Tag: Luxemburg

  • Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway

    Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

    „Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.
    În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.


    Sandivşuri în familie, de 55 de ani
    Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.

  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.

     

  • Un român alocă în medie doar 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, minimul din UE

    Un român alocă în medie 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, în timp ce ţări precum Danemarca, Finlanda sau Luxemburg alocă peste 3.000 de euro anual, media Uniunii Europene fiind 1.326 de euro, arată studiul „Trăieşte Viitorul”, realizat de KPMG la solicitarea APPA şi prezentat marţi.
     
    În prezent, ponderea asigurărilor de viaţă din România este de 20% din totalul pieţei de profil, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 60%, iar – dincolo de diferenţa veniturilor disponibile – una dintre cauzele acestei situaţii o reprezintă nivelul scăzut al educaţiei financiare a românilor, arată rezultatele studiului.
     
    „În medie, noi, românii cheltuim 18 euro pe an, pe asigurări de viaţă. Tot în medie un cetăţean European cheltuieşte 3.000 de euro pe asigurări de viaţă, iar dacă vorbim de Cehia şi de Slovacia, ei cheltuiesc de 10 ori mai mult decât cheltuieşte sau alocă un român pentru asigurările de viaţă (180 de euro pe an)”, a precizat Tudor Grecu, Partener&Head of Insurance KPMG, în cadrul conferinţei de prezentare a studiului „Trăieşte viitorul”.
     
  • Eurostat: Românii au câştigat 5,5 euro brut pe oră în 2017, cel mai puţin din UE după Bulgaria

    În 2017, indemnizaţia salariatului primită pe ora lucrată a fost în medie, de 23,1 euro în Uniunea Europeană (UE) şi 26,9 euro în zona euro, comparativ cu 19,5 euro şi 21,8 euro cât se înregistra în 2007.

    În statele membre ale Uniunii Europene, remuneraţiile salariaţilor pe ora lucrată în 2017 au fost cele mai ridicate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro în 2016). De asemenea, plata pe oră pentru un angajat din Franţa a fost de 33 de euro, în Olanda a fost de 33,7 euro în 2016 şi în Germania 32,3 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin scade sub pragul de 6.000 de dolari

    Pe o piaţă de schimb localizată în Luxemburg bitcoin a atins 5.920 de dolari, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2017, dar ulterior a recuperat uşor.

    Şi alte criptomonede au înregistrat scăderi în această săptămână, precizează Reuters.

  • SITUAŢIE DRAMATICĂ: Jumătate din populaţia României se confruntă cu deprivare materială şi socială

    Cea mai mare rată de deprivare materială şi socială se înregistrează în România (50%) şi Bulgaria (48%), unde jumătate din populaţie este afectată. Una din trei persoane este afectată în Grecia (36%), Ungaria (32%) şi Lituania (29%).

    În schimb, statele nordice şi Luxemburg au raportat cele mai mici cote ale degradării condiţiilor materiale şi sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, printre statele UE care înregistrează cele mai reduse volume de apă dulce per locuitor

    Dintre statele membre, Polonia, Cehia, Cipru, Malta, Belgia şi România au cele mai reduse volume ale resurselor de apă dulce per locuitor. Malta a înregistrat cel mai scăzut volum de resurse de apă dulce, cu 220 de metri cubi per persoană.

    Niveluri relativ reduse ale volumului de apă dulce, sub 3.000 de metri cubi per locuitor, s-au înregistrat şi în Franţa, Marea Britanie, Spania, Germania, Italia şi Polonia, dar şi în Danemarca, Luxemburg şi România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde să NU te duci dacă îţi place să mănânci, bei şi să fumezi

    Indexul stabileşte astfel care sunt cele mai restrictive locuri pentru mâncat, băut, fumat şi fumat ţigări electronice în Uniunea Europeană.

    Potrivit Business Insider, din 28 de ţări, Finlanda se află pe locul I în acest clasament, cu 51,6 puncte; Regatul Unit se află pe al doilea, cu 37,4 puncte. Republica Cehă, Germania şi Slovacia sunt statele cu cele mai puţine restricţii.

    România se află în partea de jos a clasamentului, pe locul 22, fiind una dintre cele opt ţări cel mai puţin restrictive (alături de Austria, Olanda, Luxemburg, Slovacia, Germania).

    2016 a fost un an prost pentru cei care vapează, în contextul în care 11 ţări interzic acum folosirea ţigaretelor electronice oriunde este interzis şi fumatul – Finlanda, Luxemburg, Ungaria şi Polonia sunt statele care au abordat cel mai recent această politică.

    Finlanda are acum cea mai restrictivă legislaţie în ce priveşte ţigările electronice şi se află în capul listei şi când vine vorba despre alcool; este urmată de Suedia. Pe de altă parte, Finlanda a renunţat la taxele pe produsele de cofetărie, ciocolată şi îngheţată în ianuaraie 2017.

  • Românii şi letonii cheltuiesc cei mai puţini bani în vacanţă. Cine sunt europenii care se răsfaţă cel mai mult într-un concediu

    Conform datelor din 2015, românii cheltuiesc 116,98 euro într-o vacanţă de cel puţin o noapte, în timp ce letonii scot din buzunar 116,86 euro. Locuitorii din cele două ţări sunt urmaţi de cehi (126 de euro), unguri (130 de euro) şi portughezi (157 de euro).

    Cetăţenii din Luxemburg cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru o vacanţă, în jur de 740, fiind urmaţi de cei din Austria (610 euro), Malta (590 de euro) şi Belgia (565 de euro).

    În medie, în Uniunea Europeană, locuitorii cheltuiesc aproape 320 de euro pentru o vacanţă, potrivit datelor din 2015.

     

  • Poza care face furori în întreaga lume: ”Prima Doamnă” a Luxemburgului (care este un ”el”), alături de Primele Doamne ale şefilor de stat din NATO

    Soţul premierului Luxemburgului, Xavier Bettel, s-a strecurat printre soţiile şi prietenele celorlalţi lideri de stat din NATO în timpul conferinţei.

    Gauthier Destenay, un arhitect belgia, s-a alăturat primelor doamne, precum Melania Trump, în Bruxelles, în timp ce partenerii acestora discutau probleme mondiale. 

    ”Primul Domn”, care s-a căsătorit cu premierul din Luxemburg în 2015, a pozat alături de grupul de femei de la Castelul Legal din Laeken, înaintea unei cine speciale pentru soţii şi partenere. 

    CLICK AICI pentru a vedea fotografia care face furori în întreaga lume