Tag: legea pensiilor

  • Vrei să te pensionezi mai repede? Ce trebuie să faci

    În sistemul public de pensii din România se acordă cinci tipuri de pensii, potrivit Legii nr. 263/2010: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani.

    Aşadar, cel care vrea să beneficieze de acest tip de pensie este supus unei duble condiţionări:

    • pe de o parte, trebuie să fi realizat stagiul complet de cotizare, care este de 35 de ani, sau chiar să-l fi depăşit cu până la opt ani;
    • pe de altă parte, poate cere pensia cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, care este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei.

    Notă: La bărbaţi deja se aplică această vârstă standard, în timp ce pentru femei va fi valabilă, în urma creşterilor eşalonate, din ianuarie 2030. În mod similar, pentru stagiul complet de cotizare trebuie să ştim că în cazul femeilor încă se mai fac creşteri eşalonate, urmând să se ajungă la stagiul complet de cotizare de 35 de ani abia în ianuarie 2030.

    Este foarte important de ştiut că, atunci când se solicită acest tip de pensie, la calculul stagiului de cotizare nu se iau în considerare aşa-zisele perioade asimilate la care face referire Legea pensiilor:

    • perioadele când s-a acordat pensie de invaliditate;
    • perioadele de timp în care au urmat cursurile la zi ale învăţământului universitar (dacă le-au absolvit cu diplomă);
    • timpul cât au satisfăcut serviciul militar sau au fost elevi ai şcolilor militare/de agenţi de poliţie ori studenţi ai unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Vrei să te pensionezi mai repede? Ce trebuie să faci

    În sistemul public de pensii din România se acordă cinci tipuri de pensii, potrivit Legii nr. 263/2010: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani.

    Aşadar, cel care vrea să beneficieze de acest tip de pensie este supus unei duble condiţionări:

    • pe de o parte, trebuie să fi realizat stagiul complet de cotizare, care este de 35 de ani, sau chiar să-l fi depăşit cu până la opt ani;
    • pe de altă parte, poate cere pensia cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, care este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei.

    Notă: La bărbaţi deja se aplică această vârstă standard, în timp ce pentru femei va fi valabilă, în urma creşterilor eşalonate, din ianuarie 2030. În mod similar, pentru stagiul complet de cotizare trebuie să ştim că în cazul femeilor încă se mai fac creşteri eşalonate, urmând să se ajungă la stagiul complet de cotizare de 35 de ani abia în ianuarie 2030.

    Este foarte important de ştiut că, atunci când se solicită acest tip de pensie, la calculul stagiului de cotizare nu se iau în considerare aşa-zisele perioade asimilate la care face referire Legea pensiilor:

    • perioadele când s-a acordat pensie de invaliditate;
    • perioadele de timp în care au urmat cursurile la zi ale învăţământului universitar (dacă le-au absolvit cu diplomă);
    • timpul cât au satisfăcut serviciul militar sau au fost elevi ai şcolilor militare/de agenţi de poliţie ori studenţi ai unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pensiile aleşilor locali sunt neconstituţionale, a decis CCR pentru a doua oară

    Curtea Constituţională a decis miercuri că legea pensiilor pentru aleşii locali este neconstituţională, dând astfel câştig de cauză, pentru a doua oară, Guvernului.

    Este a doua oară când, la seizarea Guvernului, Curtea Constituţională a României decide că legea pensiilor pentru aleşii locali contravine Legii fundamentale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali

    Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

    “În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

    Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

    Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.

    Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

    Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

    O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.

  • Cel mai tânăr primar din România dă de pământ cu legea pensiilor speciale pentru aleşii locali: „Nu îmi doresc beneficii nesimţite”

    Faptul că deputaţii au aprobat miercuri o lege prin care aleşii locali ar urma să beneficieze de pensii speciale l-a revoltat pe cel mai tânăr primar din România, Paul Ştir, primarul comunei Căianu-Mic, din judeţul Bistriţa-Năsăud.

    Primarul le-a transmis parlamentarilor că nu-şi aduce aminte să-i fi mandatat ca să militeze pentru pensia lui şi că legea pensiilor speciale pentru aleşii locali nu face altceva decât să favorizeze „obţinerea unor foloase care nu au nici o tangenţă cu bunul simţ şi respectul faţă de cei din jurul nostru care se află cu adevărat în nevoie”.

    Mai mult, cel mai tânăr primar din România le aminteşte parlamentarilor faptul că „trăim într-o ţară în care foarte multe pensii se învârt în jurul sumei de 400 lei sau chiar mai puţin”, iar aceştia „aprobă legi speciale pentru aleşii locali”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Rovana Plumb: Există o perspectivă de indexare a pensiilor cu 4%

     În ce priveşte indexarea pensiilor, Rovana Plumb a spus că va discuta cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, astfel încât indexarea să fie una corectă.

    “În momentul de faţă, există o perspectivă de indexare cu 4%”, a precizat Rovana Plumb.

    Ea a mai spus că, la proiectul de modificare a Legii pensiilor, se va consulta cu confederaţiile sindicale ale pensionarilor, pentru a stabili schimbările, astfel încât actul normativ să răspundă cât mai bine cerinţelor şi nevoilor pensionarilor.

    Rovana Plumb a primit, marţi, avizul favorabil al comisiilor parlamentare pentru a ocupa funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi al Persoanelor Vârstnice, fiind validată cu 34 de voturi “pentru” şi 16 “împotrivă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2011 au ieşit la pensie cu o treime mai puţini angajaţi şi cu o pensie medie mai mică

    Astfel, dacă în 2010 existau 307.282 de persoane nou-intrate în sistemul de pensii, în 2011 numărul acestora a scăzut până la 202.287 de persoane, potrivit unor date prezentate de Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice. Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010) are ca scop o re­formare a sistemului public de pensii, al cărui deficit depăşeşte în prezent suma de trei miliarde de euro. Printre măsurile aplicate în noua lege se află condiţiile mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parţială şi la pensia de invaliditate sau creşterea vârstei de pensionare. Totodată, statisticile Casei de Pensii arată că pensionarii care au intrat în sistem anul trecut au avut şi pensii mai mici, având în vedere că valoarea pensiei medii a scăzut de la 728 de lei în 2010 la 697 lei în 2011.

    Mai multe pe zf.ro

  • 80=170 – Parchetul ICCJ: Roberta Anastase si Sever Voinescu nu vor fi urmariti penal pentru votul de la Legea pensiilor

    Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din
    cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
    au dispus, la data de 12 iulie 2011, neinceperea urmaririi penale
    fata de: Roberta Alma Anastase – deputat, presedinte al Camerei
    Deputatilor din cadrul Parlamentului Romaniei, Sever Voinescu Cotoi
    – deputat, secretar al Camerei Deputatilor din cadrul Parlamentului
    Romaniei, sub aspectul infractiunilor de abuz in serviciu in forma
    calificata, fals intelectual, uz de fals si fals in declaratii,
    respectiv complicitate la aceste infractiuni. “La data de 28
    septembrie 2010 s-a inregistrat la Sectia de urmarire penala si
    criminalistica din cadrul Parchetului ICCJ plangerea formulata de
    Grupul Parlamentar al Aliantei Politice PSD+PC din Camera
    Deputatilor in legatura cu desfasurarea, la data de 15 septembrie
    2010, in Camera Deputatilor, a votului la Legea sistemului unitar
    de pensii. De asemenea, au fost formulate plangeri, cu acelasi
    continut de catre Fundatia pentru Apararea Cetatenilor pentru
    abuzurile statului si de catre patru persoane fizice (conexate
    conform dispozitiilor art.33-34 din Codul de procedura penala.)”,
    explica Parchetul ICCJ, intr-un comunicat remis, luni, agentiei
    MEDIAFAX. Cei doi au fost acuzati de frauda la votul legii
    pensiilor din Camera Deputatilor cand cei doi au numarat 170 de
    voturi “pentru”, desi in sala de sedinte actul normativ primise
    doar 80 de voturi favorabile.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor, adoptata de Parlament

    Legea a fost adoptata, prin apel nominal, cu 172 de voturi
    “pentru”.Singurul articol modificat, fata de varianta initiala
    adoptata, este cel referitor la varsta de pensionare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iesi la pensie cand vrei, dar mai trebuie sa vrea si patronul

    In opinia membrilor CNCD, articolul 53 alineatul 1 din proiectul
    Legii sistemului unitar de pensii publice trebuie sa fie: “Varsta
    standard de pensionare este de 65 de ani, atat pentru femei, cat si
    pentru barbati. Femeile au dreptul sa se pensioneze, la cerere, la
    varsta de 63 de ani”, fara alte precizari suplimentare care sa
    implice decizia angajatorului.

    “Potrivit principiului egalitatii, femeile si barbatii au
    dreptul de a se pensiona in conditii similare. Statul poate sa
    stabileasca o varsta de pensionare mai redusa pentru femei prin
    aplicarea unei masuri afirmative fata de acestea, cu precizarea ca
    masura afirmativa in cauza trebuie sa se aplice doar la solicitarea
    expresa si neconditionata a femeilor”, suna motivatia
    Consiliului.

    Comisia de munca a Camerei Deputatilor a adoptat cu 15 voturi
    “pentru” si cinci “impotriva” ca varsta standard de pensionare la
    femei sa fie de 63 de ani, iar la barbati de 65 de ani, admitand
    solicitarea de reexaminare in acest sens a presedintelui Traian
    Basescu. Conducerea PDL a decis sa mandateze parlamentarii
    partidului ca raportul Legii pensiilor sa fie adoptat in 7
    decembrie.