BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piaţă: Analizăm oportunităţile

    Radu Popoiu, cel care din funcţia de director general al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners, contribuia în 2008 la realizarea tranzacţiei cu cehii de la CEZ pentru parcul eolian de 600  MW, spune că fondul este din nou atent la piaţa locală.

    „Noi suntem în continuare atenţi la piaţă, dar şi acum sunt multe provocări. Suntem deficitari pe partea de reţea. Jumătate de ţară e deja ocupată (nord-est şi sud-est) iar în cealaltă jumătate nu bate vântul. Dincolo de lucrurile care ţin de infrastructura energetică, sunt şi aspecte care ţin de legislaţie, de contractarea energiei care trebuie îmbunătăţite pentru a fi reluate investiţiile. Vom vedea, dar oricum analizăm piaţa“, a spune Radu Popoiu, care figurează, potrivit datelor publice ca acţionar în 20 de companii din domeniul energetic.

    Omul de afaceri ocupa în vara anului 2008 funcţia de director al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners (CWP), Popoiu fiind în continuare reprezentantul polonezilor pe plan local. CWP alături de omul de afaceri Emanuel Muntmark au dezvoltat cel mai mare parc eolian din România, proiectul Fântânele-Cogealac din Dobrogea, care a fost preluat în vara lui 2008 de cehii de la CEZ. După achiziţia proiectului, cehii au investit 1,1 mld. euro pentru realizarea lui, în 2012 cele 240 de turbine eoliene ale parcului fiind conectate la Sistemul Energetic Naţional.

    „Am anticipat tendinţele şi oportu­nităţile din zona Europei de Sud-Est aşa că am reluat dezvoltările de la începutul anului 2019 cu scopul de a livra un portofoliu semnificativ, divers până în 2024-2025. În acest moment, avem în dezvoltare activă un portofoliu de 1,4 GW (echiva­lentul în capacitate a centralei de la Cernavodă) în Bulgaria, România şi Serbia“, se arată pe site-ul CWP.

    În prezent, pe plan local funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare.

    Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), document care schiţează dezvoltarea secto­rului energetic local pentru urmă­toa­rea decadă, pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, în acest moment, sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

    Dincolo de partea de energie verde, Popoiu deţine şi o companie de furnizare a energiei electrice, Next Energy Partners, care a terminat anul trecut cu un business de 417 milioane de lei, de 2,2 ori mare decât cea din 2019. 

    De asemenea, compania a înregistrat anul un profit net de 52,8 milioane de lei, faţă de 13,7 milioane de lei din 2019, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

    Mai departe, datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) explică saltul major făcut de companie. Dacă în 2019 firma intra la categoria alţii din segmentul concurenţial al pieţei de energie, anul trecut deja firma controla 2,18% din comerţul cu energie. În prima lună a anului, Next Energy Partners a reuşit să crească acest procent până la 2,78%.

    Contextul pe piaţa furnizării de energie este însă extrem de volatil, dovadă fiind anunţul făcut chiar de liderul pieţei, Getica 95, un alt business antreprenorial, care a cerut protecţia insolvenţei. Anunţul Getica 95 a fost făcut tot în contextul în care afacerile companiei crescuseră exponenţial, până la 1,5 miliarde de lei în 2020.

    Insolvenţa Getica 95 aminteşte de anul 2017, atunci când mai multe afaceri antreprenoriale din furnizarea de energie au dispărut din cauza exploziei preţului şi a politicilor de achiziţii gândite pe termen scurt. 

    Printre cele mai cunoscute „victime“ se află Transenergo COM, un business care ajunsese la circa 300 mil. euro, pus pe picioare de Nelu şi Rada Coman, cunoscuţi mai ales pentru investiţiile din industria luxului, şi controla peste 5% din piaţa furnizării de energie. Arelco Power, controlat de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot (Robledo Investments), avea la rândul său un business de aproape 180 de milioane de euro în 2016, an în care controla şi 3,45% din comeţul cu energie. Niciuna dintre aceste firme nu mai există acum în peisajul energiei.

  • Consultanţii în management avertizează: PNRR nu se va putea implementa din cauza legislaţiei achiziţiilor publice

    Interpretarea defectuoasă a legii achiziţiilor publice creează deseori blocaje şi corecţii financiare în implementarea proiectelor, dar şi o lipsă de armonizare a legislaţiei în vigoare, consideră reprezentanţii unui grup de lucru format de Asociaţia Consultanţilor în Management din România (AMCOR) şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

    “Dat fiind faptul că în cazul PNRR vorbim despre o perioadă foarte scurtă de implementare, atragem atenţia asupra faptului că actuala legislaţie a achiziţiilor publice va îngreuna foarte mult sau chiar stopa implementarea proiectelor prin PNRR”, spun reprezentanţii AMCOR.

    Ei menţionează că principalele probleme ale actualei legislaţii din domeniul achiziţiilor publice au fost deja comunicate autorităţilor prin mai multe adrese transmise de către AMCOR şi FPSC.

    Mai mult decât atât, în cadrul acestor adrese au fost incluse propuneri concrete de rezolvare a problemelor existente, dar răspunsurile primite din partea autorităţilor au fost vagi sau neconcludente în ceea ce priveşte măsurile care se vor lua pentru remedierea situaţiei, fapt care afectează piaţa şi implicit economia ţării per ansamblu.

    “Vorbim aici despre beneficiari ai proiectelor, despre furnizori, despre consultanţi în management, dar şi despre statul român care încasează taxe şi impozite din implementarea proiectelor de investiţii. Facem încă o dată apel la autorităţi să aibă un dialog real cu reprezentanţii societăţii private, dar şi cu reprezentanţii sectorului terţiar pentru ca măsurile luate să fie unele corecte, bine documentate, care să răspundă nevoilor actuale ale pieţei”, mai transmit reprezentanţii asociaţiei consultanţilor în management.

    Ei menţionează că în cea mai recentă adresă transmisă de AMCOR către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) au fost incluse exclusiv propuneri punctuale de modificări legislative ale unor articole din cadrul legilor achiziţiilor publice.

  • Legislaţia muncii a fost modificată. Ce trebuie să ştii despre noile prevederi

    Legislaţia muncii a fost modificată, recent, prin OUG 36/2021. Multe dintre noutăţi vizează regimul telemuncii. A dispărut condiţia ca telemunca să se facă cel puţin o zi pe lună din afara sediului

    Angajatul poate lucra de oriunde, atât timp cât îndeplineşte saricinile de serviciu. Firmele şi salariaţii pot folosi şi semnătura electronică în relaţiile de muncă
    Reglementată în legislaţie din 2018, telemunca a luat amploare în ultimele luni. Iar ultimele modificări ale legislaţiei fac acest regim de muncă tot mai prietenos şi flexibil.
    Dacă ai convenit cu angajatorul tău să lucrezi de acasă, îţi dau o veste bună. O poţi face de oriunde, chiar şi de pe plajă. Asta pentru că în contractul de muncă nu mai e nevoie să fie trecut locul din care lucrezi.
    Condiţia e să îţi îndeplineşti sarcinile de serviciu şi să asiguri confidenţialitatea informaţiilor şi documentelor.
    „Verificarea muncii se va face prin mijloace electronice şi nu va necesita, în niciun caz, o verificare la domiciliu sau în altă locaţie în care se află persoana respectivă. Poate să lucreze chiar şi în vacanţă dacă este plecat şi e nevoie neapărat să realizeze o lucrare”, spune consultantul fiscal Emilian Duca.
    În plus, a dispărut una dintre condiţiile care îngreunau regimul de telemuncă. Şi anume obligaţia de a munci, cel puţin o zi pe lună, de acasă.
    Asta înseamnă că poţi merge o lună întreagă la birou, pentru ca apoi să revii la munca de acasă sau din orice alt loc ales de tine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google şi Facebook vor plăti: UE o ia pe calea Australiei şi pregăteşte o legislaţie amplă pentru Big Tech

    Parlamentarii europeni analizează un pachet de legi pentru Europa prin care giganţii de tehnologie cunoscuţi drept Big Tech ar fi obligaţi să plătească editorii de conţinut pentru ştirile pe care le preiau, dublând o iniţiativă similară din Australia, potrivit FT.

    Iniţiativa parlamentarilor europeni ar reprezenta o lovitură puternică pentru Google, care a ameninţat chiar că va ieşi din Australia dacă ţara va aproba legea prin care forţează platformele digitale să plătească pentru ştirile pe care le preiau. 

    De asemenea, Facebook a ameninţat că nu le va mai permite utilizatorilor din Australia să distribuie ştiri dacă legislaţia trece în forma actuală. 

    În acelaşi timp, europarlamentarii lucrează la două pachete legislative istorice, şi-anume Digital Services Act (DSA) şi Digital Markets Act (DMA), conform informaţiilor obţinute de FT.

    Pachetele legislative ar putea împrumuta câteva pagini din iniţiativa Australiei, cu prevederi precum obligaţia ca marile companii de tehnologie să informeze editorii atunci când schimbă modul în care ierarhizează ştirile pe platformele lor. 

    Alex Saliba, un europarlamentar din Malta, a declarat că abordarea australienilor a reuşit să adreseze „dezechilibrul care există în puterea de negociere” dintre marile platforme şi editori.  

  • De luni, ANAF primeşte zilnic informaţii despre toate mişcările din conturile bancare ale populaţiei şi firmelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

    ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

    „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

    Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

    Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

    „Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

    România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

    Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

    Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

    „Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”

  • Cu un pas mai aproape de livrările cu drona: Americanii pregătesc legislaţia care va permite dronelor să zboare deasupra populaţiei

    Dronele de dimensiuni reduse vor putea zbura atât deasupra populaţiei, cât şi pe timpul nopţii, în SUA, în contextul în care Administraţia Federală pentru Aviaţie (FAA) a anunţat că pregăteşte legislaţia care ar putea aduce dronele mai aproape de utilizarea comercială la scară largă, potrivit Reuters.

    FAA a anunţat că mult-aşteptata legislaţie pentru drone va adresa aspectele legate de securitate prin impunerea unei metode de identificare de la distanţă pentru orice dronă care circulă în scop comercial.

    Până acum, operaţiunile care implicau drone erau limitate la spaţiul destinat de la caz la caz sau erau nevoite să beneficieze de o excepţie specială acordată de autorităţi.

    Noua legislaţie va intra în vigoare la 60 de zile după ce va fi publicată în luna ianuarie. Producătorii de drone vor avea 18 luni la dispoziţie să introducă în producţie tehnologie pentru identificare de la distanţă, iar operatorii vor avea 12 luni în plus la dispoziţie pentru a furniza tehnologia.

    De asemenea, FAA a menţionat că vor exista reguli specifice pentru anumite operaţiuni care se vor desfăşura noaptea, cât şi pentru operaţiunile cu drone de dimensiuni mai mari.

    „Noile reguli deschid calea pentru o integrare accelerată a dronelor în spaţiul nostru aerian, prin adresarea aspectelor legate de securitate şi siguranţă. (…) Acestea ne aduc mai aproape de momentul în care vom vedea în mod obşinuit operaţiuni cu drone precum livrarea de colete”, a declarat Steve Dickson, administrator al FAA.

    Doar în SUA au fost înregistrate peste 1,7 milioane de drone deja.

  • Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora

    „Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
    De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
    Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate,  nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
    Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare. 
    Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc. 
    Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
    Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
    Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR. 
    Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”

  • Noi modificări ale Codului vamal al României stabilite prin OUG: Mai multe prevederi au fost eliminate

    Codul vamal al României a fost recent modificat printr-o ordonanţă de urgenţă prin care au fost abrogate o serie de articole care nu se aliniau legislaţiei europene. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 96/2020 au fost eliminate mai multe articole care puteau pune probleme firmelor, noile modificări fiind deja în vigoare.

    OUG 95/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 500 din data de 12 iunie 2020. Astfel, articolele 1, 4, 31–37, 39–56, 58–82, 84–93, 95–99, 101–268 şi 284 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

    În calitatea sa de Stat membru al UE, României îi revine obligaţia de aplicare întocmai a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, începând cu data de 01.05.2016.

    Pentru a preîntâmpina declanşarea procedurii de infringement împotriva României, prin adresa nr. 468.376/02.04.2019 Ministerul Finanţelor Publice şi-a asumat iniţial un calendar de conformare – cu termen 30.06 2019 – în cauza 2018/4131 privind punerea în întârziere a României , constând în adoptarea unei ordonanţe de urgenţă  a Guvernului pentru înlăturarea din legislaţia naţională a prevederilor neconforme, scrie în nota de fundamentare la OUG.

     

  • BVB atenţionează: Îngheţarea listărilor de pachete minoritare pe piaţa de capital contravine intereselor României. “Statul trebuie să încurajeze prezenţa companiilor româneşti pe Bursă şi să stimuleze accesul populaţiei la piaţa de capital”

    Iniţiativa legislativă care interzice timp de doi ani listarea companiilor de stat restricţionează capacitatea acestuia de a utiliza pieţele de capital pentru finanţarea cheltuielilor şi a investiţiilor, şi, de asemenea, întârzie procesul de modernizare şi eficientizare a portofoliului de deţineri al statului, transmit reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    “Evoluţia crizei actuale generată de pandemia de COVID-19 a pus în evidenţă importanţa companiilor româneşti, problemele cu care acestea se confruntă, dar a adus, totodată, şi oportunităţi de dezvoltare. Acestea pot fi fructificate dacă aceste companii au acces la finanţarea necesară, iar Bursa de Valori Bucureşti este un pilon esenţial pentru accesarea capitalului pentru dezvoltarea acestora şi, implicit, a economiei locale”.

    La momentul actual, fondurile private de pensii sunt cel mai mare acţionar pe Bursa de la Bucureşti, cu un procent estimat între 25% şi 30% din totalul acţiunilor aflate la tranzacţionare, potrivit datelor BVB.

    “Aceste fonduri de pensii deţin activele populaţiei. Astfel, putem afirma că prin listările se realizează în bună măsură un transfer de active de la stat către cetăţeni. Considerăm că acest trend trebuie să continue şi chiar să se dezvolte, mai ales în privinţa încurajării deţinerilor directe de active financiare de către populaţie”, menţionează un document al operatorului pieţei de capital de la Bucureşti.

    Reprezentanţii BVB consideră că listarea companiilor de stat la bursă şi creşterea procentelor listate ale companiilor de stat, în tandem cu încurajarea şi stimularea accesului populaţiei prin măsuri fiscale va contribui pe termen lung la creşterea bunăstării românilor, îmbunătăţirea gradului de economisire şi dezvoltarea unei clase medii reprezentative, educate şi cu o situaţie financiară solidă.

    Vânzările de acţiuni efectuate de statul român prin Bursa de Valori Bucureşti în ultimii 15 ani au avut un impact pozitiv evident asupra companiilor în cauză. Aplicarea regulamentelor de guvernanţă corporativă şi transparentizarea activităţii acestor companii au adus rezultate foarte bune, dovadă fiind calitatea ridicată a echipelor de management, rezultatele financiare solide şi dividende importante plătite an de an.

    Fără îndoială că statul român este, în final, principalul beneficiar al acestor listări. De asemenea, în multe dintre aceste companii statul deţine în continuare peste 50% din acţiuni, ceea ce dovedeşte că vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare astfel încât statul să nu coboare sub acest prag nu diminuează cu nimic nivelul de control şi influenţa strategică a statului în aceste companii. În acest sens, este important de precizat că listarea nu înseamnă privatizare, iar statul poate deţine în continuare controlul asupra acestor operatori economici.

    “Considerăm că decidenţii politici trebuie să aibă în vedere toate aspectele -sociale, economice, financiare, atunci când sunt iniţiate proiecte legislative al căror impact poate afecta activitatea economică şi proiectele de dezvoltare ale tuturor agenţilor economici”, concluzionează reprezentanţii BVB.

  • Şomaj tehnic şi de la 1 iunie. Noile prevederi, publicate în Monitorul Oficial

    Şomajul tehnic va fi acordat şi de la 1 iunie în acele domenii în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, stabileşte OUG 92/2020, publicată vineri în Monitorul Oficial. 

    În forma iniţială, discutată joi de Guvern, scria că măsura de sprijin va putea fi păstrată până la finalul anului în cazul domeniilor ce nu-şi pot relua activitatea.

    Indemnizaţia de şomaj tehnic este de 75% din salariul de bază, dar statul acoperă cel mult 75% din câştigul salarial mediu brut. În cazurile în care suma de la stat nu acoperă 75% din salariul de bază, firmele pot acoperi diferenţa.

    Nu doar angajaţii, ci şi persoanele ce lucrează pe cont propriu vor putea primi, în continuare, indemnizaţia de şomaj tehnic. Astfel, PFA-urile, persoanele cu profesii liberale sau cele care lucrează pe drepturi de autor vor putea solicita de la stat, lunar, suma de 4.072 de lei brut, echivalentul a 75% din salariul mediu pe economie.

    Subvenţionarea de la stat a indemnizaţiilor de şomaj tehnic, atât pentru salariaţii cu contracte de muncă suspendate. cât şi pentru profesioniştii ce au întrerupt activitatea din cauza epidemiei, a început la jumătatea lunii martie, odată cu declararea stării de urgenţă pe teritoriul României. Ulterior, măsura a fost prelungită de Executiv până la 31 mai.