BusinessMagazin

Tag: marire

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • DIICOT cere pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice

    În continuare, vineri, vor fi ascultaţi ultimii trei avocaţi, iar inculpaţii vor susţine ultimul cuvânt, după care instanţa va rămâne în pronunţare.

    Magistraţii unui complet de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dezbat apelurile din dosarul privatizărilor strategice, făcute atât de DIICOT, cât şi de inculpaţi împotriva deciziei unui complet de trei judecători de la aceeaşi instanţă.

    Procurorul DIICOT a cerut luni, la instanţa supremă, pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia.

    Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Metoda sigură prin care obţii rapid o mărire de salariu. Cum să te joci cu mintea angajatorului

    Brian Adkins, consultant în management, a publicat recent un material despre experienţele sale cu cei pe care a încercat să îi recruteze. Adkins explică metodele prin care angajaţii pot juca la cacealma cu angajatorii lor pentru a obţine o mărire de salariu.

    Printre exemplele date de Adkins se regăseşte şi situaţia în care un candidat ce pare perfect pentru post va refuza orice ofertă primită, indiferent dacă este vorba despre una extrem de generoasă. Este vorba de o tactică ce s-a dovedit de multe ori utilă: aceea de a aplica pentru un post şi, în cazul primirii unei oferte, folosirea acesteia în cadrul negocierilor cu actualul angajator. 

    Această metodă de a obţine extrem de rapid o mărire de salariu funcţionează adeseori, angajatorul fiind dispus să plătească mai mult atunci când există alte companii dispuse să-i ofere angajatului un salariu mai mare pentru serviciile oferite. Există şi riscul de a fi refuzaţi de către actualul angajator, un risc pe care angajaţii şi-l asumă în lipsa altor posibilităţi de a obţine creşteri salariale.

    Cei care vor să avanseze în carieră ar trebui să accepte să lucreze pe proiecte, oferte în industrii diferite sau promovări fără creşteri de salariu, potrivit managerilor de HR din companiile de pe piaţa locală.

  • Insolvenţa, soluţia pentru TVR. Mărirea taxei tv nu rezolvă problemele

     Decizia va fi luată după numirea noului CA, iar intrarea în insolvenţă este privită ca varianta cea mai bună, deoarece majorarea taxei ar fi doar o rezolvare de moment care ar fi şi nepotrivită în an electoral, au explicat, luni, sursele citate, arătând că TVR are nevoie de restructurare şi reorganizare, iar o hotărâre referitoare doar la majorarea taxei nu ar face decât să amâne insolvenţa. În plus, actuala conducere a TVR nu a putut să dea asigurări premierului Victor Ponta că, dacă Guvernul majorează taxa radio-tv, televiziunea publică nu va acumula noi datorii.

    Numirea unui administrator judiciar, care să vină cu un plan de reorganizare, aşa cum s-a întâmplat cu Remus Borza la Hidroelectrica, ar permite “curăţarea” TVR de contracte păguboase, organizarea activităţilor pe baze economice corecte şi restructurarea internă ţinând cont de nevoile unei televiziuni publice, au mai precizat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Comisiei de cultură din Senat susţine mărirea taxei TV de la 4 lei la 6-8 lei pe lună

     “Susţin de foarte multă vreme că mărirea taxei TV este o necesitate. Radioul şi televiziunea trebuie privite ca servicii publice. Ele nu pot fi băgate în aceeaşi categorie pe piaţa concurenţială. Această taxă de 4 lei, din care ei primesc cred că până la 3,2 lei, din cauza banilor pe care îi preiau cei care îi strâng, reprezintă aceeaşi sumă din 2004. Între timp s-a trecut la înalta definiţie. Orice transmisie care trebuie făcută are cu totul alţi parametri tehnici. Transmisia TVR va trebui să fie pe parametri digitali”, a spus Severin.

    Potrivit acestuia, în ultimul timp s-a insistat foarte mult pe tot ceea ce înseamnă achiziţia de sport.

    “De cinci ani de când sunt în această comisie am avut inclusiv propuneri legislative prin care să forţăm TVR să dea meciurile şi toate astea. Primim sute de scrisori şi de memorii din partea cetăţenilor cu privire la faptul că nu pot vedea un meci. Ce a fost după Grecia, ştiţi foarte bine. Toate aceste lucruri sunt pe bani. De unde pot veni bani? De la buget, nu văd cum. Deci, printr-o taxă”, a explicat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, e greşit. Nu mărirea taxelor este soluţia

     Declaraţiile preşedintelui:

        În România ne-am obişnuit să privim către marii investitori, ei fiind cei care ar trebui să relanseze economia. Sursa garantată a creşterii economice poate fi întreprinzătorul autohton.

        Dacă vrem să avem o garanţie a creşterii economice, ea trebuie îndreptată ca speranţă şi ca sprijin către investitorul autohton. Nu ai nevoie de o multinaţională ca să dezvolţi producţia alimentară, bazele de tratament, să faci pârtii de schi, să dezvolţi multe alte activităţi utile.

        IMM-urile sunt cele către care trebuie să se îndrepte acţiunea politică de a le crea mediu favorabil pentru dezvoltare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Victor Ponta dă cu noroi în măsurile pe care le solicita când era în opoziţie

     Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că atitudinea lui Victor Ponta demonstrează “lipsă de respect”.

    “Victor Ponta aruncă cu noroi în măsurile pe care le solicita, când era în opoziţie, Guvernului pe care l-am condus, şi reducerea cotelor la CAS, şi diminuarea cotei unice, cerută de liberali, şi mărirea salariului minim, erau în fiecare zi măsuri cerute de fosta opoziţie, actuala guvernare, şi atunci nu le critica, astăzi le tratează într-o nouă manieră: «Ştiţi, trebuie să tăiem pensii şi salarii ca să putem aplica aceste măsuri». Asta demonstrează lipsa de respect a lui Victor Ponta pentru ce înseamnă locurile de muncă şi investiţiile din această ţară. Dacă avem o emblemă a acestei guvernări, până acum avem emblema pierderii locurilor de muncă şi a investiţiilor în economie”, a spus Emil Boc.

    Potrivit acestuia, dacă se iau bani de la investiţii pentru a fi daţi în altă parte, nu pot fi locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nouă paşi care te ajută să obţii rapid o mărire de salariu

    Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Pretul calatoriilor cu trenul si cu metroul va putea fi majorat peste inflatie

    Decizia a fost luata in sedinta de joi a Executivului, au aratat
    sursele.Guvernul a garantat Fondului Monetar International ca pana
    cel tarziu la finele lunii august va modifica legislatia astfel
    incat sa permita regiilor de transport CFR Calatori si Metrorex sa
    majoreze tarifele cu mai mult decat rata inflatiei, releva
    scrisoarea de intentie cu FMI obtinuta de MEDIAFAX.

    Guvernul s-a angajat ca va modifica legislatia astfel incat sa
    permita majorarea tarifelor cu mai mult decat rata inflatiei,
    pentru ca aceste companii sa isi poata acoperi cheltuielile curente
    din venituri.In ultimii ani, tarifele Metrorex si CFR au fost
    majorate, de regula, prin raportare la nivelul inflatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro