„Nu a fost neapărat o activitate propriu-zis juridică, dar mi-a oferit o experienţă interesantă şi, mai ales, mi-a oferit şansa să fiu aproape de o mare personalitate a dreptului, pe care o admiram profund, alături de cei mai mulţi dintre colegii mei.”
Tag: Justitie
-
BREAKING Doi foşti deţinuţi închişi la AIUD, trimişi de PSD la consultările cu Iohannis pe JUSTIŢIE
Partidul Social Democrat anunţă că la consulările de la ora 11.00, de la Palatul Cotroceni, vor merge Eugen Nicolicea, Marin Iancu şi Ioan Muntean.
“Delegaţia Partidului Social Democrat care participă astăzi, 12 aprilie 2019, de la ora 11.00, la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situaţiei din justiţie, este formată din:1. Domnul Eugen Nicolicea2. Domnul Marin Iancu3. Domnul Ioan Muntean”, transmite PSD, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.Ioan Muntean, fost deţinut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, l-a acuzat recent pe procurorul general Augustin Lazăr că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie.“Am căzut în comă de foame, condiţiile erau grele. Trebuia să te plimbi de la uşă la geam 17 ore. Aveam un pat cu un placaj pe el care se ridică şi se punea lacătul, era şi frig. Eram trei într-o cameră”, a declarat Ioan Muntean, la Antena 3.Şi Marin Iancu a fost deţinut în regimul comunist şi i-au fost respinse în mod repetat cererile de eliberare de către Augustin Lazăr, a afirmat acesta, la Antena 3.“Refuzul liberării condiţionate era îngrozitor de greu de suportat, pentru că acest refuz era egal cu o condamnare efectivă. Erau trei luni. Iar tu ştiai că trebuie să fi liber atunci. Lăsând la o parte că însăşi pedeapsa care era… îţi era dată pentru îngrădirea libertăţii de exprimare. Aşteptai îngrozit. Aveai copii, nevastă. Ei veneau convinşi că plec. Şi veneau şi plecau înapoi. Era îngrozitor”,a spus Iancu. -
Tensiuni în alianţa PSD-ALDE. Călin Popescu Tăriceanu este nemulţumit de PSD: Am stabilit că încheiem subiectul pe justiţie până la 1 martie
„Noi am discutat mai demult ca să închidem agenda cu justiţia până la 1 martie. Acesta a fost unul din subiectele pe care le-am discutat la un moment dat împreună cu doamna prim-ministru, cu Liviu Dragnea, în cadrul unei reuniuni informale, ca să închidem aceste subiecte. Astăzi suntem pe 11 aprilie şi noi stăm încă şi discutăm, dăm ordonanţele, reia Parlamentul procesul, şi despre alegerile europene ce discutăm? –Păi domne staţi puţin că în România s-ar putea să se dea OUG-. Aşa este. Cei din Opoziţie bineînţeles că profită şi cei din Parlamentul European intervin în această chesiune”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la DC News.Liderul ALDE a afirmat că subiectul nemulţumirilor la adresa lui Tudorel Toader constituie avantaj la alegeri, pentru opoziţie şi pentru Parlamentul European.„Tudorel Toader este extrem de criticat şi a fost în ultima perioadă în privinţa reformei din justiţie. A fost criticat de opoziţie, acum ajunge să fie criticat de majoritatea care susţine Guvernul. (…) E foarte greu de tranşat acest subiect. Este o inflamare pe care o văd şi eu mi-aş fi dorit ca această problemă să fi fost soluţionată şi închisă mai demult, pentru că ea perturbă campania pentru alegerile pentru Parlamentul European. -
Ministerul Justiţiei vrea suplimentarea posturilor la secţia care o anchetează pe Kovesi
“Articol unic – Numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public, cu modificările şi completările ulterioare, se suplimentează cu 25 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 7 posturi de specialişti, 6 posturi de personal auxiliar de specialitate şi 3 posturi de personal conex, care revin Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, prevede articolul unic din cadrul proiectului de hotărâre pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.În nota de fundamentare a proiectului, se arată că, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu există niciun post de ofiţer sau agent de poliţie judiciară şi că, de asemenea, Secţiei nu i-a fost repartizat niciun post de specialist.Potrivit sursei citate, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea 11 ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi din cadrul Ministerul Afacerilor Interne şi trei specialişti antifraudă delegaţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. -
Dosarul “Timmermans”, clasat de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie. Al doilea om din CE şi alţi oficiali UE, acuzaţi de constituire de grup infracţional
“Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus la data de 27 martie 2019, în dosarul penal denumit generic “Timmermans”, clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal, comunicarea de informaţii false, prev. de art. 404 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 Cod penal, întrucât s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că faptele reclamate ar exista în materialitatea lor”, anunţă Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie.În februarie 2019, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, erau acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018. -
Dăncilă, acuzaţii la adresa lui Toader: Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte din justiţie
“Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte”, a spus premierul Viorica Dăncilă.Declaraţia vine după ce Tudorel Toader a afirmat săptămna trecută, la dezbaterea moţiunii simple pe Justiţie, că a transmis mai departe textele ordonanţelor.„Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea Codului penal în acord cu deciziile CCR şi transpunerea diretivei privind confiscarea extinsă a fost trimis în iulie pe 17 de la Guvern la Parlament. Între timp, proiectul de ordonanţă a fost actualizat, adică îmbunătăţit şi cu alte soluţii ce fuseseră neconstituţionale. (…) Eu ca ministru – împreună cu colegii mei de la direcţia de elaborare – redactăm proiectele. Şi le-am redactat, v-am spus. Dar momentul, oportunitatea promovării proiectului de ordonanţă sau de lege nu este în sarcina mea. (…) Oportunitatea nu e a mea ca ministru al Justiţiei”, a spus Tudorel Toader. -
Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019 pe legile justiţiei. Procurorul general a cerut, din nou, abrogarea integrală
Procurorul general Augustin Lazăr a cerut, după şedinţa plenului CSM, din nou, abrogarea integrală a ordonanţei pe legile justiţiei.“Nu ar trebui să discutăm despre compromisuri, ci despre abrogarea integrală a unei ordonanţe vătămătoare pentru justiţia română, precum şi despre asumarea răspunderii în legătură cu o conduită care în niciun caz nu poate fi caracterizată ca fiind de cooperarea loială cu instituţiile justiţiei, din păcate. Am auzit de atâtea ori în spaţiul public discutându-se despre cooperarea loială a instituţiilor statului român conform exigenţelor Constituţiei României. Din păcate, este o distanţă mare de la discuţie la practică. Nu am dori să avem blocată Justiţia, nu aş dori să fac aici o analiză mai altfel decât analiza pe care o puteţi vedea pe site-ul Ministerului Public”, a declarat Augustin Lazăr.Ordonanţa de modificare, avizată negativ de plenul CSM, propune revenirea la forma anterioară a articolului 54 din Legea 303/2004, respectiv ca procurorii de rang înalt să fie numiţi numai dintre procurori, nu şi dintre judecători aşa cum prevedea OUG 7. O altă schimbare asupra căreia se revine este cea referitoare la avizul consultativ dat în cazul procurorilor de rang înalt, care rămâne în atribuţia Secţiei de procurori din CSM, nu la plenul CSM, aşa cum era în ordonanţa iniţială de modificare a legilor justiţiei. -
Efectele protestelor: Ministrul Justiţiei anunţă că abrogarea integrală a OUG pe legile justiţiei nu se va întâmpla
“Majoritatea propunerilor de modificare au venit chiar de la sistem, de la CSM. Dacă abrogăm ordonanţa toată, abrogăm şi soluţia care spune că admiterea la INM se face anul ăsta, 2019, după regulile care au funcţionat până anul trecut. Vrea lumea aşa ceva? Că preşedinta CSM zicea azi că dacă organizăm în patru ani avem deficit de personal şi mai mare decât avem astăzi. (…) Abrogarea integrală, a spus şi doamna prim-ministru, nu va exista. Abrogarea acelor soluţii despre care am vorbit, inclusiv articolul 54”, a declarat Tudorel Toader, luni seară, la România Tv.
Anterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţase că Guvernul va abroga articolul 54 din OUG pe legile justiţiei, care permitea judecătorilor să devină şefi de parchete şi care muta avizul pe numirile procurorilor de rang înalt de la Secţia pentru Procurori a Consiliului la plenul CSM.“Dată fiind această preocupare exprimată, repet, în principal, de către procurori care au fost nedumeriţi la perspectiva de a le fi şef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus şi am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanţii la dezbaterea de astăzi (luni -n.r.), să abrogăm complet articolul 54. Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la implementarea anterioară, că procurori de rang înalt vor fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legii şi să-i numească, procedura de interviu, de selecţie şi propunere de la ministrul Justiţiei şi să-i numească preşedintele Republicii, prin decret prezidenţial”, a declarat Tudorel Toader, la sediul Guvernului. -
Bacalbaşa : Protestele pe legile justiţiei sunt ilegale, o agresiune împotriva legalităţii în această ţară
”Aceste proteste sunt nişte manifestări ilegale, cu încălcarea legii, încă o agresiune împotriva legalităţii în această ţară”, a declarat la RFI deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa.El consideră ”justă” ordonanţa de urgenţă care modifică legile justiţiei.”În ceea ce priveşte Ordonanţa, mie mi se pare, din punctul meu de vedere, o măsură justă, care se înscrie în efortul de a corecta o instituţie care a deviat de la scopurile ei, justiţia din România din ultimii ani, care din nefericire a devenit o justiţie selectivă, non-democratică şi fără îndoială că beneficiarii, unii interni, alţii mai ales externi a acestei deviaţii a justiţiei se opun cu ferocitate intereselor lor. Deci este o luptă politică în care se folosesc mijloace ilegale şi din nefericire, organele statului nu aplică legea, asta mi se pare regretabil”, a adăugat parlamentarul social-democrat.Bacalbaşa criticat Uniunea Europeană. -
BREAKING Plenul CSM cere Guvernului abrogarea ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei
“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transmiterea unei solicitări către Guvernul României în vederea abrogării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.7/2019, cu excepţia dispoziţiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizării Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în soluţia postată pe ordinea de zi soluţionată a şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii de luni.Decizia a fost luată cu 12 voturi pentru, trei voturi împotrivă şi un vot nul.Surse din cadrul Consiliului au precizat pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, va participa luni, la discuţiile de la Palatul Victoria.Guvernul a anunţat că premierul Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30 la Palatul Victoria, câte un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru discuţii pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei. Liderul Executivului a dat asigurări că există “întreaga disponibilitate a Guvernului pentru a sprijini toate instituţiile din sistemul judiciar în înfăptuirea unui act de justiţie corect, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”.