BusinessMagazin

Tag: legea pensiilor

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pensiilor

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/28.11.2018)”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, legea sistemului public de pensii, reexaminată ca urmare a decizie de neconstituţionalitate a CCR.

    Legea prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând cu 1 septembrie 2019 şi încheind cu 1 septembrie 2021.

    Astfel, valorile punctului de pensie sunt următoarele:
    a) la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
    b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
    c) la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei.

    Mai mulţi lideri ai Opoziţiei au declarat, însă, că legea nu este sustenabilă şi că în următorii ani Guvernul va avea o problemă în acoperirea majorărilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDAL în Parlament pe legea pensiilor, la votul final/ Cristian Seidler: Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale

    Deputatul PNL Valeria Schelean a reclamat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea pensiilor nu a fost pusă în acord, în comisii, cu decizia Curţii Constituţionale.

    “Nici cu ocazia reexaminării legii după decizia CCR, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi al dreptului la proprietate privată. CCR a declarat neconstituţională legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul. Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a declarat liberalul.

    Deputatul USR Cristian Seidler a acuzat PSD, iniţiatorii legii pensiilor, că vor să “storcă voturi de la pensionari”.

    “Această lege este o farsă. Să-ţi propui creşterea punctului de pensie cu 40% cu doar trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 2020 în scopuri evident politice a fondului pensii. Pretindeţi că era în programul de guvernare, deşi nu era în forma aceasta. Bani nu există, că Lia Olguţa Vasilescu arată în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în legea asigurărilor sociale. Să folosiţi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensiuonari este imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale”, a afirmat Seidler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii dezbat astăzi Legea Pensiilor. Proiectul a fost respins săptămâna trecută în Senat

    Preşedintele şedinţei de Senat a declarat că din cauza lipsei unui senator, în urma demisiei lui Traian Băsescu, nu a fost obţinut acest număr.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că asigură românii de faptul că în Camera Deputaţilor, proiectul va fi dezbătut şi aprobat. Budăi a subliniat că legea este „bună” pentru pensionarii din România.

    Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, că aceasta va fi adoptată în Camera Deputaţilor şi a dat asigurări că pensionarii vor avea mărit punctul de pensie de la 1 septembrie.

    Premierul a adăugat că va discuta cu preşedintele Camerei Deputaţilor privind o eventuală amânare a proiectului până în toamnă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Teodorovici, după ce Legea Pensiilor a fost respinsă: Sunt bani pentru pensii şi pentru recalculare

    „Recalcularea pensiilor se derulează în continuare fără nicio sincopă şi să nu uităm că există şi o a doua cameră, care este decizională, Camera Deputaţilor, acolo se va regla acest lucru, astfel încât Legea să fie aprobată de Parlament”, a declarat, miercuri, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor.

    Ministrul mai precizează că pensiile nu sunt în pericol, iar punctul de pensii se va majora de la 1 septembrie, aşa cum era programat.

    „Pensionarii trebuie să înţeleagă foarte clar că bani pentru pensii există, că bani pentru creşterea punctrului de pensie de la 1 septemebrie există, recalcularea se face în continuare, chiar dacă la Senat votul a respins această lege (…) Au fost multe exemple de legi respinse într-o cameră şi aprobată în cealaltă cameră”, mai spune Teodorovici.

    Legea privind sistemul public de pensii, reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR, a fost respinsă, miercuri, în Senat, ca urmare a neîntrunirii numărului necesar de voturi. Senatorii au votat 67 “pentru” iar 22 s-au abţinut.

    Legea privind sistemul public de pensii nu a întrunit, miercuri în plenul Senatului, numărul necesar de voturi pentru a trece. Legea a fost reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR.

    Astfel, 67 de senatori au votat “pentru”, 22 s-au abţinut, numărul necesar pentru trecerea legii în Senat, fiind de 68.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor a fost respinsă în Senat

    Legea privind sistemul public de pensii nu a întrunit, miercuri în plenul Senatului, numărul necesar de voturi pentru a trece. Legea a fost reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR.

    Astfel, 67 de senatori au votat “pentru”, 22 s-au abţinut, numărul necesar pentru trecerea legii în Senat, fiind de 68.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI anunţă că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generaţie şi foloseşte bani care se puteau duce în educaţie şi sănătate

    Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.

    „Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.

    Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

    FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

    „Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.

    Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

    Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.

    În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.

    „Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

    Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

    Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.

    Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.

     

     

  • Legea Pensiilor este neconstituţională: CCR o trimite înapoi în Parlament

    Curtea Constituţională a României a decis astăzi că noua Lege a Pensiilor conţine prevederi care încalcă Legea fundamentală.

    În urma unor sesizări lansate de Opoziţie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii – unul dintre cele mai importante proiecte din guvernarea PSD – urmează să se întoarcă înapoi în Senat şi Camera Deputaţilor pentru dezbteri.

    Curtea Constituţională a admis parţial, în plenul de miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR asupra Legii privind sistemul public de pensii. Opoziţia motiva că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate, potrivit Mediafax.

    PNL şi USR au înaintat, pe 27 decembrie, la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii.Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

    „Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului.”, se arată în sesizarea Opoziţiei trimisă la CCR.

    Legea Pensiilor ar trebui să intre în aplicare începând cu data de 1 septembrie 2021, iar printre principalele modificări se numără recalcularea pensiilor aflate în plată, încadrearea studiilor de masterat în calculul vechimii în muncă sau păstrarea unui singur tip de pensie anticipate.

     

     

  • Legea Pensiilor este neconstituţională: CCR o trimite înapoi în Parlament

    Curtea Constituţională a României a decis astăzi că noua Lege a Pensiilor conţine prevederi care încalcă Legea fundamentală.

    În urma unor sesizări lansate de Opoziţie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii – unul dintre cele mai importante proiecte din guvernarea PSD – urmează să se întoarcă înapoi în Senat şi Camera Deputaţilor pentru dezbteri.

    Curtea Constituţională a admis parţial, în plenul de miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR asupra Legii privind sistemul public de pensii. Opoziţia motiva că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate, potrivit Mediafax.

    PNL şi USR au înaintat, pe 27 decembrie, la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii.Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

    „Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului.”, se arată în sesizarea Opoziţiei trimisă la CCR.

    Legea Pensiilor ar trebui să intre în aplicare începând cu data de 1 septembrie 2021, iar printre principalele modificări se numără recalcularea pensiilor aflate în plată, încadrearea studiilor de masterat în calculul vechimii în muncă sau păstrarea unui singur tip de pensie anticipate.

     

     

  • Legea pensiilor a trecut de Parlament

    Proiectul a fost votat cu 193 de voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” şi 14 abţineri. Patru deputaţi nu şi-au exercitat dreptul de a vota.
     
    Deputaţii au adoptat în plenul de marţi un amendament al UDMR, respins în Comisia pentru muncă care prevede că persoanele care suferă de handicap grav se pot pensiona la realizarea unei treimi din stagiul complet de cotizare.
     
    „Pensionari – persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”, prevede amendamentul adus de UDMR la articolul 3 din proiectul Legii pensiilor.