Olandezul a fost criticat de colegi – premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, predecesorul său la şefia Eurogroup, s-a declarat deranjat de o asemenea declaraţie imprudentă, insistând că nu trebuie să dea impresia că depozitele din băncile europene nu sunt în siguranţă. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble l-a apărat pe Dijsselbloem, arătând că acesta a fost de fapt prost înţeles, întrucât voia să explice de fapt că nu e treaba contribuabililor să salveze băncile care intră în dificultate. Şi Schaeuble însă a dat asigurări că situaţia din Cipru e una ieşită din comun şi care şi-a găsit soluţia cea mai bună.
Rămân însă tensiuni mocnite între Germania şi Luxemburg, întrucât prima doreşte ca toate ţările care au sectoare bancare supradimensionate (ca în cazul Ciprului) să le restructureze, în timp ce Luxemburgul, unde sectorul bancar reprezintă de 20 de ori PIB, a acuzat “eforturile germane de a domina Europa” (ministrul de externe Jean Asselborn). Împăciuitor, Juncker a explicat că Luxemburgul nu-i ca Ciprul, fiindcă “noi nu atragem aici bani ruseşti oferind dobânzi enorme”, adăugând însă şi că “nu permitem să fie făcute astfel de paralele între Cipru şi Luxemburg”.
Conform unui sondaj Reuters în rândul economiştilor, Ciprul n-ar fi ultima ţară care are nevoie de un pachet de salvare financiară de la zona euro şi FMI. Ţările nominalizate în sondaj sunt în primul rând Spania, Slovenia (o altă ţară cu sistem bancar supradimensionat), apoi Italia, dar şi ţări ca Malta, Franţa sau Portugalia.
