BusinessMagazin

Tag: kiev

  • Putin a ordonat ÎNCETAREA exerciţiilor militare în apropiere de frontiera cu Ucraina. APELUL preşedintelui rus către autorităţile de la Kiev

     “Vladimir Putin i-a ordonat ministrului Apărării să cheme trupele în garnizoane (…) din cauza încheierii exerciţiilor”, a anunţat Kremlinul, citat de agenţii ruse.

    Rusia îndeamnă Ucraina “să pună capăt imediat operaţiunii represive şi violenţelor şi să retragă trupele”, a mai anunţat Kremlinul.

    Ministerul ucrainean de Externe a trimis Moscovei o notă de infomare cu propunerea de a iniţia “imediat” activităţi comune în scopul stabilizării situaţiei la frontiera ruso-ucraineană.

    Kievul a propus Moscovei să ia măsuri pentru a stabiliza situaţia în regiune, iar “lipsa unei reacţii corespunzătoare din partea Rusiei va fi calificată de partea ucraineană drept o încălcare a angajamentelor şi acordurilor bilaterale”, afirmă diplomaţia de la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazul, cea mai sigură armă a Rusiei

    Aleksei Miller, şeful Gazprom, avertizase anterior că firma sa ar putea opri livrările către Ucraina la 3 iunie daă ţara nu plăteşte în avans pentru livrări. Kievul a refuzat să-şi achite datoriile, explicând că face asta în semn de protest faţă de recenta majorare cu peste 80% a tarifului la gaze de către Gazprom, motivată de revocarea discountului practicat de Gazprom în raport cu clientul său ucrainean, compania Naftogaz.

    Ministrul de finanţe interimar, Oleksandr Şlapak, a anunţat că Kievul e pregătit să emită obligaţiuni în valoare de 2,16 mld. dolari spre a face rost de bani pentru plata restanţelor la gaze, dar că va plăti numai dacă Rusia reinstituie vechiul preţ redus la gaze (268 dolari/1.000 mc) până la sfârşitul anului, iar ministrul adjunct al energiei, Ihor Didenko, a afirmat că Kievul e gata să achite 4 mld. dolari pentru gazul livrat, dar că baza de calcul folosită de ucraineni este preţul redus, nu cel nou (485 dolari). La rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk a ameninţat că dacă Gazprom nu cade la învoială până la 28 mai, va cere ajutor unei curţi de arbitraj de la Stockholm care va trebui să ia în considerare că Rusia, înglobând Crimeea, a confiscat implicit şi active energetice în valoare de “zeci sau sute de miliarde de dolari”.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

    Pentru UE, cearta energetică dintre cele două ţări rămâne o problemă delicată: BBC aminteşte că aproape 15% din gazul consumat în Europa este livrat din Rusia prin Ucraina, astfel încât “există pericolul ca Ucraina să reînceapă să ia din gazul destinat de Rusia clienţilor săi europeni, aşa cum a făcut în cursul precedentelor dispute pe tema plăţii datoriei la gaze a Kievului, din 2006 şi 2009”. Profitând de ocazie, presa rusească susţine că interesul UE de a nu fi perturbate livrările de gaz rusesc spre Europa s-a reflectat în faptul că “eforturile de lobby ale partenerilor europeni ai Gazprom – companii franceze, germane şi italiene” au făcut ca Aleksei Miller să nu fie inclus pe lista şefilor de “companii apropiate Kremlinului” intrate sub incidenţa sancţiunilor occidentale.

     

  • Moscova: Rebelii proruşi din Ucraina vor respecta planul OSCE dacă operaţiunile militare încetează

     “Dacă Administraţia de la Kiev va lua aceste măsuri, ne aşteptăm ca liderii forţelor de autoapărare din Donbas şi Lugansk să reacţioneze în mod adecvat”, a comunicat Ministerul rus de Externe, citat de AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • Rusia introduce plata în avans pentru gazele livrate Ucrainei

     “Rusia este pe cale să treacă la regimul de preplată pentru gazul furnizat Ucrainei”, a declarat Novak.

    În urmă cu o săptămână, Novak avertiza că Rusia ar putea reduce livrările de gaze destinate Ucrainei dacă Administraţia de la Kiev nu va face plăţi în avans pentru luna iunie. “Până pe 31 mai, vor putea plăti în avans. Dacă factura pentru luna iunie nu va fi plătită până pe 31 mai, Gazprom va avea dreptul de a reduce livrările de gaze destinate Ucrainei”, a spus Novak după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, şi cu Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii din Doneţk, dispuşi să iniţieze NEGOCIERI cu autorităţile de la Kiev. Proruşii răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

     UPDATE 08:58 Separatiştii proruşi răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

    Separatiştii proruşi urmează să anunţe joi ce decizie au luat cu privire la amânarea referendumului prevăzut la 11 mai privind “declaraţia de independenţă” a “republicii” autoproclamate de la Doneţk, solicitate miercuri de Vladimir Putin pentru “dezescaladarea” crizei ucrainene, relatează AFP.

    După ce l-a primit la Moscova pe preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), elveţianul Didier Burkhalter, preşedintele rus a cerut regiunilor proruse din estul Ucrainei să amâne referendumul prevăzut duminică. În schimb, el a îndemnat “autorităţile de la Kiev să oprească imediat toate operaţiunile militare şi punitive în sud-estul” Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Evenimentele de la Odessa pot declanşa “un război civil masiv” în Ucraina

    Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.

    Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.

    “Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.

    El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.

    Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”

  • Ministrul rus de Externe AMENINŢĂ Ucraina cu un război ca în Georgia, în 2008. Acţiunile autorităţilor de la Kiev sunt “conduse” de către SUA

     “Dacă interesele noastre, interesele noastre legitime, interesele ruşilor sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut, de exemplu, în (teritoriul separatist georgian) Osetia de Sud, nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru postul de televiziune Russia Today (RT).

    “Un atac împotriva cetăţenilor ruşi este un atac împotriva Rusiei”, a adăugat el.

    În 2008, un război-fulger a opus Rusia şi Georgia, la finalul căruia Moscova a recunoscut independenţa a două teritorii separatiste proruse din această ţară mică din Caucaz, Osetia de Sud şi Abhazia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul dezvăluie fotografii care ar arăta o conexiune între Moscova şi separatiştii ucraineni

     Unele dintre aceste imagini au fost furnizate de ucraineni, altele au fost publicate în presa internaţională sau recuperate de pe Twitter, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Unele arată persoane şi “indicii ale unei conexiuni între Rusia şi o parte dintre militanţii înarmaţi din estul Ucrainei”, potrivit ei.

    O serie de fotografii furnizate de Kiev prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) arată o imagine realizată în Georgia în 2008 a unui militar cu barbă roşcată, purtând insigna unei unităţi a forţelor speciale ruse.

    Acelaşi bărbat, cu barba ceva mai albă, apare pe o altă fotografie realizată în timpul ocupării unui comisariat din oraşul Kramatorsk de către militanţi separatişti. “Aceeaşi persoană a fost văzută şi la Slaviansk, la 14 aprilie 2014”, afirmă legenda unei a treia fotografii în care se vede un bărbat în uniformă, cu ţigara în gură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţia din Ucraina – Separatiştii proruşi resping acordul de la Geneva privindsoluţionareacrizei: Guvernul de la Kiev este “ilegitim”

     Aleksandr Gnezdilov, purtătorul de cuvânt al separatiştilor, care au proclamat “Republica Populară Doneţk” în estul Ucrainei, a declarat că guvernul de la Kiev este “ilegitim”, iar militanţii vor evacua instituţiile ocupate când Executivul ucrainean va demisiona, relatează BBC News online.

    De altfel, situaţia rămâne tensionată vineri în estul Ucrainei, unde au fost semnalate schimburi de focuri. Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, paraşutiştii ucraineni au deschis focul împotriva unor protestatari, care au ridicat baricade la Serheevka, în regiunea Doneţk.

    Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană şi SUA au ajuns, joi, la Geneva, la un acord privind măsuri “în etape” pentru detensionarea crizei din Ucraina, măsuri care să includă abţinerea de la violenţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro