BusinessMagazin

Tag: limbaj

  • Limbajul SECRET al piloţilor: ce înseamnă „cap mort” şi cum puteţi afla că urmează o zonă de turbulenţe sau de furtună

    Patrick Smith, pilot de aviaţie comercială, care a zburat pe avioane Boeing 757 şi Boeing 767, a explicat câteva dintre misterele specifice  jargonului aviaţiei într-un interviu acordat Business Insider. 

    1. „Membri ai echipajului, uşire la sosire şi crosscheck” – acest anunţ se face pe măsură ce aeronava se apropie de poartă, pentru a verifica daca ieşirile de urgenţă ataşate fiecărei uşi au fost dezactivate – altfel toboganul de urgenţă se va deschide automat după ce uşa va fi deschisă.


    2. „All-call” – este parte din procedura de armare/dezarmare a uşilor. „Aceasta cerere solicită fiecărui însoţitor de zbor să raporteze prin interfon de la staţia proprie – este un fel de apel în conferinţă al însoţitorilor de zbor”, a scris el.


    3. Prin „În acest moment” (At this time) – expresie folosită într-o propoziţie simplă, echipajul vă roagă să renunţaţi la toate dispozitivele electronice; înseamnă de fapt „acum”, este un „eufemism aerian”.


    4. Nivelul de zbor (Flight level) – „Am ajuns la o altitudine de croazieră de nivel de zbor 3-3-0. Voi închide semnalul de folosire a centurilor” – nivelul de zbor reprezintă o modalitate de a spune la ce altitudine se află aeronava deasupra nivelului mării. „Nivelul de zbor 3-3-0 este de fapt 33.000 de picioare”


    5. „Treabă cu hârtiile de ultim moment” (Last minute paperwork) – „Terminăm treaba cu hârtiile de ultim moment şi apoi vom fi pe drumul nostru spre destinaţie.” – Pentru mulţi dintre noi, anunţul reprezintă un precursor al unui anunţ legat de o întârziere; potrivit lui Smith „paperwork” înseamnă de fapt o revizuire a planului de zbor, ceva legat de evidenţa referitoare la greutatea şi echilibrul avionului sau doar aşteptarea ca personalul cu mentenanţa să se asigure că totul este în ordine înainte de zbor.


    6. Buzunar de aer (Air pocket) – un termen colocvial folosit pentru a descrie posibilitatea unor turbulenţe;


    7. Flightdeck – Cockpit;

    8. Deadhead („cap mort”, în traducere mot a mot) – un angajat al companiei aflat la bord care călătoreşte spre o destinaţie pentru a primi o misiune – el nu lucrează pe durata călătoriei;


    9. „Area of weather” (o zonă de vreme) – „Din cauza zone de vreme deasupra New Jersey, ne vom întoarce prin Philadelphia” – se traduce prin existenţa unei furtuni sau a unei precipitaţii intense.

     

  • Limba cu cele mai puţine cuvinte din lume are 123 de cuvinte şi îţi ia 30 de ore pentru a o învăţa

    Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează Business Insider.
     
    Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
     
    O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca  limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
     
    Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. “Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. “Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
     
    Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz. 
     
    Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul “luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar “mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv.  Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
     
    Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj “simplu” înseamnă “bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
    “Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.
     
    Limbajul este înrădăcinat în viaţa primitivă, în conceptele de bază. Nu există expresii de politeţe (cuvinte precum “te rog” sau “mulţumesc” sunt exprimate, mai degrabă, prin limbajul corporal).
     
    De asemenea, lexicul limbajului prezintă o tendinţă pentru pozitivitate. “Cuvântul pona înseamna tot ceea ce este bun în lume: o banana, un pisoi draguţ etc. Daca îi spun prietenei mele că este “jan pona”, atunci îi transmit că este o persoana bună, un om frumos.”, spune un vorbitor al Toki Pana.
     
    Există câteva cuvinte care descriu diferite organisme, însă nu este niciunul care să facă referinţă la gadget-urile moderne. În limbajul Toki Pana, tehnologia este redusă la un cuvânt, ilo, care înseamnă unealtă.

  • Tânărul programator român care vrea să revoluţioneze monedele digitale

    La 24 de ani, inventatorul Ionuţ Budişteanu a lansat împreună cu o echipă de români moneda digitală WebDollar, despre care spune că va deveni moneda internetului şi se axează pe descentralizare şi universalitate.

    „WebDollar este o monedă digitală făcută de noi de la zero, scrisă pe un blockchain de JavaScript de la zero. Suntem primul sau al doilea blockchain scris pe JavaScript din lume, pentru că toţi ceilalţi au vrut să cloneze bitcoin, au luat bitcoin, au schimbat cinci linii de cod şi aia a fost. Foarte puţine blockchainuri sunt de la zero, maximum 15, iar unul dintre ele este al nostru. Vrem să facem o monedă a internetului, şi ca să fie o monedă a internetului trebuie să foloseşti Java, pentru că este cel mai folosit limbaj de programare. Orice dispozitiv electronic care are internet are un browser pe care rulează JavaScript”, a spus Ionuţ Budişteanu, în cadrul unei conferinţe TEDx.

    Platforma WebDollar oferă tuturor utilizatorilor ocazia de a mina monedă şi de a câştiga bani în schimbul acestor monede. Minarea poate fi efectuată direct din browserul de internet, indiferent de complexitatea computerului sau de puterea de calcul a acestuia. Un blockchain este consolidat prin minare, iar toate tranzacţiile care circulă prin intermediul acelui blockchain sunt validate de mineri sau de „pooluri” de mineri. „Poolul este un grup de minare. În blockchainuri este o competiţie pe care unul singur o câştigă o dată la 40 de secunde în cazul nostru, 10 minute în cazul bitcoin. Practic, cine are cea mai mare putere de calcul pentru a rezolva problema matematică respectivă câştigă 12,5 bitcoin odată la 10 minute. În sistemul nostru, îţi dăm posibilitatea de a-ţi crea propriul pool, poţi mina şi primi banii pe secundă. Avem acum 9.000 de calculatoare care minează solo. Toată lumea concurează pentru următorul pool de 6.000 de WebDollari. Acum, 100.000 de WebDollari echivalează cu 250 de euro în trading”, spune Budişteanu.


    Pentru a putea fi achiziţionată, şi nu doar obţinută prin minare, o criptomonedă trebuie să fie listată pe o platformă de exchange, cea mai mare din lume fiind Binance. „În momentul de faţă nu ne-am listat pe exchange, am lansat proiectul abia acum o lună. Acum trebuie să terminăm poolurile de minare şi sperăm ca într-o lună să ne listăm şi pe exchange. Fiind o comunitate foarte descentralizată, nu avem bani să plătim către Binance 5 milioane de dolari ca să intrăm pe exchange. Creştem organic comunitatea, exact cum a fost cu bitcoin.”Proiectul îşi propune să se bazeze pe descentralizare. „WebDollar este un protocol open source, suntem o comunitate, nu o firmă, fundaţie sau organizaţie. Vrem să facem ceva similar cu bitcoin, să nu fie centralizat şi să nu fie controlat de o companie, de investitori. Noi nu am acceptat niciun fel de prevânzare, niciun fel de investitori”, explică programatorul.


    Tehnologia blockchainului este testată de mai mulţi jucători mari din industriile lumii, în special în sfera contabilă şi cea bancară. Bănci precum JPMorgan Chase şi UBS testează tehnologii precum cea a criptomonedei Ripple pentru a transfera bani cu taxe mai mici. „Ripple nu este un blockchain, este un sistem foarte centralizat în care peste 70% dintre monede le au creatorii. (…) Noi chiar suntem în contact cu cei de la Google, pentru că toată lumea încearcă să creeze un sistem financiar foarte bun.”
    Ionuţ Budişteanu face programare de peste 15 ani şi a fost unul dintre pionierii domeniului în România. „Fac programare din clasa a III-a. Am început să învăţ singur pentru că îmi doream să construiesc un joc. În clasa a III-a făceam filme 3D, iar în clasa a patra am vrut să învăţ mai mult pentru a crea jocul. Aveam tutoriale pe CD, cumpăram CD-uri, îmi amintesc că mă duceam la şcoală cu discheta şi îmi luam coduri de acolo”, îşi aminteşte Ionuţ Budişteanu.
    Însă, câţiva ani mai târziu, acesta a devenit interesat de tehnologia din spatele criptomonedelor. „Eu mai am o firmă în Râmnicu Vâlcea unde produc roboţi industriali, iar la început nu am dat atât de multă atenţie blockchainului. Nu aprofundasem, ştiam doar lucrurile de bază, ştiam că e un sistem descentralizat, ştiam că se bazează pe o putere mare de calcul, dar aveam impresia vagă că e un sistem cam tras de păr. Apoi am văzut că nu este aşa, că funcţionează foarte bine şi am decis să îl facem pe al nostru.”
    Acum, prin noul proiect, Ionuţ Budişteanu vrea să rezolve atât problema unei monede unice a internetului, cât şi cea a sistemelor financiare, pe care le consideră imperfecte. „Problema este că sunt bănci care merg una faţă de alta pe încredere. În sistemele noastre totul e despre descentralizare şi neîncredere, iar băncile se bazează total pe încredere. În multe ţări sunt probleme cu sistemele bancare, şi în Statele Unite, şi în Mexic. Consider că monedele digitale pot rezolva această problemă pentru că poţi verifica istoricul tranzacţiilor, pentru că atunci când te duci la un exchange, oriunde să scoţi banii respectivi, trebuie să treci prin procedura de KYC (n.red.: Know Your Customer – procedura de identificare prin care orice portofel virtual este asociat unei persoane). Din punctul meu de vedere, viitorul va fi al monedelor digitale, pentru că totul este într-o continuă schimbare.”


    Deşi astăzi este pornit să schimbe lumea finanţelor şi internetul, Budişteanu îşi aminteşte că în liceu toată lumea îi spunea că se joacă prea mult pe calculator. „Toată lumea spunea că fac ceva cu carduri. A trebuit chiar să mă mut de la un liceu, pentru că am fost acuzat că am spart conturile profesorilor. Întotdeauna eşti asociat cu lucruri ilegale, că eşti pe calculator. Culmea, oamenii care stau pe calculator sunt cei care schimbă lumea. (…) Nu îmi place că oamenii sunt întotdeauna interesaţi de lucrurile negativiste. Şi noi, românii, suntem foarte prost văzuţi în străinătate. S-a creat această ştampilă, iar străinii au învăţat-o foarte uşor. Greu de învăţat că românii sunt inteligenţi, greu de învăţat că românii fac lucruri interesante.”

  • Roboţii industriali sunt prima alegere a companiilor care implementează inteligenţa artificială

    Dintre cele 250 de companii care au luat parte la studiu, 59% au menţionat roboţii industriali ca tipul de inteligenţă artificială implementat. Şi, cu un procentaj de 58%, învăţarea automată se află pe locul doi – învăţarea automată având rolul dezvoltării de algoritmi şi de metode ce permit unui sistem informatic să înveţe algoritmi, date sau reguli.

    Procesarea sau generarea limbajului natural a fost adoptată de 53% dintre respondenţi, sistemele expert – utilizate la problemele de algoritmică deterministică – de 49%, iar reţele neuronale profunde – utilizate în prediciţii de serii temporale, recunoaştere de tipare sau de voce – de 34% dintre respondenţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă SEMNALELE luminoase pe care şi le fac şoferii în trafic şi cum te anunţă luminile de avarii că faci ceva GREŞIT

    Semnal dreapta – Poţi să depăşeşti. Dacă autoturismul din faţă merge foarte încet, şoferul, conştient că te ţine-n loc, te încurajează să-l depăşeşti. Dacă semnalizează dreapta înseamnă că drumul e liber şi nu vine nimic de pe contrasens. Oricum, semnalul lui poate fi luat doar drept sugestie, dar e necesar să te asiguri şi tu.

    Semnal stânga – Nu îl depăşi! Dacă şoferul din faţă, pe care te chinui să îl depăşeşti, îţi dă un scurt semnal stânga, te avertizează în acest fel că nu e cazul să te angajezi în depăşire pentru că vine ceva de pe contrasens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă semnalele luminoase pe care le fac şoferii în trafic

    Pentru că şi-au dat seama că nu eşti niciodată singur pe şosea, românii au dezvoltat un veritabil limbaj prin care se avertizează şi îşi mulţumesc reciproc cu ajutorul luminilor maşinii. Ca şofer trebuie să cunoşti acest limbaj codificat. 
     
    Semnal dreapta – Poţi să depăşeşti. Dacă autoturismul din faţă merge foarte încet, şoferul, conştient că te ţine-n loc, te încurajează să-l depăşeşti. Dacă semnalizează dreapta înseamnă că drumul e liber şi nu vine nimic de pe contrasens. Oricum, semnalul lui poate fi luat doar drept sugestie, dar e necesar să te asiguri şi tu.
     
    Semnal stânga – Nu îl depăşi! Dacă şoferul din faţă, pe care te chinui să îl depăşeşti, îţi dă un scurt semnal stânga, te avertizează în acest fel că nu e cazul să te angajezi în depăşire pentru că vine ceva de pe contrasens. 
     
    Flash-uri succesive de pe contrasens – E Poliţie în faţă
     
    Flash scurt – Îl deranjează farurile tale
     
    Pui avarii când cel din spate merge cu faza lungă. Cum îl avertizezi pe cel din spatele tău că merge cu faza lungă şi te deranjează? Nu ai altă soluţie decât să pui avariile. Dacă cel din spatele tău merge intenţionat cu faza lungă, e un semn de nervozitate, se răzbună pe tine, te şicanează dintr-un motiv.
     
     
     
     
     
     
     

  • Limbaj mai bogat pentru 800 elevi cu deficienţe de auz sau vorbire, prin programul Logopedia

    Logopedia, o platformă digitală educaţională dezvoltată de Organizaţia Salvaţi Copiii, face parte dintr-un proiect derulat la nivel naţional şi este disponibilă pe www.logopediadigitala.ro. Aceasta pune la dispoziţia specialiştilor care lucrează cu copii cu deficienţe de auz şi de vorbire 11 jocuri educaţionale, dar şi un ghid de bune practici, în care sunt incluse o serie de metode şi instrumente digitale de lucru. Iniţiativa s-a realizat cu sprijinul financiar primit din partea Fundaţiei Orange, prin fondul de finanţare „Lumea prin Culoare şi Sunet”, dedicat îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu deficienţe de vedere şi de auz.

    „Salvaţi Copiii consideră că tehnologia utilizată în mod sigur şi constructiv poate reprezenta o şansă spre dezvoltarea copiilor aflaţi în situaţii de risc sau care se confruntă cu dificultăţi de integrare socială, iar proiectul Logopedia vine în întâmpinarea acestor nevoi. Reacţiile copiilor şi cele ale specialiştilor implicaţi în proiect ne-au dovedit că activităţile au fost utile şi, astfel, au încurajat demersul de a deschide platforma către publicul larg, începând cu anul 2018”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

    În total, platforma a înregistrat deja peste 53.000 de accesări, iar 40 dintre cei 120 de profesori psihopedagogi şi logopezi din proiect au avut ocazia să participe la cursuri de formare şi ateliere, dedicate adaptării modului de folosire a jocurilor din platformă la nevoile fiecărui copil implicat. În proiect au fost incluse 10 instituţii de învăţământ special, care au fost dotate cu 40 de tablete, pentru a facilita utilizarea platformei Logopedia şi a putea derula activităţile educaţionale, individuale şi de grup.

    „Cu ajutorul Logopedia, aceşti elevi au şansa integrării prin tehnologie şi promisiunea unui traseu cât mai apropiat de cel al copiilor fără deficienţe de auz.”, susţine Amalia Fodor, director executiv al Fundaţiei Orange.

    Pe parcursul anului 2018, platforma va fi deschisă publicului larg, pentru ca toţi cei care doresc să îmbunătăţească limbajul şi comunicarea verbală a copiilor cu deficienţe de auz sau de vorbire să poată beneficia de materialele suport.

    În România, sunt 28,694 de copii care au handicap mental, auditiv şi asociat, care implică întârzieri sau dificultăţi în achiziţia limbajului, conform Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi.
     

  • Limba cu cele mai puţine cuvinte din lume are 123 de cuvinte şi îţi ia 30 de ore pentru a o învăţa

    Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează Business Insider.
     
    Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
     
    O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca  limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
     
    Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. “Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. “Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
     
    Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz. 
     
    Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul “luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar “mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv.  Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
     
    Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj “simplu” înseamnă “bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
    “Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.
     
    Limbajul este înrădăcinat în viaţa primitivă, în conceptele de bază. Nu există expresii de politeţe (cuvinte precum “te rog” sau “mulţumesc” sunt exprimate, mai degrabă, prin limbajul corporal).
     
    De asemenea, lexicul limbajului prezintă o tendinţă pentru pozitivitate. “Cuvântul pona înseamna tot ceea ce este bun în lume: o banana, un pisoi draguţ etc. Daca îi spun prietenei mele că este “jan pona”, atunci îi transmit că este o persoana bună, un om frumos.”, spune un vorbitor al Toki Pana.
     
    Există câteva cuvinte care descriu diferite organisme, însă nu este niciunul care să facă referinţă la gadget-urile moderne. În limbajul Toki Pana, tehnologia este redusă la un cuvânt, ilo, care înseamnă unealtă.

  • Primăria Capitalei vrea să impună NOI REGULI pentru taximetriştii din Bucureşti

    „Vom promova în următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti un nou proiect de hotărâre ce va stabili norme şi reguli clare pentru toţi cei care practică taximetria în Capitală, astfel încât, atât bucureştenii, cât şi turiştii, să poată folosi acest serviciu cu încredere, şi în deplină siguranţă, beneficiind de aceeaşi calitate a transportului în regim de taxi ca în marile capitale europene. Concret, prin noul regulament vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi în cele ale HCGMB 78/2008 şi ale Codului Fiscal. Toţi cei care practică activitatea de taxi în Capitală vor fi obligaţi să respecte acest regulament. Îi anunţ pe toţi cei care practică taximetria că ne vom asigură, prin departamentele de resort, că acest regulament va fi respectat în integralitate”, a spus primarul general Gabriela Firea.

    Conform noulului regulament, operatorii de taxi vor fi obligaţi să aibă o ţinută civilizată, un limbaj adecvat, maşini curate şi care să garanteze siguranţă cetăţenilor.

    Iniţiativa Municipalităţii vine după ce Firea a avut o întâlnire, luni, cu reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă semnalele luminoase pe care le fac şoferii în trafic? Codul secret din trafic

    Pentru că şi-au dat seama că nu eşti niciodată singur pe şosea, românii au dezvoltat un veritabil limbaj prin care se avertizează şi îşi mulţumesc reciproc cu ajutorul luminilor maşinii. Ca şofer trebuie să cunoşti acest limbaj codificat. 

    IATĂ AICI CODUL SEMNALELOR LUMINOASE ÎN TRAFIC ŞI CE ÎNSEAMNĂ FIECARE