitatea naţională.