BusinessMagazin

Tag: Lagarde

  • Lagarde: Riscurile privind stabilitatea financiară sunt în creştere la nivel mondial

    Lagarde a arătat că lipsa activelor financiare care pot fi transformate efectiv în numerar ar putea face procesul de majorare a dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed) americană să devină un “drum accidentat”, relatează MarketWatch.

    “Lichidităţile se pot evapora rapid dacă toată lumea să grăbeşte să se retragă în acelaşi timp”, a spus Lagarde.

    Şefa FMI a apreciat că riscurile la adresa stabilităţii financiare sunt în creştere, chiar dacă creşterea la nivel global rămâne moderată.

    “Noul mediu de creştere mediocră nu este un spaţiu confortabil în ceea ce priveşte stabilitatea financiară”, a spus Lagarde.

    De exemplu, dobânzile mici pot încuraja o toleranţă mai mare faţă de risc din partea investitorilor, în timp ce economiile emergente şi companiile sunt prinse între dolarul puternic, preţul scăzut al mărfurilor şi costurile mari de împrumut.

    Oficialii Rezervei Federale americane încă rafinează modalitatea prin care să majoreze dobânzile, atunci când vor începe să facă acest lucru, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a instituţiei din luna martie, publicată miercuri.

    Creşterea dobânzilor va fi diferită faţă de alte situaţii, având în vedere mărimea activelor Fed. Banca centrală deţine de regulă controlul asupra rezervelor din sistemul bancar, dar în prezent băncile deţin active de peste 2.000 de miliarde de dolari.

    În aceste condiţii, pentru majorarea dobânzilor, Fed urmează să înceapă cu creşterea dobânzii acordate băncilor care îşi ţin rezervele la banca centrală.

  • Lagarde: Măsurile BCE vor reduce costul creditării şi vor susţine inflaţia

    “Salutăm măsurile anunţate astăzi, care întăresc politica monetară relaxată a BCE. Achiziţiile de obligaţiuni avute în vedere vor ajuta la reducerea costurilor de împrumut la nivelul zonei euro, vor creşte aşteptările pentru inflaţie şi vor reduce riscul ca indicatorul să se menţină la un nivel scăzut o lungă perioadă de timp”, a afirmat Lagarde într-un comunicat.

    Rămâne esenţial în continuare ca politica monetară relaxată să fie susţinută de măsuri cuprinzătoare în alte domenii, nu în ultimul rând de reforme structurale pentru suplimentarea potenţialului de creştere, a adăugat şefa FMI.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a anunţat joi că instituţia va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, .

    Valoarea programului, de aproape 1.100 miliarde de euro, era aşteptată de pieţele financiare.

    Măsurile anunţate de BCE sunt menite să prevină riscul menţinerii unei inflaţii scăzute o lungă perioadă de timp.

    “Creşterea agresivă a programului de achiziţii de obligaţiuni al BCE va contribui la revenirea inflaţiei către nivelul de 2%, dar se menţin riscurile economice”, a declarat Draghi în conferinţa de presă de anunţare a măsurilor de stimulare a economiei zonei euro.

    Deşi programul ar urma să se încheie în septembrie 2016, măsurile ar putea fi menţinute şi după acest moment dacă inflaţia nu atinge nivelul urmărit, a menţionat şeful BCE.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

  • Lagarde: Renegocierea datoriilor Greciei ar avea consecinţe asupra credibilităţii ţării

    “În termeni generali, eforturile colective sunt binevenite, dar în acelaşi timp o datorie este o datorie, este un contract”, a explicat Lagarde într-un interviu acordat publicaţiei Irish Times, înainte de o vizită la Dublin.

    Preşedintele Syriza, Alexis Tsipras, a cerut în repetate rânduri renegocierea cu principalii creditori ai ţării a condiţiilor programului de ajutor de 240 miliarde de euro şi restructurarea datoriei publice a Greciei, echivalentă în prezent cu circa 175% din PIB.

    Tsipras s-a referit de mai multe ori la o conferinţă de la Londra, din 1953, la care au fost reduse la jumătate datoriile Germaniei, a cărei economie a fost ruinată în Al Doilea Război Mondial.

    Solicitat să comenteze declaraţiile şefei FMI, un deputat al Syriza, Giannis Dragasakis, a apreciat faptul că Fondul recunoaşte că eforturile colective sunt binevenite.

    Dragasakis, economist care a coordonat elaborarea programului economic al partidului, a subliniat că propunerea Syriza nu se referă doar la datoria publică a Greciei, ci la o problem a mai multor alte ţări europene.

    “Datoria Greciei nu este viabilă pentru că economia a suferit un dezastru, iar posibilităţile de redresare sunt limitate. Dacă vrem să respectăm obiectivul Tratatului de la Maastricht, care prevede un nivel al datoriilor publice în Europa de până la 60% din PIB, nu vedem altă soluţie decât o conferinţă la care să fie analizată problema la nivel global şi pe termen lung”, a explicat el.

    Lagarde a ţinut însă să sublinieze în interviu că default-ul, restructurarea, modificarea termenilor datoriilor au consecinţe asupra credibilităţii semnăturii ţării care renegociază.

    Potrivit Irish Times, ministrul irlandez de Finanţe Michael Noonan s-a declarat în principiu favorabil organizării unei conferinţe pe tema datoriilor ţărilor europene.

    Vizita lui Lagarde la Dublin, unde urmează să se întâlnească cu Noonan, are loc într-o perioadă în care Irlanda, o altă ţară europeneană care a beneficiat de un program internaţional de sprijin, vrea să iasă din austeritate bugetară, pentru revenirea la creştere economică.

    “Sper că toate eforturile şi sacrificiile care au fost făcute în ultimii cinci ani nu au fost în zadar şi nu vor fi irosite prin măsuri excesive de relansare în Irlanda”, a spus Lagarde, exprimând în acelaşi timp încrederea în înţelepciunea poporului irlandez.

  • Lagarde: Economia mondială se confruntă cu factori adverşi puternici

    Lagarde a spus, într-un discurs la Washington, că multe ţări încă au de suferit din cauza ritmului lent de dezvoltare, a şomajului ridicat şi a datoriilor excesive, şi a cerut băncilor centrale să adopte măsuri de relaxare a politicilor monetare.

    Ea cere şi guvernelor să ia măsuri fiscale sau reforme care stimulează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, cum ar fi proiectele de lucrări publice.

    “Anul 2015 trebuie să fie unul al acţiunii“, a spus Lagarde.

    Declinul preţurilor petrolului oferă posibilitatea creşterii taxelor în sectorul energiei, reducerii subvenţiilor acordate companiile energetice şi folosirea fondurilor obţinute pentru susţinerea persoanelor defavorizate, a adăugat Şefa FMI.

    Fondul Monetar Internaţional va publica săptămâna viitoare estimări revizuite privind perspectivele economiei mondiale.

    Banca Mondială a redus în această săptămână previziunile referitoare la economia globală, anticipând pentru acest an o creştere de 3%, în loc de ritmul de 3,4% anticipat în iunie 2014, din cauza perspectivelor dezamăgitoare din zona euro, Japonia şi unele state emergente, care anulează efectul pozitiv al scăderii preţurilor petrolului.

  • Şefa FMI, Christine Lagarde, a fost pusă sub acuzare pentru neglijenţă în serviciu într-un scandal de corupţie

    Lagarde a declarat pentru AFP că nu îşi va da demisia de la conducerea FMI, dar că va informa board-ul instituţiei în legătură cu situaţia actuală.

    Cazul de corupţie în care Lagarde este inculpată datează de pe vremea în care directorul FMI ocupa funcţia de ministru al Finanţelor şi Economiei. Atunci, statul francez a plătit despăgubiri în valoare de 400 de milioane de euro omului de afaceri Bernard Tapie, în urma unui arbitraj dispus de către Lagarde.

    Arbitrajul viza rezolvarea litigiului dintre Tapie, un apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarcozy, şi banca Credit Lyonnais asupra vânzării de către aceasta a unei participaţii deţinute de omul de afaceri la compania de echipament sportiv Adidas.

    Lagarde a fost interogată timp de mai multe ore marţi de către magistraţi de la Curtea de Justiţie din Franţa, singura instanţă judiciară ce poate ancheta şi judeca un membru al guvernului pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului.

    Directorul FMI a susţinut întotdeauna că a acţionat “conform legii” în situaţia respectivă, după ce în 2013 a fost pusă de către instanţa franceză sub statutul de martor asistat, situaţie intermediară între cea de martor şi cea de persoană investigată.

    Până în prezent, FMI a susţinut-o pe Lagarde, însă lucrurile s-ar putea schimba, în condiţiile în care aceasta a fost inculpată pentriu neglijenţă, un delict pedepsit de legea franceză cu un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro.

    Lagarde este director general al FMI din 2011, când a preluat conducerea instituţiei de la Dominique Strauss-Kahn.

     

  • Lagarde: Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa Europei

    Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

    “Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte, iar pieţele financiare sunt optimiste. Poate prea optimiste”, a avertizat şeful FMI, potrivit CNBC.

    Criza financiară din 2008 a forţat multe ţări să restructureze şi să reechilibreze economiile. Îndatorarea semnificativă a guvernelor şi băncilor a împins zona euro din nou în recesiune în 2011.

    Economia a revenit pe creştere în vara anului trecut, însă ritmul avansului PIB a rămas anemic, cu numai 0,2% anual în ultimele trei luni din 2013.

    Recuperarea economică aflată în fază incipientă ar putea fi lovită de “un cerc vicios”, a avertizat directorul FMI, adăugând că Banca Centrală Europeană şi liderii zonei euro trebuie să asigure un mediu cât mai bun pentru revenirea economiei.

    Guvernele ar trebui să elimine piedicile pentru inovaţie, înfiinţare de locuri de muncă şi productivitate, a spus Lagarde.

    De asemenea, politica Băncii Centtrale Europene ar trebui să susţină activitatea economică până la reluarea cererii de consum, în timp ce guvernele care pot să majoreze cheltuielile ar trebui să investească mai mult.

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Christine Lagarde: “Nu sunt candidată” la conducerea CE

     “În ceea ce priveşte această afacere a UE, eu nu sunt candidată. Am un loc de muncă, eu îl consider destul de important şi intenţionez să îmi închei mandatul”, a declarat fostul ministru francez al Economiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Reforma sectorului bancar este îngreunată de lobby-ul agresiv al industriei financiare

     Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters.

    “Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra.

    Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de “reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde, FMI: Angajările din SUA evoluează sub potenţial, din cauza incertitudinilor politice

    Lagarde a mai vorbit, într-un interviu difuzat duminică de Fox News, despre necesitatea ca Banca Centrală Europeană să ia măsuri pentru a preveni riscurile generate de inflaţia scăzută din zona euro, dar şi despre Ucraina, care ar trebui, potrivit oficialului, să implementeze o parte dintre măsurile promise creditorilor internaţionali înainte de a începe să primească ajutor extern, potrivit Bloomberg.

    Numărul angajaţilor din economia SUA a crescut cu 192.000 în luna martie, potrivit datelor anunţate joi de Departamentul Muncii de la Washington. Media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg indica o creştere de 200.000.

    “Cifrele pot şi ar trebui să fie mai ridicate. Ceea ce ne trage în jos este probabil un anumit grad de incertitudine, o lipsă de încredere, faptul că multe companii investesc mai puţin în extinderea capacităţii şi crearea de locuri de muncă”, a afirmat Lagarde.

    Creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv criza din Ucraina, riscul unei perioade prelungite de inflaţie foarte scăzută în ţările cu economii dezvoltate şi volatilitatea din pieţele emergente sunt principalii factori de risc care ar putea înrăutăţi perspectivele economiei mondiale, a declarat Lagarde săptămâna trecută, într-un discurs susţinut la Washington.

    Şeful FMI a afirmat, în interviul acordat Fox News, că factorii de decizie ar trebui să-şi asume responsabilitatea creării condiţiilor care să încurajeze investiţiile şi să sporească creşterea economică.

    Lagarde le cere miniştrilor de finanţe şi şefilor de bănci centrale din cele 188 de state membre FMI să atace aceste provocări la reuniunea de primăvară a Fondului care va avea loc săptămâna viitoare la Washington.

    Întrebată de replica dată recent de preşedintele BCE Mario Draghi referitor la sfaturile transmise de FMI băncii centrale din zona euro, Lagarde a afirmat că recomandările Fondului pentru relaxarea politicii monetare, inclusiv utilizarea de măsuri neconvenţionale (precum relaxarea cantitativă – n.r.), au fost consecvente în ultimele câteva luni.

    Draghi a glumit joi că FMI “a fost extrem de generos” cu sugestiile transmise BCE privind politica monetară, în timp ce Rezerva Federală a SUA nu primeşte atât de multe recomandări. Lagarde a afirmat că transmite sfaturi şi băncii centrale americane.

    “Spunem ceea ce avem de spus atunci când considerăm că este potrivit. Nu suntem influenţaţi de agendele altor instituţii. Suntem de părere, de mai mult timp, că BCE ar trebui să abordeze problema inflaţiei”, a afirmat Lagarde în interviul pentru Fox.

    În ceea ce priveşte Ucraina, Lagarde a spus că Consiliul Director al FMI nu a aprobat încă acordul de finanţare externă pentru Ucraina, care va avea o valoare între 14 miliarde dolari şi 18 miliarde dolari.

    “În ceea ce priveşte autorităţile ucrainene, avem nevoie să implementeze un anumit număr de măsuri. Ucrainenii au nevoie de o coaliţie a celor dornici să-şi ia în propriile mâini ţara şi destinul şi să meargă mai departe”, a afirmat directorul general al FMI.

    Ea nu a precizat ce măsuri concrete doreşte să fie adoptate în Ucraina.

    Ucraina a ajuns în luna martie la un acord preliminar cu FMI pentru un acord stand-by de până la 18 miliarde de dolari, pe doi ani. Încheierea unui acord stand-by cu FMI ar pune la dispoziţia guvernului ucrainean finanţare şi de la alte instituţii financiare internaţionale, ce ar aduce pachetul total de sprijin la 27 miliarde de dolari.

    Moody’s a coborât vineri ratingul Ucrainei la “Caa3”, cu două trepte deasupra nivelului default, cu perspectivă negativă, acuzând criza politică.