Conflictul a pornit după ce musulmanii extremişti au răpi patru diplomaţi sovietici şi au cerut Moscovei să oprească presiunea asupra guvernului Siriei şi să nu mai bombardeze militanţii pro-Siria din oraşul libanez Tripoli.
Ziarul din Ierusalim a redat atunci declarţiile unor cetăţeni care spuneau:„Aşa lucrează ruşii. Ei acţionează, nu stau la poveşti, iar acesta este limbajul pe care Hezbollah îl înţelege. ”
La fel ca mulţi alţi poliţişti din jurul lumii, Marian Godină a primit un telefon de la un şef furios. Voia să îl vadă imediat.
În urmă cu câţiva ani, poliţistul Godină, un ofiţer de trafic într-un oraş de 250.000 de oameni din munţii Transilvaniei, a tras pe dreapta un şofer beat, care a ales să recunoască fapta într-un mod inedit şi cu un limbaj ”colorat”.
Vara trecută, când şefii lui Godină au văzut că a postat incidentul pe Facebook, nu au fost amuzaţi de limbajul folosit şi i-au cerut să îşi oprească contul de Facebook. Godină, acum în vârstă de 29 de ani, s-a simţit atât de umilit, încât s-a gândit să renunţe la viaţa de poliţist.
Dar peste noapte, după ce pagina lui de Facebook a fost oprită, serverul poliţiei din Braşov a picat, fiind bombardat de complimente şi de mesaje care îl susţineau pe poliţist. Ziua următoare, şefii săi i-au cerut să reactiveze pagina.
Deşi nu ştiam, pagina de Facebook a lui Marian Godină ajunsese celebră. De decenii, poliţiştii de trafic din România au fost ţinta glumelor care ţinteau lipsa de integritate, inteligenţă şi educaţie.
În prezent, în lume există sute, poate chiar mii de limbaje de programare. Tot timpul apar unele noi. Din fericire, un programator nu trebuie să le înveţe pe toate. În funcţie de specializare, va fi nevoit să cunoască unu-două limbaje de programare. Totuşi, un programator care cunoaşte bazele programării nu va avea probleme în a învăţa un nou limbaj.
Cum apare un astfel de limbaj? Atunci când un programator nu este mulţumit de limbajul în care lucrează şi simte nevoia să-i aducă îmbunătăţiri, modifică, rezultând un alt limbaj. De exemplu, japonezul Yukihiro Matsumoto a combinat părţi din limbajele sale favorite (Perl, Smalltalk, Eiffel, Ada şi Lisp) pentru a forma Ruby. De multe ori aceste limbaje sunt gratuite şi distribuite pe internet, pentru a fi folosite de toată lumea.
La fel ca şi în cazul limbilor străine, anumite limbaje de programare sunt considerate mai elegante sau mai eficiente într-un anumit context. Ca în aproape tot ce facem, şi aici intervine un grad de subiectivitate, experienţe anterioare sau stil personal. „Ceea ce pentru un programator pare flexibil, pentru altul poate părea prea imprecis; ceea ce pentru un programator este eficient şi facil, pentru altul este suboptimal şi redundant. Java este un exemplu foarte bun din acest punct de vedere. Mulţi utilizatori apreciază limbajul pentru flexibilitatea şi facilitatea pe care o dă independenţa de platformă şi compatibilitatea cu tehnologiile anterioare. În acelaşi timp este un limbaj relativ complicat, uneori încâlcit şi poate rula mai lent decât codurile scrise în alte limbaje populare, precum C“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucureşti.
Vedeţi mai jos o scurtă istorie a celor mai populare limbaje de programare
„Programarea înseamnă găsirea unui set de paşi care rezolvă o problemă şi traducerea lor într-un limbaj înţeles de o maşină. Pe scurt, programarea înseamnă instruirea unui agent nonuman, tehnologic, pentru ca acesta să acţioneze aşa cum dorim“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti.
Cel mai simplu am putea spune că programarea este scrierea de programe, iar programele sunt o colecţie de instrucţiuni executate într-o anumită ordine. O instrucţiune poate fi privită ca fiind o comandă dată calculatorului; aceste comenzi pot fi dintre cele mai diverse: adună numerele 21 cu 44, afişează pe ecran „Business Magazin“ etc.
Programele sunt formate din astfel de comenzi (instrucţiuni): unele programe conţin doar câteva linii, altele pot ajunge la milioane de comenzi. Afişarea unui nume pe ecran nu este ceva complicat şi se realizează în câteva linii de cod în mai toate limbajele, dar scrierea unui joc video este o operaţiune de zeci de mii de linii de cod, iar un sistem de operare se întinde pe milioane de linii de cod. De reţinut este că, indiferent cât de complex este programul creat, el este format din aceleaşi tipuri de comenzi.
Cu ajutorul codului se pot scrie programe software, sisteme de operare, aplicaţii, jocuri video, site-uri etc. Iar pentru fiecare dintre aceste lucruri este nevoie de un cod anume, de un anumit limbaj de programare. Exact cum în lume vorbim sute de limbi, şi programatorii au la dispoziţie sute de limbaje de programare la care să apeleze pentru crearea unui program.
Aşadar, cu ce limbaj de programare ar trebui să-ţi începi aventura în domeniul programării?
Grace Murray Hooper a fost o figură importantă în domeniul informaticii. Aceasta a fost un ofiţer în marina militară a Statelor Unite ale Americii şi un pionier în domeniul informaticii.
Hopper a studiat matematica şi obţinut un doctorat în matematică la Yale. În 1943 s-a angajat în Marina Americană şi a fost printre primii programatori ai computerului Harvard Mark I. La un moment dat, un circuit funcţiona defectuos din cauza unei…molii. Insecta prinsă în interior a blocat citirea găurilor de pe o cartelă ce era folosită de computer. Această defecţiune a fost înregistrată ca „bug“ în jurnalul de operaţiuni, devenind astfel prima menţiune a unui „bug“ din istoria informaticii.
Cât a lucrat la IBM, Hooper, alături de alţi programatori, a inventat limbajul de programare Cobol, care a fost utilizat în marile întreprinderi cât şi în instituţiile financiare, unde este folosit chiar şi în prezent.
Mai important, ea a dezvoltat primul compilator pentru un limbaj de programare. În 1952 ea crease un compilator funcţional. „Nimeni nu m-a crezut. Aveam un compilator funcţional şi nimeni nu voia să se atingă de el. Mi-au spus că computerele vor face doar aritmetică“, a spus ea.
Grace Hooper şi-a încheiat cariera militară cu gradul de contraamiral, iar distrugătorul purtător de rachete USS Hooper a fost botezat cu numele ei.
Noul browser vine din mâinile lui Brendan Eich, un pioner al internetului şi unul dintre oamenii importanţi din spatele Firefox, şi promite să fie mai rapid decât adversarii săi şi protejeze utilizatorii de reclamele enervante, scrie cnet.com
Start-up-ul lui Eich, Brave Software, a lansat o versiune de test a browser-ului Brave săptămâna trecută, iar aceasta funcţionează pe sistemele de operare Windows şi OS X (Apple), dar şi pe sistemele destinate dispozitivelor mobile. Brendan Eich a inventat limbajul JavaScript şi a fost co-fondator al proiectului Mozilla care are browser-ul Firefox, dar a părăsit compania în urma unei situaţii controversate din 2014.
Eich promite că Brave va încărca pagini cu de două până la patru ori mai rapid decât alte browsere de pe smartphone, dar şi cu 1.4 ori mai rapid pe computere. Cum? Datorită faptului că Brave scapă de reclame, dar şi pentru că elimină elementele care urmăresc comportamentul online al utilizatorului.
În momentul de faţă nu există reclame pe Brave, iar în viitor acestea vor fi personalizate pentru utilizator, pe baza informaţiilor limitate date de browser. Astfel dacă cineva este interesat de maşini acestuia îi vor apărea reclame din domeniul auto.
În plus, utilizatorii Brave vor primi venituri din publicitate, acestea venituri fiind împărţite între agenţiile de publicitate, Brave şi utilizatori. Acei bani vor veni sub formă de credit pe care utilizatorul îl poate utiliza pentru a elimina complet reclamele de pe anumite site-uri, ca un fel de abonament cu o publicaţie anume. Însă asta se va întâmpla doar dacă browserul are destui utilizatori, de la 10 milioane în sus.
Browserul se află încă în versiunea de testare 0.7, iar Eich speră să atingă o balanţă între păstrarea intimităţii utilizatorului şi livrarea de reclame folositoare acestuia.
Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender organizează un proiect de învăţare mixtă pentru limbajul C++ pentru tinerii interesaţi de acest limbaj de programare. Potrivit reprezentanţilor companiei, pe lângă diplome şi premii din partea companiei, tinerii participanţi la proiect vor avea oportunitatea de a-şi construi o carieră.
În cadrul proiectului Bitdefender TechChallenge tinerii vor interacţiona timp de cinci săptămâni cu experţi din cadrul companiei. Cele 10 sesiuni de învăţare din cadrul proiectelor constau într-un amestec de acumulare de cunoştinte prin interacţiune, prin online media şi prin exerciţii pe platforma digitală, pentru aprofundarea progrămării în limbajul C++.
Sesiunile vor fi susţinute de dezvoltatori şi arhitecţi de software din Bitdefender.Potrivit reprezentanţilro companiei, pe lângă diplome şi premii din partea companiei, tinerii participanţi la proiect vor avea oportunitatea de a-şi construi o carieră.
Bitdefender a obţinut anul trecut o creştere de circa 40% a afacerilor, acestea ajungând pentru Bitdefender SRL, parte a holdingului Bitdefender, la 276,89 mil. lei (circa 62 mil. euro).
Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.
Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.
Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.
Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.
Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.
Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.
Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.
La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.
În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.
”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.
Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.
David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.