BusinessMagazin

Tag: marire

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Peste jumătate dintre români ar pleca de la job-ul actual dacă ar găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie

    Românii au devenit mai curajoşi să facă schimbări în carieră, în contextul în care deficitul de candidaţi se adânceşte şi mai mult odată cu revenirea pieţei muncii la nivelul prepandemic, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

    Astfel, doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 71% mai multe comparativ cu 2020.

    În acest context, aproape 85% dintre respondenţi spun că fie îşi caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.

    Întrebaţi de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menţionează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră şi cu proiecte care să-i motiveze. În acelaşi timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri şi colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.

    „Reanimarea pieţei muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulţumiri legate de jobul curent. În acest moment, piaţa este clar în favoarea candidaţilor, ceea ce le oferă şi legitimitate la negociere atunci când îşi schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile şi industriile.”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din ţară.

    Ea precizează că în continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job, dar în acelaşi timp, poate şi mai important e faptul că o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie.

    “Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation şi de candidaţi tot mai dispuşi să-şi dea demisia fără planuri de rezervă pentru că ştiu că piaţa e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare”, spune Raluca Dumitra.

    Chiar şi acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuşi anumiţi factori care ar putea să îi întoarcă pe angajaţi din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulţi dintre respondenţi (67%) nu şi-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.

    Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajaţii decişi să-şi dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că românii îşi doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde îşi desfăşoară activitatea, creşterea flexibilităţii la job fiind menţionată de 13% dintre respondenţi drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.

    Dacă ne uităm la cum definesc românii creşterea flexibilităţii la actualul job, peste o treime din respondenţi doresc să păstreze programul de lucru tradiţional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-şi alege intervalele de lucru. Aproape 25% şi-ar dori să poată să lucreze şi de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În acelaşi timp, pe 17% din angajaţi scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâţi să-şi dea demisia.

    „Candidaţii au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziţie mai multe oportunităţi decât aveau în perioada pandemică. Deşi 59% dintre respondenţi sunt calculaţi şi fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ţinem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulţumeşte, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experienţă. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

    19% dintre respondenţi spun că aşteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului şi curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul şi 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.

    Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eşantion de 2.803 respondenţi.

     

  • Mărirea şi decăderea miliardarilor est-europeni. Cum s-a transformat regiunea în ultimii zeci de an

    În urmă cu o generaţie, miliardarii nu existau în Europa de Est. Între timp, unii dintre ei au reuşit să creeze şi să piardă deja averi.

    Miliardarii apăruţi din ruinele comunismului au ştiut să exploateze haosul de la începutul anilor ’90 şi să adune capital într-o perioadă în care mulţi de-abia înţelegeau ce înseamnă o piaţă liberă, scriu cei de la Bloomberg.

    În 1989 devenise clar că lucrurile se vor schimba şi comunismul nu mai poate continua să fie ideologia majoritară în zona est-europeană. Românii s-au revoltat exact acum 30 de ani şi şi-au exectutat dictatorul, în vreme ce dizidentul Vaclav Havel devenea preşedintele Cehoslovaciei. În ultimele zile ale anului, preşedintele Poloniei semna un nou program economic care avea să deschidă porţile către capitalism. Aveau să mai treacă doi ani până când imperiul Uniunii Sovietice s-a prăbuşit.

    Printre miliardarii de după ’90 se numără cehul Petr Kellner, cel care a avut ideea de a vinde bonuri valorice la începutul acelei perioade, devenind ulterior acţionar majoritar al celei mai mari companii locale de asigurări. Kellner a ieşit din afaceri în 2013, iar cei de la Bloomberg estimează că are o avere de aproximativ 12,8 miliarde de dolari.

    Un alt exemplu e Vladimir Potanin, unul dintre primii oligarhi ruşi şi cel care este astăzi cel mai bogat om din Rusia. Potanin lucra în export atunci când URSS-ul s-a prăbuşit, iar asta i-a asigurat startul ideal în afaceri. El a construit repede primul imperiu bancar din Rusia, preluând ulterior un pachet majoritar de acţiuni la Norilsk Nickel, principala unitat de rafinare a nichelului, pentru 170 de milioane de dolari; astăzi, valoarea companiei a depăşit 40 de miliarde de dolari. Averea sa, inclusiv veniturile generate de alte afaceri, este de aproximativ 28,5 miliarde dolari.

    Pe listă intră şi cel mai bogat om din Polonia, Zygmunt Solorz, despre care există o sumedenie de poveşti. Una dintre acestea, neconfirmată, spune că Solorz a făcut primii bani vânzând lumânări în cimitir. Afacerile sale sunt mult mai clare după anii ’90: el a creat un imperiu plecând cu o televiziune privată, iar acum deţine platforme digitale, bănci şi al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă şi Polonia. Bloomberg estimează că Solorz are o avere de 2,7 miliarde de dolari.

  • Ce vor angajaţii români în 2020: un nou loc de muncă, fără ore suplimentare, o mărire salarială şi un job mai aproape de casă

    În 2020, angajaţii companiilor active pe piaţa locală mai vor să îşi schimbe domeniul de activitate, să emigreze sau să îşi deschidă o afacere.

    Anul acesta, angajaţii români îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă, să obţină o mărire de salariu şi să lucreze mai aproape de casă, conform unui studiu derulat de platforma de recrutare online eJobs România.

    Întrebaţi care sunt primele trei cele importante obiective profesionale pentru 2020, mai mult de 44% dintre cei care au participat la sondaj au pus pe primul loc schimbarea jobului.

    Circa 30% dintre ei speră la o mărire salarială, 24% vor un job mai aproape de casă, iar 22% îşi doresc dezvoltarea profesională în acest an. Următoarele cele mai menţionate obiective sunt schimbarea domeniului de activitate, emigrarea sau lansarea în antreprenoriat.

    „De la an la an, observăm că angajaţii ştiu din ce în ce mai bine ce vor, dar şi care sunt metodele prin care pot să ajungă mai repede la obiectivele lor. Iar asta se întâmplă nu doar în cazul specialiştilor şi al angajaţilor cu experienţă mai mare, ci chiar şi în cazul celor aflaţi la început de drum profesional, adică al tinerilor”, spune Bogdan Badea, CEO al eJobs România.

    Angajaţii care plănuiesc să rămână şi în 2020 la acelaşi loc de muncă sunt decişi să facă o serie de schimbări faţă de anul trecut. Cei mai mulţi dintre aceştia spun că vor să reducă sau chiar să elimine orele lucrate peste program. La fel de mulţi îşi doresc să fie implicaţi în proiecte mai mari, în timp ce aproape 34% au în vedere o promovare. De asemenea, 7 din 10 respondenţi cred că acest an va fi mai bun decât precedentul din punct de vedere profesional.

    „Când spun asta, românii de gândesc, evident, şi la ce se va întâmpla cu salariile lor. Astfel, 62% dintre participanţii la studiu cred că în 2020 vor primi o majorare salarială. Un sfert dintre aceştia estimează că în noul an vor câştiga cu 10%-20% mai mult decât în 2019, 14% se aşteaptă la majorări ajustate cu inflaţia, cuprinse între 5% şi 10%, iar 18% speră la un salariu net mai mare cu 20% – 25% în 2020”, explică Bogdan Badea. Mai mult, doar 10% dintre respondenţi cred că salariile lor vor creşte cu peste 50%, iar 7,6% sunt mulţumiţi de salariile lor actuale şi nu plănuiesc să ceară o mărire.

    Studiul a fost realizat în perioada 1-27 decembrie 2019, pe un eşantion de 1.120 de repondenţi. Ramona Cornea

     

     

  • Dacă nu aţi apucat să primiţi o mărire salarială sau o ofertă mai bună de la o altă companie, s-ar putea să fie prea târziu

    „Şase din zece respondenţi au declarat că au în plan să-şi caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă şi alţi aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenţi afirmă că nu-şi vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună o vor accepta”, menţionează sondajul BestJobs.
    Chiar dacă nu vor reuşi să îşi găsească alt job, 55% dintre respondenţi au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puţin 20%, alţi 17% sunt indecişi dacă vor face acest lucru şi doar 28% afirmă că nu intenţionează să ceară angajatorului mai mulţi bani.
    Angajaţii ar vrea să schimbe jobul, dar în realitate nu găsesc ceva mai bun.
    În acte, companiile, angajatorii, patronii susţin că piaţa de muncă este tensionată, dar nu este chiar aşa.
    În altă parte, la alt angajator, salariile nu sunt cu mult mai mari şi poate nici condiţiile nu sunt mai bune. Plus că un om îşi schimbă jobul nu din cauza companiei, ci din cauza şefilor, şi dacă ai „şansa” unui şef mai bun, nu pleci aşa uşor.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţi, deci aproape jumătate, şi-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 şi 1.000 de euro. Trei din zece angajaţi ar renunţa imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba jobul pentru un salariu care depăşeşte 2.000 de euro.
    Un sfert dintre angajaţi spun că nu şi-ar schimba jobul pentru o ofertă mai mare, pentru că lucrează într-o echipă de care s-au ataşat.
    Conform unui articol din Ziarul Financiar care citează datele de la Inspecţia muncii, aproape un milion de români au contracte de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro brut, ceea ce înseamnă aproape 600 de euro net.
    Patru din zece angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro brut lucrează în Bucureşti, 63.000 în Cluj, 53.000 în Timişoara, 36.000 în Ilfov şi 34.000 în Iaşi.
    Dacă coroborăm aceste date, respectiv un milion de angajaţi care câştigă 600 de euro net cu faptul că aproape jumătate dintre angajaţi şi-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro net, rezultă că în piaţă nu sunt atât de multe joburi mai bune.
    Într-adevăr, fluctuaţia de personal este mare, dar asta nu înseamnă că se găsesc joburi mult mai bine plătite.
    În cele zece judeţe mari din punct de vedere economic poate mai ai loc să te mişti, să găseşti joburi mai bune, cu salarii mai mari. Dar în celelalte 32 de judeţe şansele sunt extrem de reduse pentru că nu se creează locuri de muncă cu grad mai înalt de calificare, care să necesite o specializare mai mare şi pentru care companiile ar plăti mai mulţi bani.
    Din 2012 încoace salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.100 de lei net. În euro, salariul mediu a crescut de la 370 de euro net la 660 euro net. Salariul minim a crescut de la 700 de lei la 1.200 de lei net.
    În toată această perioadă s-au creat aproape 700.000 de locuri de muncă în plus astfel încât, în acest moment, conform Inspecţiei Muncii, sunt 5,6 milioane de contracte de muncă pentru 4,9 milioane de salariaţi. Un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.
    Cred că această creştere salarială susţinută şi accelerată din 2012 încoace se apropie de final: statul, care plăteşte mai bine decât sectorul privat, nu mai are resurse de creştere a salariilor, iar angajatorii privaţi încep să se confrunte cu încetinirea creşterii economice.
    Deja se vede în marile companii că multe proiecte sunt puse pe hold, se refac bugetele în funcţie de rezultatele economice care vin din afară şi care încep să fie afectate de războiul comercial, de încetinirea economiilor occidentale şi chiar intrarea în recesiune, de tensiunile tehnologice, pentru că multe firme vor să schimbe tehnologiile din mers pentru a fi mai productive.
    Companiile mari încep să se protejeze şi nici nu va fi vorba de majorări salariale. De altfel, toată Europa Occidentală nu cred că a majorat salariile cu mai mult de 10% în ultimii şapte ani.
    Deci creşterile salariale din România, procentuale, de 100%, chiar dacă pornesc de la o bază mică, nu sunt văzute cu ochi buni.
    Sunt companii care nu mai fac investiţii pentru a nu căuta oameni pe care să-i plătească mai bine decât pe cei cu care lucrează în prezent.
    Companiile preferă să renunţe la investiţie decât să majoreze salariile pentru a atrage oameni.
    Exact cum spunea şi Marian Popa, şeful centrului de la Bucureşti al gigantului german Deutsche Bank, România a atins un platou – el dădea exemplul din IT – şi pentru a obţine creşteri salariale mai mari trebuie să vină cu o valoare adăugată mai mare decât cea din prezent.
    În aceste condiţii, dacă nu aţi primit o majorare salarială până acum, dacă nu v-aţi schimbat jobul, s-ar putea să fie prea târziu pentru acest ciclu economic.
    S-ar putea să mai aşteptaţi mai mulţi ani până când revin din nou investiţiile şi companiile sunt dispuse să plătească salarii cu mult mai mari. 

  • Mărirea şi decăderea celui mai mare TRAFICANT de DROGURI din Germania. Se spune despre el că ar fi stat la masă cu Pablo Escobar

    Deşi numele său nu este atât de cunoscut ca cele ale altor mafioţi, Heinz Bernhard Chapuis are o “carieră” impresionantă.
     
    Considerat cândva cel mai mare traficant de droguri din Germania, el a urmat în cele din urmă drumul pe care îl urmează majoritatea criminalilor, ajungând în închisoare.
     
    Poreclit “Chappi”, Heinz Chapuis s-a născut în Koln, Germania. În anii ’90, el ajunsese să conducă lumea interlopă din Germania, având legături cu cartelul din Medellin. Legenda spune că Heinz a fost personal în Columbia pentru a negocia “contractul”, stând la masă chiar cu “El Patron”.
     
     
    Condamnat la 15 ani de închisoare în 1996, dar eliberat doar 10 ani mai târziu, Chapuis – ajuns la 55 de ani – a intrat din nou în afacerile cu droguri. El a fost arestat din nou în 2008, fiind prins cu două kilograme de cocaină asupra sa; a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
     
    Pe 3 martie 2010, Heinz Bernhard Chapuis a fost eliberat datorită stării precare de sănătate.

  • Mărirea alocaţiilor copiilor, respinsă de Senat. Motivele invocate

    Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1), lit.a) şi b) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, iniţiată de 2 deputaţi PNL, a fost respinsă de Senat pe 4 februarie, potrivit site-ului Camerei.

    Parlamentarii care au iniţiat modificarea legii propuseseră ca alocaţia pentru copiii până la 2 ani să crească la 300 de lei, iar pentru cei între 2 şi 18 ani, la 150 de lei.
     
    Propunerea a fost avizată favorabil de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ. A fost însă respinsă de Guvern. Executivul a invocate, în punctul său de vedere, impactul bugetar – 0,31% din PIB – dar şi faptul că ar crea un vid legislativ şi acela că propunerea nu prevede majorarea alocaţiilor şi pentru copii cu handicap.

  • Săraca fată bogată. A câştigat 1 milion de lire sterline la loto dar se plânge că banii i-au distrus viaţa aşa că dă în judecată loteria

    Pentru început, „s-a răsfăţat” cu o mărire de sâni în valoare de 4.500 de lire sterline, cu care se mândrea  în fotografiile cluburilor de noapte din Glasgow. Pozele postate pe Facebook i-au adus un număr de 17.000 de urmăritori noi. Ulterior, a investit în cosmetice şi tratamente scumpe precum Botox, dar şi în haine şi accesorii din blănuri naturale. Rispia sa nu s-a oprit aici- Jane şi-a mai cumpărat un Range Rover personalizat şi mai multe vacanţe în Spania, America sau Maldive. Mai târziu, Jane şi-a achiziţionat două proprietăţi şi a început să-şi spună „dezvoltator”. Însă, se pare că  bogăţia nu i-a adus fericirea şi nici banii nu i-au adus iubirea mult dorită.

    Astăzi, tânăra de 21 de ani din Edinburgh se plânge că nu poate găsi un bărbat care nu stă cu ea pentru bani. S-a despărţit de iubitul său când acesta a refuzat să poarte un tricou cu poza ei la o petrecere a burlacilor în Ibiza şi de atunci, spune ea, a obosit de viaţa în cercuri înalte.

    „Viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară dacă nu aş fi câştigat. Îmi doresc să nu fi avut aceşti bani. Credeam că îmi va face viaţa de 10 ori mai uşoară, dar se pare că mi-au făcut-o de 10 ori mai grea. Am toate lucrurile materiale pe care mi le doresc, dar înafară de asta viaţa mea este goală. Care e scopul meu în viaţă?”, declara tânăra. În cele din urmă, Jane s-a hotărât să dea vina pe altcineva pentru existenţa sa mizerabilă, aşa că plănuieşte să dea în judecată loteria pentru că i-a vândut acel bilet când era prea tânără. De asemenea, ea propune ca vârsta legală pentru a juca la loterie ar trebui să se ridice la 18 ani.  

  • Consultant: Indemnizaţia pentru mame ar putea scădea prin mărirea CAS, pe fondul revoluţiei fiscale

    „Indemnizaţia aferentă concediului medical pre şi post natal scade sau ar putea să scadă pentru că, în primul rând, cota de contribuţie de asigurări sociale în cuantum de 10,5% până în decembrie anul trecut, creşte – din ianuarie 2018 – la 25%. Avem astfel un procent mai mare care se datorează, ca urmare a transferului contribuţiei de asigurări sociale de la angajator la angajat. În al doilea rând, baza de calcul la care se aplică această cotă de contribuţie este crescută, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând de la 3.131 de lei la 4.162 de lei”, a spus Claudia Sofianu, Partener, liderul diviziei Impozit pe venit şi Contribuţii sociale în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro