BusinessMagazin

Tag: licenta

  • O altă ţară din Europa a decis ÎNCHIDEREA UBER

    Uber funcţionează în prezent în baza unei licenţe în capitala Atena, dar companiile de taxi au protestat vehement, susţinând că înregistrează pierderi din cauza concurenţei neloiale.

    “Noua legislaţie locală a fost votată recent, iar anumite prevederi au impact asupra serviciilor de tip ride-sharing. Trebuie să evaluăm dacă şi cum putem opera în acest nou cadru. Prin urmare, vom suspenda serviciul UberX în Atena, începând de marţea viitoare, până când vom găsi o soluţie potrivită”, se arată într-un comunicat al companiei americane.

    Compania Uber operează două servicii în Atena încă din 2015: UberX, care apelează la şoferi cu licenţe de profesionişti, şi UberTAXI, care foloseşte şoferi de taxi. Aproximativ 450.000 de persoane folosesc anual aplicaţia de smartphone a Uber.

    Ciitiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat nouă programe noi de studii de licenţă

    Guvernul a adoptat, prin Hotărâre, Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019.

    “În urma adoptării acestei Hotărâri, este introdusă o nouă specializare/un nou program de studii universitare de licenţă în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, respectiv Management şi audit de mediu în domeniul de licenţă Ştiinţa mediului. Documentul certifică şi înfiinţarea a opt programe noi pentru studii de licenţă, iar pentru 105 specializări/programe de studii universitare de licenţă din 40 de instituţii de învăţământ superior au fost operate modificări ale capacităţii de şcolarizare, conform rapoartelor ARACIS”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi ajunge pilot Wizz Air

    Dacă candidaţii dovedesc că îndeplinesc anumiţi termeni şi condiţii, Wizz Air îşi asumă  prefinanţarea unei părţi a taxelor de şcolarizare, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei. Actualul program colaborează cu două şcoli Tréner Kft în Nyiregyháza şi Egnatia Aviation în Kavala, Grecia. Cursurile urmează să înceapă în lunile iulie şi septembrie cu Egnatia şi în noiembrie cu Tréner Kft.


    Programul integrat constă în 750 de ore la sol, 60 de ore în simulator şi 145 de ore de antrenament de zbor pe parcursul a 16 sau 21 de luni la una dintre cele mai experimentate şcoli de zbor partenere Wizz Air. Pe parcursul acestor luni de training-uri introductive, cadeţii încep să dobândească cunoştinţele necesare şi să-şi dezvolte abilităţile pentru a-şi lansa cariera de piloţi la Wizz Air şi pentru a sprijini extinderea semnificativă a companiei.

    Cadeţii care absolvă cu succes programul “Pilot Academy” pot să-şi înceapă activitatea la Wizz Air în calitate de Pilot Trainees (pilot în pregătire). După terminarea următoarelor programe Airline Transition Program, Type Rating Course, Line Training, precum şi a altor training-uri interne în cadrul WIZZ, ei pot începe să zboare ca şi copiloţi reţeaua Wizz Air.

            

     

  • Unde pleacă românii la studii? De câţi bani ai nevoie să studiezi în Suedia, Olanda sau SUA

    Deşi nu o conştientizează prea tare, studenţii români se aliniază din ce în ce mai mult la acest trend de a studia în străinătate, de a avea o educaţie internaţională. Peste 6.000 de studenţi pleacă în fiecare an la studii. IntegralEdu a înregistrat o creştere de 20% a numărului de studenţi înregistraţi la instituţiile de învăţământ din străinătate, în anul universitar 2017-2018“, declară Ana Maria Papp, manager al departamentului universităţi în străinătate la IntegralEdu.

    Ea adaugă că ”la nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajaţi să adopte mobilitatea educaţională peste hotare întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural şi de valori care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene“. Destinaţiile favorite ale studenţilor care pleacă la studii în afara ţării rămân Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, Franţa Elveţia, dar şi SUA. Principalele surse de finanţare le reprezintă împrumuturile guvernamentale acordate de majoritatea statelor, dar şi bursele de studii sau diverse ajutoare oferite de ţările-gazdă.

    Se pare că nici măcar Brexitul nu a afectat numărul aplicanţilor; din contră, consultantul educaţional de la IntegralEdu a înregistrat cu 12% mai mulţi candidaţi care au ales această destinaţie de studiu. Explicaţia este legată de avantajele multiple pe care le oferă în plus Marea Britanie. În primul rând, studenţii au posibilitatea de a alege între programe standard, cu o singură specializare, sau programe combinate, unde pot studia două specializări în mod egal. De asemenea, pot opta pentru programe de licenţă de trei sau patru ani şi au ocazia de a face internshipuri şi schimburi culturale cu alte ţări pe durata studiilor.

    Chiar şi după votul pentru ieşirea din UE Marea Britanie a continuat să acorde aplicanţilor împrumuturi şi burse, iar Scoţia a precizat la începutul lunii februarie că în anul universitar 2019-2020 studenţii din spaţiul european vor beneficia în continuare de învăţământ gratuit pentru studiile universitare de licenţă.

    O altă ţară care a înregistrat un număr important de aplicaţii este Germania. Iniţial, şi-a propus ca până în anul 2020 să aibă un total de 350.000 de studenţi străini, dar a reuşit deja să atingă acest prag încă din toamna anului trecut.

    Dovadă că românii manifestă un interes tot mai mare pentru studiile în străinătate este şi creşterea anuală cu 15% a numărului de elevi care aleg să urmeze studiile liceale în afara ţării. IntegralEdu a înregistrat, de asemenea, un procent cu 30% mai mare al numărului de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani care pleacă în tabere educative, iar numărul liceenilor care optează pentru astfel de experienţe educaţionale s-a dublat. ”Liceenii care pleacă în edutabere sunt interesaţi fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea unui mediu educaţional. Prin astfel de experienţe ei îşi maximizează şansele de a primi o ofertă de la instituţiile dorite şi au totodată posibilitatea unei adaptări mult mai uşoare la mediul internaţional în care vor studia“, afirmă Teodora Răducanu, manager la departamentul licee în străinătate IntegralEdu. De obicei, aceste proiecte se desfăşoară în perioada vacanţelor de vară, iar pe durata lor, pe lângă programul educaţional, elevii pot alege să practice diverse sporturi de elită, precum golful şi echitaţia, sau pot juca fotbal în cadrul unor cluburi, celebre precum Arsenal sau Chelsea.

    Până în prezent, prin intermediul IntegralEdu aproximativ 25% dintre elevii care au plecat să-şi continue studiile liceale în străinătate au reuşit să acceseze burse de studii. ”Ca trend, familiile încep să se documenteze cu doi ani înainte de admiterea propriu-zisă. Investiţia în educaţia timpurie are cea mai mare rată de returnare a investiţiei. Educaţia internaţională dezvoltă multilateral tinerii, nu doar din punct de vedere academic, ci şi ca formare a unui caracter puternic, a unor abilităţi de care aceştia vor avea nevoie pe durata întregii vieţi. Această investiţie pune bazele unui succes“, povesteşte Teodora Răducanu. Consultanţii de la IntegralEdu susţin că 100% dintre elevii plecaţi prin intermediul companiei lor şi-au continuat studiile la universităţi din străinătate, urmând, după finalizarea  cursurilor de licenţă, şi studii de master. Se pare că studenţii români sunt foarte apreciaţi pentru responsabilitatea de care dau dovadă, atât în mediul academic cât şi ulterior, la joburile pe care le obţin, afirmă Teodora Răducanu.

    Studiile în străinătate şi creşterea competenţelor lingvistice maximizează capacitatea de angajare. În prezent, în Europa Occidentală unu din doi cetăţeni vorbeşte mai mult de o limbă străină, iar unu din patru europeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine. În perioada 2004 -2014, numărul elevilor vorbitori de peste două limbi străine a crescut de la 47% la 60%. Tinerii nu se mai mulţumesc cu o diplomă de licenţă, ci aleg să îşi continue studiile cu mastere şi MBA-uri (Master of Business Administration). De altfel, mai nou se pune accent pe educaţia permanentă de-a lungul vieţii. ”În prezent, doar 12% din cetăţenii europeni cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani investesc în formarea continuă, însă acest proces trebuie să crească“, susţine Teodora Răducanu. Tot ea adăugă că ”a fi absolvent nu înseamnă, după cum arată noile tendinţe, încheierea procesului de învăţare. Acesta va continua sub diverse forme şi pe durata angajării. Majoritatea elevilor din prezent vor ajunge să aibă locuri de muncă care momentan nu există“.

    În privinţa noilor generaţii, s-a constatat că tinerii nu mai au tendinţa de a păstra acelaşi loc de muncă de-a lungul întregii cariere. Acum, obiectivul lor, pe care îl ating prin schimbarea mult mai frecventă a angajatorului, este dobândirea unor experienţe, abilităţi şi competenţe multiple. Chiar dacă, în prezent, investirea în perfecţionare revine în sarcina angajatorului, pe viitor tinerii va trebui să îşi asume singuri această responsabilitate.

    Statele membre ale UE îşi unesc eforturile pentru a sprijini procesul de învăţare continuă. În urma dezbaterilor Comisiei Europene în cadrul întâlnirii de la Strasbourg, s-au propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul acestei idei. Una dintre decizii este legată de domeniul educaţiei, unde se doreşte ca până în anul 2025 profesorii care predau limbi străine să fie obligaţi să facă stagii sau să studieze minimum şase luni în afara ţării de provenienţă. Astăzi, statele care deţin primele locuri în ceea ce priveşte învăţarea continuă sunt Suedia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Olanda şi Luxemburg. Din păcate, conform statisticilor Comisiei Europene, România se situează pe ultimul loc la acest capitol.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru educaţie, tot Danemarca, Suedia şi Finlanda ocupă poziţii fruntaşe, în vreme ce România rămâne la coada clasamentului, cu un procent de doar 2,9% din PIB (Produsul Intern Brut) alocat sectorului educaţional, în condiţiile în care media europeană a bugetului destinat acestui domeniu este de de 5,4 %, iar în Europa de Est este 4,7%.

  • Cluj-Napoca: Impactul direct al UBB în economia oraşului este de 190 de milioane de euro

    Andrei Chircă, doctorand al Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), realizatorul studiului, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă că a luat în considerare datele anului 2015, cercetarea referindu-se la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivelurile licenţă, master şi doctorat.

    „Am iniţiat o anchetă sociologică din care rezultă că impactul direct al UBB în economia municipiului Cluj-Napoca este de 190 de milioane de euro, din care 71% o reprezintă cheltuielile făcute de studenţi. Alte cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile angajaţilor, cheltuielile directe ale Universităţii pentru bunuri şi servicii şi sume de bani generate de cheltuielile făcute în Cluj-Napoca de vizitatorii studenţilor şi studenţi din perioada admiterii. Studiul a luat în considerare datele anului 2015 şi a fost realizat doar la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivelurile licenţă, master şi doctorat”, a spus Chircă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tichetele de vacanţă se vor acorda începând cu 1 ianuarie 2018

    Ministrul a declarat, marţi, în Poiana Braşov, că voucherele de vacanţă se vor acorda începând cu 1 ianuarie 2018.

    ”Sunt deja bugetate, există în proiectul de buget pe anul 2018. S-a discutat în aşa fel încât toate instituţiile publice centrale, unde avem suma respectivă de aproximativ 842 de milioane de lei, să le acorde în primul trimestru al anului 2018”, a declarat Titus Dobre.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un alt oraş retrage licenţa de funcţionare a Uber

    Consiliul local a transmis că suspendarea a venit după ce compania nu a răspuns cererilor în legătură cu managementul firmei. Astfel, serviciile Uber vor fi indisponibile începând cu 18 decembrie.

    „Dacă alege să conteste suspendarea, poate continua să opereze până la termenul apelului. Dacă va decide să nu conteste, suspendarea va intra în vigoare”, au declarat reprezentanţii Consiliului oraşului Sheffield.

    Decizia vine după una similară, care vizează transportul din Londra, unde a fost propus ca Uber să fie interzisă din cauza îngrijorărilor legate de securitate. Marea Britanie este cel mai mare hub european al Uber. Compania a decis să conteste deciziei de revocare a licenţei, iar apelul va avea loc pe 11 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vlad Ardeleanu, directorul general al companiei româneşti de pariuri sportive Superbet: „Vrem să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia”

    Superbet devine astfel singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise pe piaţa poloneză până la finalul anului.

    „Ceea ce noi vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – pe aceasta există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare;  în total,  ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Noi îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital, vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează la construirea echipei poloneze, ce este formată din câteva sute de angajaţi, de aproximativ un an de zile, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia. Potrivit lui Ardeleanu, de anul viitor, Superbet vrea să îşi extindă operaţiunile şi în Serbia şi Slovacia.

    O particularitate a pieţei poloneze constă în faptul că în agenţiile de pariuri sportive nu pot fi operate de către companiile private a aparate tip slot machines, acestea fiind sub monopol de stat, astfel că modelul de business diferă uşor de cel din România, unde în agenţiile Superbet există şi astfel de aparate.  

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Superbet operează aici circa 1.000 de agenţii, iar cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs se îndreaptă spre 150 de milioane de euro.

    O direcţie importantă de investiţii pentru companie o constituie şi digitalul, potrivit lui Ardeleanu, care spune că şi-au propus să transforme compania dintr-un de retail, într-una de tehnologie.

    „Provocările sunt aduse mai ales pe partea de tehnologie, în zona avansului de digital, unul dintre proiectele pe care noi le rulăm în organizaţie este transformarea culturii companiei dintr-o companie pur de retail, într-o companie de tehnologie şi de digital pentru viitor.” El spune că cea mai mare parte a profitabilităţii companiei este  investită în digital şi în tehnologie software avansată. „Dezvoltăm propriile platforme, core-ul acestora, în interiorul organizaţiei, iar pentru aceasta avem hub-uri de tehnologie în Bucureşti, la Zagreb, precum şi în Leeds, UK.”

    Nivelul investiţiilor în direcţia dezvoltării tehnologice se ridică la zeci de milioane de euro anual. „Sunt cu siguranţă mai mari decât cele dedicate extinderii internaţionale”, punctează directorul general al Superbet. Miza pe online vine în contextul în care volumul pariurilor rulate pe piaţa locală  în agenţiile fizice ale Superbet a ajuns să fie egalat de cel din online.

    Compania-mamă a Superbet Polonia a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Potrivit reprezentanţilor companiei. Superbet este la acest moment cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara şi cu rulaje care se dublează cel puţin de la an la an. Businessul la nivel naţional este în prezent consolidat sub umbrela Superbet Holding România, care operează patru branduri de retail – Superbet, BetArena, GoBet şi Magic Jackpot. ”Toate brandurile au propriile planuri de expansiune, urmează să fie o expansiune consistentă”, explică Ardeleanu.

    Superbet este brandul-locomotivă al grupului, iar la acest moment generează şi cea mai mare parte din venituri. În cadrul Superbet România lucrează peste 2.500 de angajaţi.  

    Holdingul Superbet operează sub trei entităţi – entitatea din România, o entitate pentru activităţile din Europa Centrală şi de Est, cu baza la Viena şi entitatea globală, de superbet.com, cu baza în Gibraltar.

    Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea totală a pieţei româneşti de pariuri se situează la circa 1 miliard de euro; volumul pariurilor sportive şi casino (wagered amounts) din online şi offline cumulând circa 4 miliarde de euro.

     

  • Coty Inc. a finalizat procesul de achiziţie a Burberry Beauty

     „Suntem încântaţi să finalizăm această tranzacţie şi să mergem mai departe alături de partenerul nostru strategic, îmbinând tradiţia britanică a celor de la Burberry în ceea ce priveşte inovaţia şi designul, cu expertiza companiei Coty în produsele cosmetice de lux. Abilitatea Coty de a dezvolta şi a aduce pe piaţă mărci din industria frumuseţii va conduce Burberry Beauty într-o nouă fază de dezvoltare şi de creştere”, a declarat Camillo Pane, Chief Executive Officer în cadrul Coty. 

    „Ca marcă iconică de lux, Burberry se potriveşte perfect cu portofoliul Coty Luxury, care include mărci de lux din industria frumuseţii, relevante la nivel global. Suntem într-o poziţie unică pentru a duce Burberry Beauty la nivelul următor. Acesta reprezintă un alt pas important în construirea diviziei de lux din cadrul Coty”, a adăugat  Edgar Huber, preşedintele Coty Luxury. 

     “După luni de muncă grea pentru a asigura o tranziţie lină, suntem încântaţi de faptul că am început acest parteneriat strategic, care aduce laolaltă o vastă experienţă şi expertiză în industria frumuseţii. Compania Burberry este foarte mândră de ceea ce a realizat în ultimii patru ani şi aşteptăm cu nerăbdare să construim în continuare pe baza acestei fundaţii, cu sprijinul Coty”,  a adăugat şi Marco Gobbetti, Chief Executive Officer în cadrul Burberry. 

    Coty va fi responsabilă la nivel global de direcţia strategică a portofoliului dezvoltat, valorificând capacităţile sale globale în strategia de frumuseţe, inovare, distribuţie şi de piaţă, lucrând în parteneriat cu Burberry, care va fi responsabilă de partea creativă. Produsele de frumuseţe Burberry vor fi vândute la retaileri de lux, la nivel global, precum şi în magazinele Burberry şi pe canale digitale.

  • Universităţi din toată lumea cu rata de angajabilitate de peste 90% vin în Bucureşti pe 7 şi 8 octombrie

    De ce pleacă elevii la studii în străinătate?

    „Din ce în ce mai mulţi elevi şi studenţi îşi doresc să beneficieze de o curriculă cuprinzătoare, care să le pună la dispoziţie atât noţiuni teoretice, cât şi practice. Universităţile din străinătate au identificat această nevoie stringentă şi au adaptat programa, pentru ca studenţii să aibă la îndemână toate resursele pentru a le deschide calea către o carieră aleasă din prisma experienţei academice. Nu e de mirare faptul că această structură a universităţilor a atras nu un număr din ce în ce mai mare de studenţi, ci şi nenumărate companii care doresc să recruteze forţa de muncă chiar din campusurile universităţilor. Sute de multinaţionale investesc în educaţie, implicit în universităţi, pentru ca tinerii să poată învăţa o meserie per se chiar de pe băncile facultăţii”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partener EDUCATIVA.

    Universităţi cu rata de angajabilitate de peste 90% vin la Bucureşti

    Pe 7 şi 8 octombrie, RIUF- The Romanian International Fair,  cel mai mare târg de universităţi din Europa de Sud-Est, aduce la Bucureşti peste 120 de universităţi din toată lumea, mare parte dintre acestea bucurându-se de rate de angajabilitate de aproape  100% pentru studenţii lor.

    Conform Times Higher Education, dintre universităţile olandeze, 10 dintre cele prezente la târgul de universităţi sunt clasate în top 20 al instituţiilor din Olanda cu rata extraordinară de angajabilitate. Acestea sunt: University of Amsterdam (locul 5), University of Twente (locul 5), University of Groningen (7), Universităţi din Rotterdam (10), Fontys University of Applied Sciences (14), HU University of Applied Sciences (14), Tilburg University (17), Utrecht University (17), InHolland University (20).

    Dintre universităţile britanice, RIUF pune faţă în faţă studenţii cu reprezentanţii universităţilor cu rată de angajabilitate sporită, potrivit studiului realizat de Times Higher Education. Imperial College London (5), University College London (8), University of Bristol (9), University of Southampton (21), Queen Mary University of London (24),  University of Sheffield (29),  University of Birmingham (32), Brunel University (33) sunt doar câteva dintre marile centre academice din Regatul Unit prezente la eveniment.

    Lista completă a universităţilor care vin în România în această toamnă poate fi consultată pe site.

    Cum găseşti domeniul potrivit în care vrei să îţi construieşti o carieră?

    Pentru cei care încă nu au găsit domeniul sau programul de studiu pe care vor să-l urmeze pentru a-şi contura o carieră de succes, la RIUF- The Romanian International Fair vor găsi echipe de consilieri educaţionali sau vocaţionali care vor oferi informaţii detaliate despre procesul de admitere în străinătate, dar şi în România.

    În plus, vizitatorii vor avea ocazia să participe la RIUF Forum, singura conferinţă de dezvoltare personală şi orientare în carieră, dedicată 100% elevilor şi studenţilor. În cadrul panelurilor de discuţii şi a atelierelor practice, invitaţii urmăresc să ofere exemple personale prin care să motiveze tinerii în alegerile lor educaţionale şi profesionale. Ovidiu Eftimie (Times New Roman), Marian Ionescu (Mariciu), David Timiş (Google), Teodora Migdalovici (The Alternative School of Creative Thinking) şi Vladimir Coman-Popescu (HaHaHa Production) sunt doar o parte din cei peste 45 de invitaţi prezenţi la cea de-a treia ediţie RIUF YouForum din Bucureşti.

    RIUF-The Romanian International University Fair organizează ediţia cu numărul 21 în Bucureşti, 7-8 octombrie, la Sala Palatului, în Timişoara, pe 10 octombrie, la CRAFT – Centrul Regional de Afaceri Timişoara şi în Iaşi, 12 octombrie, Palas Congress Hall Iaşi şi sunt aşteptaţi peste 12.000 de vizitatori.