Tag: magistrati

  • BREAKING | Elena Udrea, CONDAMNATĂ la 6 ani de închisoare, iar Rudel Obreja, la 5 ani. Decizie definitivă în dosarul Gala Bute

    Rudel Obreja a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute

    Rudel Obreja a fost condamnat marţi, de ÎCCJ, la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, decizia fiind una definitivă.

    Potrivit deciziei magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Rudel Obreja are de executat cinci ani de închisoare în dosarul Gala Bute, pentru complicitate la luare de mită. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iar acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care e acuzat de mărturie mincinoasă

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.

    Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

    Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea privind statutul magistraţilor, adoptată de Senat

    În timpul dezbaterilor, senatorul USR, Vlad Alexandrescu, a propus retrimiterea iniţiativei la Comisia specială pentru Legile justiţiei, pentru a aştepta avizul Comisiei de la Veneţia. Propunerea sa a fost respinsă.

    Senatorul USR, George Dîrcă, a acuzat că în Comisia Iordache a fost o dezbatere lipsită de transparenţă asupra proiectului de lege.

    “Se ignoră vocile a peste o mie de magistraţi care au anunţat că există anumite neclarităţi în lege. Raportul de adoptare a Legii a fost elaborat azi într-o şedinţă fulger, de 10 minute. A fost o dezbatere lipsită de tranparenţă. Întreaga modificare a Legilor justiţiei s-a desfăşurat netransparent, ignorând vocea USR şi a magistraţilor. Vizita Comisie de la Veneţia va avea loc în parlament între 11-12 iunie. Haideţi să nu ne grăbim”, a afirmat Dîrcă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis va sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei

    “Constat chiar de la început că ele (n.r.: legile Justiţiei) nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin Constituţiei. Lege 304/2004 a ajuns la promulgare şi am constat că ridică probleme. Noile reglemetări riscă să blocheze actul de justiţie. Apoi sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. Nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii. (…) Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare.

  • Tudor Chirilă: „Adevăratele efecte ale legilor justiţiei. În Săptămâna Mare ei nu vor lua pauză. Se vor închina la icoane cu gândul la arginţi

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Este Săptămâna Mare. Un timp pentru reculegere şi introspecţie. Îmi propusesem să nu postez. Doar că nu cred că ei se sinchisesc în vreun fel de repaosul spiritual ca să se oprească din acapararea României.
     
    Mă refer la legile justiţiei care în curând vor merge la promulgare. Lumea e confuză şi nimeni nu mai înţelege ce se întâmplă. Pentru mine e limpede că singurul scop al “programului de guvernare” este măcelărirea justiţiei de o manieră care să-i pună pe ei la adăpost şi, mai ales, să le permită să continue să facă ce ştiu ei mai bine: deturnarea banilor noştri către buzunarele lor.
     
    În Săptămâna Mare ei nu vor lua pauză. Se vor închina la icoane cu gândul la arginţi. Aşa că am zis să îmi fac datoria faţă de mine şi să mă documentez. Am luat legătura cu un judecător care a fost dispus să redacteze un document pe înţelesul tuturor şi care s-ar putea numi simplu: efectele devastatoare ale modificărilor legilor justiţiei.
     
    O să se găsească repede unii care să spună “ce mai vrei, au fost depuse amendamente şi CCR a revnit cu sugestiile de modificare”. De acord, doar că CCR se ocupă de ceea ce este legal şi constituţional, nu de ceea ce este şi moral.
     
    Vă rog să citiţi documentul de mai jos şi să daţi mai departe dacă consideraţi că este cazul. Singura noastră armă e informarea. A lor e dezinformarea. Şi ei au un arsenal. Am simţit-o pe pielea mea:)”
     
    Adevăratele efecte ale legilor justiţiei
    1. De ce se insista cu infiintarea unei Sectii specializate de anchetare a magistratilor?
    Nu pentru a se eficientiza cercetarea penală în cauzele în care sunt aduse acuzaţii penale magistraţilor, ci pentru că se doreşte crearea unei unităţi, care ar putea fi folosită punctual împotriva unui judecător sau procuror „incomod”.
     
    Să ne amintim că şi în privinţa SIPA s-a susţinut că a fost creată pentru “protecţia magistraţilor”, însă, în fapt, a fost structură de spionaj, stocând informaţii despre viaţa privată a magistraţilor, cu scopul de a fi utilizate împotriva acestora.
     
    De asemenea, secţia specială ar putea prelua toate cauzele de corupţie care implica magistrati. E usor sa faci o plangere penala unui magistrat in orice dosar in care este cercetat pentru coruptie un politician si dosarul va merge la sectia speciala. Practic, DNA va fi slabit major.
     
    Mai multe efecte gasiti aici, pe blogul personal al lui Tudor Chirilă.
  • Reacţii dure după desecretizarea protocolului SRI-PG. Gîrbovan: Gravitatea e cutremurătoare

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, vineri, pe Facebook, că apreciează desecretizarea protocolului din 2009 dintre SRI şi Parchetul General, menţionând că va aprecia însă şi continuarea desecretizărilor.

    “Apreciem desecretizarea Protocolului SRI – Parchetul General – adevărul trebuie să iasă la suprafaţă ! Vom aprecia continuarea procesului de desecretizare !”, a scris, vineri, Tudorel Toader, pe Facebook.

    Şi preşedintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan, a transmis, pe Facebook, că protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI încalcă normele constituţionale de bază şi că aspectele prevăzute în acest document sunt „cutremurătoare”, aspect constatat chiar şi de cei fără studii juridice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensiile speciale rămân: senatorii au respins propunerea legislativă iniţiată de parlamentarii USR

    Propunerea a fost respinsă cu 81 de voturi „pentru”, 36 de voturi „împotrivă” şi o abţinere.

    Potrivit expunerii de motive a proiectului, numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184.000 de persoane, iar bugetul total pentru aceste pensii speciale a fost de 6.6 miliarde de lei în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RĂSTURNARE masivă de situaţie în cazul poliţistului pedofil. A aşteptat până s-a liniştit scandalul, iar acum BOMBA a explodat

    Din nou, magistraţii Tribunalului Bucureşti i-au respins, vineri, cererea lui Eugen Stan de ridicare a măsurii arestului preventiv.

     
    Între timp, ancheta de la Parchetul General continuă, având loc mai multe audieri, însă nefiind pusă sub învinuire alţi poliţişti, bănuiţi că l-ar fi favorizat pe Eugen Stan.
     
    La mijlocul lunii ianuarie, procurorii de la Parchetul General au anunţat că au extins cercetările în cazul poliţistului suspectat de acte de agresiune sexuală asupra unor minori, verificându-se dacă poliţiştii de la Secţia 18 l-au favorizat în cazul din 2016.
     
    “Procurorii urmează să verifice modul în care au fost efectuate cercetări de către Poliţia Sector 5 Bucureşti, Secţia 18 Poliţie, cu privire la săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală împotriva unei persoane vătămate, la data de 10 decembrie 2016. În mod concret, procurorii urmează să stabilească dacă inculpatul Stan Eugen a fost ajutat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor efectuate în cauză ori în scopul împiedicării tragerii sale la răspundere penală”, a transmis Parchetul General la acea vreme.
     
    Totodată, un raport amplu efectuat de către Corpul de Control al Ministerului de Interne arată că s-a propus declanşarea cercetării prealabile faţă de 18 poliţişti.
     
  • RĂSTURNARE masivă de situaţie în cazul poliţistului pedofil. A aşteptat până s-a liniştit scandalul, iar acum BOMBA a explodat

    Din nou, magistraţii Tribunalului Bucureşti i-au respins, vineri, cererea lui Eugen Stan de ridicare a măsurii arestului preventiv.

     
    Între timp, ancheta de la Parchetul General continuă, având loc mai multe audieri, însă nefiind pusă sub învinuire alţi poliţişti, bănuiţi că l-ar fi favorizat pe Eugen Stan.
     
    La mijlocul lunii ianuarie, procurorii de la Parchetul General au anunţat că au extins cercetările în cazul poliţistului suspectat de acte de agresiune sexuală asupra unor minori, verificându-se dacă poliţiştii de la Secţia 18 l-au favorizat în cazul din 2016.
     
    “Procurorii urmează să verifice modul în care au fost efectuate cercetări de către Poliţia Sector 5 Bucureşti, Secţia 18 Poliţie, cu privire la săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală împotriva unei persoane vătămate, la data de 10 decembrie 2016. În mod concret, procurorii urmează să stabilească dacă inculpatul Stan Eugen a fost ajutat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor efectuate în cauză ori în scopul împiedicării tragerii sale la răspundere penală”, a transmis Parchetul General la acea vreme.
     
    Totodată, un raport amplu efectuat de către Corpul de Control al Ministerului de Interne arată că s-a propus declanşarea cercetării prealabile faţă de 18 poliţişti.
     
  • Medicul Mihai Lucan poate să profeseze în spitale de stat. Decizia magistraţilor, definitivă

    „Respinge ca neîntemeiată cererea de revocare a măsurii arestului la domiciliu formulată de inculpatul Lucan Mihai. Modifică obligaţia, impusă inculpatului Lucan Mihai în sensul de a nu se apropia de coinculpaţi (cu excepţia celor care sunt rude, afini sau membri de familie), de suspecţii din cauză (cu excepţia celor care sunt rude, afini sau membri de familie), de martorii audiaţi în cauză (cu excepţia celor care sunt rude, afini sau membri de familie) şi de persoanele care vor dobândi calitatea de martor în cauză (cu excepţia celor care sunt rude, afini sau membri de familie) şi de a nu comunica cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. Înlătură obligaţia impusă inculpatului Lucan Mihai şi anume, aceea de a nu exercita profesia de medic în nicio unitate medicală din sistemul de stat. (…) Respinge ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Structura Centrală. Definitivă”, se arată în minuta instanţei.

    DIICOT a informat că dosarul care-l vizează pe Mihai Lucan are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro