BusinessMagazin

Tag: judecata

  • LOVITURĂ DE NEIMAGINAT pentru Jim Carrey. Actorul ar putea ajunge în spatele gratiilor

    Cathriona White, make-up artist din Irlanda, a fost găsită moartă în septembrie 2015.

    Întreaga poveste o puteţi citit în articol.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Demi Moore, dată în judecată pentru OMOR din culpă. Ce alte ACUZAŢII i se mai aduc actriţei

    Trupul lui Edenilson Steven Valle, în vârstă de 21 de ani, a fost găsit pe fundul piscinei de la casa lui Demi mooe din Los Angeles, după o mică petrecere dată de îngrijitorul casei, iar acum Demi este inculpată în procesul intentat de părinţii lui Valle.

     

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Marian Vanghelie, despre audierea lui Geoană în dosarul în care fostul primar este judecat pentru corupţie: A fost citat greşit. E de Guinness Book

    “Am înţeles că Mircea Geoană nu o să vină azi. M-au sunat avocaţii, a fost citat greşit. (…) E de Guinness Book. N-are nicio legătură cu nimica”, a afirmat Marian Vanghelie, în contextul în care Mircea Geoană era aşteptat, astăzi, să fie audiat în dosarul de corupţie al fostului primar.

    Fostul candidat la preşedinţie a fost citat la termenul de miercuri, însă la o adresă greşită, urmând, cel mai probabil, să fie audiat la o dată ulterioară. Acestuia i se vor solicita informaţii referitoare la trei ceasuri de lux pe care le-ar fi primit cadou de la Marian Vanghelie. Procurorii au suspiciuni că bunurile respective ar fi fost achiziţionate din banii pe care fostul edil i-ar fi primit drept mită.

    “Dacă cineva vrea să se uite un pic acolo, o să vadă că am avut nişte cheltuieli pe anumite perioade, din sumele respective. Aia a fost o chestie…am venit să vă aduc un cadou. Nu ştiu dacă s-a speriat Geoană de anchetă. Să vedem ce spune dânsul. Eu cred că au încercat să-l păcălească unii şi cred că până la urmă lucrurile se vor afla”, a mai spus Vanghelie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul care a atârnat pe GEAM la etajul 37 s-a ales cu ce se AŞTEPTA mai puţin – VIDEO

    Modelul este o celebritate pe Instagram şi are aproximativ 3 milioane de urmăritori. E a efecutat cascadoria pe vârful Turnului Caian care are o înălţime de 306 metri. Înregistarea a fost urmărită de 1,1 milioane de ori şi a avut 2.528 comentarii. 

    Ea a menţionat că filmarea a fost realizată de profesionişti şi nu ar trebui încercată acasă.

    Ce le-a răspunsul fotomodelul reprezentanţilor clădirii?

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Adrian Severin, condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Fostul europarlamentar Adrian Severin va executa patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, decizia definitivă fiind anunţată miercuri de instanţa supremă. Severin urmează să fie încarcerat.

    Luni s-a judecat ultimul termen din dosarul în care fostul europarlament a fost trimis în judecată de DNA. Adrian Severin le-a spus judecătorilor, la ultima şedinţă, că procesul în care este judecat este unul politic.

    “Înregistrarea este prezentată de Parchet fără niciun fel de autenticitate, jurnaliştii au recunoscut că a fost modificată «accidental». Puteam să fac înţelegerea judiciară şi nu ar fi fost o problemă să iau o pedeapsă cu suspendare. Eu nu pot să cooperez după 25 de ani în care am făcut atât de multe în
    această ţară. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia, prietenii. Nu pot să cooperez la ideea că România a trimis un hoţ în una din cele mai importante funcţii. Sunt oameni cărora le-am apărat drepturile, cum pot să le spun că un bandit le-a apărat drepturile? Vă rog să vă asumaţi dumneavoastră această răspundere, eu nu pot să mi-o asum. Acest proces este un proces istoric şi un proces politic. Vă rog să aveţi în vedere acest lucru”, a declarat Adrian Severin în faţa judecătorilor, în ultimul cuvânt.

    Procurorii DNA au cerut luni instanţei supreme o pedeapsă mai mare pentru Adrian Severin, respectiv 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită şi 5 ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge şi un spor de pedeapsă, în condiţiile în care fostul europarlamentar a fost condamnat, în primă instanţă, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Adrian Severin este acuzat că în perioada decembrie 2010 – martie 2011 a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Potrivit anchetatorilor, în schimbul banilor, Adrian Severin ar fi acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor firmei pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la “Sunday Times”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în luna februarie condamnarea, în primă instanţă, la 3 ani şi 3 luni de închisoare cu executare.

  • Dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv a fost retrimis la DNA

    Curtea Militară de Apel a retrimis luni dimineaţa dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv la DNA.

    Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au decis, luni dimineaţa, ca dosarul în care au fost trimişi în judecată doi foşti angajaţi ai ISU Bucureşti să fie retrimis la DNA, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    În acest dosar sunt judecaţi George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    Potrviti surselor citate, pompierii din dosarul Colectiv nu pot fi judecaţi, iar dosarul va fi retrimis la DNA, a decis Curtea Militară de Apel Bucureşti.

    Hotărârea nu poate fi contestată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul Spitalului de Urgenţă Ploieşti, Alexandru Băloi, trimis în judecată pentru luare de mită

    Procurorii de la Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA l-au trimis în judecată pe managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, medicul Alexandru Băloi, pentru luare de mită în formă continuată.

    Potrivit DNA, în perioada aprilie 2014 – iulie 2015, Ion Alexandru Băloi, în calitate de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, a primit în mod repetat de la un om de afaceri, care l-a denunţat, sume de bani reprezentând aproximativ 20% din valoarea facturilor emise de firma acestuia, în baza unui contract de servicii încheiat cu Spitalul de Urgenţă Ploieşti, cea mai mare unitate sanitară din judeţul Prahova, aflată în administrarea Consiliului Judeţean Prahova.

    Conform anchetatorilor, managerul spitalului ”a tergiversat efectuarea plăţilor respective pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei să-i remită comisionul convenit din valoarea facturilor”.

    Procurorii DNA susţin că foloasele necuvenite primite de Alexandru Băloi în perioada menţionată sunt în sumă totală de 6.500 de lei, bani care au fost remişi în trei tranşe, ”ce se coroborează cu retragerile de numerar din contul societăţii omului de afaceri, atât din punct de vedere al datei cât şi al procentajului – circa 20% din valoarea facturilor achitate”.

    Alexandru Băloi a fost prins în flagrant, în 26 august 2015, în timp ce primea de la martorul denunţător suma de 3.000 de lei pentru a aproba efectuarea plăţii facturilor restante emise de societatea omului de afaceri şi pentru a încheia cu acesta din urmă fie un act adiţional la un contract de mentenanţă deja existent, fie un nou contract de service pentru unele aparate medicale, se precizează în comunicatul DNA.

    La aceeaşi dată, procurorii anticorupţie au procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 3.000 de lei.

    Procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Băloi

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Bucureşti procurorii formulând propunerea de a se menţine măsurile preventive şi asiguratorii dispuse în cauză.

    Directorul Spitalului Judeţean Ploieşti, Ion-Alexandru Băloi, a fost arestat preventiv, în 27 august, de Tribunalul Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, în formă continuată, pentru decontarea unor lucrări efectuate la spital de o firmă.

    Alexandru Băloi, care este de profesie medic, ocupă funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti din martie 2014. Anterior, el a condus Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova şi a fost şi director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP).

  • Victor Ponta, TRIMIS ÎN JUDECATĂ alături de patru persoane, între care Dan Şova, în dosarul Turceni

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Victor Ponta, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi spălarea banilor.

    Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

    În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în libertate, Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.

    Ce acuzaţii i se aduc lui Victor Ponta

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.

    Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

    ”Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, arată procurorii DNA în comunicatul de presă transmis joi.

    Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

    DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ”Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

    Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

    ”Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat ”Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

    Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

    ”Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi. În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpaţii Şova Dan Coman şi Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfăşurat diferite activităţi juridice în mai multe cauze ale SCA „Şova şi asociaţii” aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Şova şi Asociaţii, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte”, mai spun procurorii DNA.

    În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta şi Dan Şova ”au disimulat adevărata natură a provenienţei banilor (181.439,98 lei) obţinuţi de Ponta şi justificaţi în baza convenţiei de conlucrare profesională între SCA ”Şova şi Asociaţii” şi cabinetul de avocat ”Ponta Victor-Viorel”. În realitate, ”banii reprezentau bonificarea lui Victor Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii şi derulării contractelor de asistenţă juridică a SCA ”Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârşirea de infracţiuni.

    Procurorii mai spun că o parte din aceste sume a fost folosită, în perioada octombrie 2007 – 2009, inclusiv pentru achiziţionarea în anul 2008 a două apartamente situate în Bucureşti, care ulterior, în anul 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Victor Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”. Totodată, cabinetul de Avocat ”Ponta Victor-Viorel” a folosit sumele provenite de la SCA ”Şova şi Asociaţii” pentru achitarea unor obligaţii contractuale şi a unor obligaţii fiscale, iar o parte din aceste sume i-au revenit direct actualului premier.

    ”În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi. Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA Şova şi Asociaţii, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, care a participat la alegerea acestuia şi l-a preluat personal”, mai spune DNA.

    Procurorii susţin, de asemenea, că în perioada aprilie 2010 – 2011, în condiţiile în care în presă au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Dan Şova a conceput şi semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA ”Şova şi Asociaţii”, înscrisuri antedate şi care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman.

    ”Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susţine ideea că Şova Dan-Coman nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în faţa Tribunalului Bucureşti, în cadrul unui dosar având ca obiect acţiune în răspundere delictuală”, mai arată anchetatorii.

    Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri, evaziune fiscală şi spălare de bani

    La rândul său, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat în acest dosar de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari

    Potrivit procurorilor DNA, Avocaţii SCA ”Şova şi Asociaţii”, inclusiv Dan Şova, acordau asistenţă juridică în diverse litigii, în acest caz CE Rovinari vs. ICM, CE Turceni vs. Electrica sau CE Turceni vs. ICM, în baza contractelor deja încheiate cu cele două complexuri. În două dintre litigii – CER vs. ICM şi CET vs. ICM -, complexurile energetice au avut calitatea de pârât, iar în unul – CET vs. Electrica – , de reclamant.

    ”La un moment dat, în cursul judecăţii cauzelor, în funcţie de poziţia procesuală a părţii pe care o reprezenta, în sensul că aceasta ar fi dispusă să încheie o tranzacţie, inculpatul Şova Dan-Coman întreprindea demersuri pe lângă directori pentru a încheia contracte de asistenţă juridică separat pentru aceste litigii, de fiecare dată prevăzute cu comisioane de succes, deşi activitatea juridică menţionată în cuprinsul lor fusese deja derulată în baza contractelor existente, iar la momentul actelor adiţionale, soluţia era practic cunoscută”, spun procurorii.

    Potrivit acestora, Dan Şova a contribuit la prejudicierea complexurilor energetice cu sumele de 1.071.336,80 de lei, 1.142.400 de lei şi 1.242.018 de lei (în total 3.455.754,8 lei, echivalentul a aproape un milion de euro la cursul de schimb al acelei perioade), prin încheierea contractelor de asistenţă juridică în care se prevedea plata comisionului de succes

    Anchetatorii mai spun că în perioada decembrie 2007 – iunie 2008 Dan Şova a dobândit, deţinut şi folosit atât în interes personal, cât şi în interesul SCA ”Şova şi Asociaţii” suma menţionată, deşi ştia că provine din săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu comise de inculpaţii Laurenţiu Ciurel şi Dumitru Cristea.

    O parte însemnată din sumele obţinute de către SCA ”Şova şi Asociaţii” de la cele două complexuri energetice, Turceni şi Rovinari, a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Dan Şova şi al persoanelor din sfera sa relaţională, mai spun procurorii.

    Laurenţiu Ciurel, acuzat de prejudicierea Complexului Energetic Rovinari

    O altă persoană trimisă în judecată în acest dosar este directorul Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel.

    Anchetatorii spun că, în calitate de director la Direcţia Investiţii din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), Laurenţiu Ciurel a semnat, la datele de 03.09.2007, 19.12.2007 şi 22.12.2008, trei acte adiţionale la contractul de asistenţă juridică denumit ”Consultanţă juridică pentru încheierea contractelor de finanţare şi execuţie a instalaţiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 şi 6 Rovinari”, încheiat cu SCA ”Şova şi Asociaţii”, prin care s-a suplimentat valoarea contractului de asistenţă juridică.

    Contractele au fost atribuite în mod direct către SCA ”Şova şi Asociaţii” fără nici un fel de procedură concurenţială, fără ca sumele să fie prevăzute în Planul de Achiziţii Publice al companiei. Actele respective au fost încheiate cu încălcarea atribuţiilor de serviciu.

    ”În executarea actelor adiţionale, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, inculpatul Ciurel Laurenţiu-Dan a semnat şi avizat din partea CER facturile şi notele de onorarii în valoare de 1.665.717,41 lei. Valoarea plătită efectiv este cu mult peste sumele estimate prin contractele adiţionale, iar banii plătiţi au provenit din fondurile de investiţii. Această conduită a condus la vătămarea intereselor legale ale CER şi a produs o pagubă CER în cuantum de 1.665.717,41 lei, proporţional cu sumele plătite nelegal şi corelativ obţinerii de foloase necuvenite către SCA Şova şi Asociaţii, mai spun procurorii.

    Aceştia mai susţin că, în calitate de director general şi ordonator de credite al Complexului Rovinari, Ciurel a încheiat, în 14 februarie 2008, un alt contract de asistenţă cu SCA ”Şova şi Asociaţii”, în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari şi SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA (ICM), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, într-un litigiu care avea ca obiect o presupusă datorie pe care CER ar fi avut o către ICM. Contractul de asistenţă juridică a fost încheiat, deşi complexul energetic beneficia deja de asistenţă juridică din partea societăţii de avocaţi, în baza contractului menţionat, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condiţiile în care la momentul semnării contractului, părţile din litigiul principal se înţeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacţii (înţelegeri).

    În urma încheierii acestui contract, C.E.R. a fost prejudiciat cu suma de 1.071.336,80 de lei, (din care 977.463,88 lei comision de succes) corelativ obţinerii unui folos necuvenit în acelaşi cuantum de către SCA „Şova şi Asociaţii”. Contractul respectiv, distinct de cel în legătură cu desulfurarea grupurilor energetice 3 şi 6, a fost încheiat la insistenţele inculpatului Şova Dan-Coman, cel care a şi conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”.

    Cu referire la acelaşi litigiu, la numai câteva zile după încheierea contractului de asistenţă juridică, respectiv la 19 februarie 2008, Laurenţiu Ciurel a încheiat cu ICM tranzacţia (înţelegerea) prin care Complexul Energetic Rovinari se obliga să achite către ICM suma totală de 82.139.822 de lei în termen de cinci ani. Tranzacţia prin care CER se obliga să achite suma de bani menţionată a fost încheiată de inculpat fără ca acesta să aibă mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administraţie şi cu încălcarea Legii nr. 243/2005, care prevedea stingerea creanţei prin majorarea capitalului social al CER şi emiterea de noi acţiuni.

    ”Prin această conduită infracţională CER a fost prejudiciat prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiţii, corespunzător cu sumele plătite nelegal lichidatorului judiciar al ICM”, notează anchetatorii.

    Cristea Dumitru, acuzat de prejudicierea Complexului Energetic Turceni

    În ceea ce îl priveşte pe fostul director al Complexului Energetic Turceni CET Cristea Dumitru, trimis şi el în judecată în dosarul premierului, procurorii susţin că, în calitate de director general şi ordonator de credite al Complexului Energetic Turceni CET, acesta a încheiat cu SCA ”Şova şi Asociaţii”, la data de 23 iulie 2007, un contract de asistenţă juridică, iar în 29 decembrie 2007 a încheiat un act adiţional la acel contract, prin încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi a atribuţiilor de serviciu.

    Procurorii anticorupţie mai spun că, astfel, bugetul Complexului Energetic Turceni CET a fost prejudiciat cu suma de 1.622.987,90 de lei prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiţii, proporţional cu sumele plătite nelegal şi corelativ obţinerii de foloase necuvenite de către SCA ”Şova şi Asociaţii”.

    ”În calitate de director general al CET, inculpatul Cristea Dumitru a încheiat, în data de 1 noiembrie 2007, cu SCA Şova şi Asociaţii, un alt act adiţional la contractul de asistenţă juridică din 23 iulie 2007, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu. Contractul de asistenţă juridică se referea la reprezentarea complexului Turceni în litigiul CET vs. Electrica, pentru recuperarea, de către CET, a unei datorii. Contractul de asistenţă juridică a fost încheiat deşi societatea beneficia deja de asistenţă juridică din partea societăţii de avocaţi în baza contractului menţionat anterior, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condiţiile în care, la momentul semnării contractului, părţile din litigiul principal se înţeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacţii.
    Contractul a fost încheiat la insistenţele lui Şova Dan-Coman, cel care a conceput termenii şi condiţiile respectivului act adiţional, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”. Prin acest contract, CET a fost prejudiciat cu suma de 1.142.400 lei, corelativ obţinerii unui folos necuvenit în acelaşi cuantum de către SCA Şova şi Asociaţii”, mai arată anchetatorii.

    De asemenea, în calitate de director general al CET, în 27 noiembrie 2007, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administraţie, Cristea Dumitru a încheiat cu reprezentanţii Electrica tranzacţia (înţelegerea) relativă la obiectul litigiului comercial CET vs. Electrica. Astfel, CET se obliga să renunţe la o parte din penalităţile de întârziere la plata energiei electrice.
    CET a fost prejudiciat cu suma totală de totală de 12.931.936,62 lei, corelativ obţinerii unui folos necuvenit de către Electrica în cuantum egal cu suma la care s-a renunţat.

    În 13 februarie 2008, în calitate de director general, Cristea a încheiat un alt contract de asistenţă juridică cu SCA ”Şova şi Asociaţii” (relativ la litigiul CET vs. ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA), prin care a fost prevăzută plata unui comision de succes, în condiţiile în care, la acel moment, părţile din litigiul principal se înţeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacţii. Procuroriii spun că acest contract a fost încheiat la insistenţele lui Dan Şova, cel care a conceput termenii şi condiţiile respectivului act adiţional, totodată semnându-l din partea SCA ”Şova şi Asociaţii”.

    Ca urmare a încheierii acestui contract, CET a fost prejudiciat cu suma de 1.242.018 de lei, corelativ obţinerii unui folos necuvenit în acelaşi cuantum de către SCA ”Şova şi Asociaţii”.

    Totodată, în data de 18 februarie 2008, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administraţie şi cu încălcarea Legii nr. 243/2005 care prevedea stingerea creanţei prin majorarea capitalului social al CET şi emiterea de noi acţiuni, Cristea Dumitru a încheiat cu ICM o tranzacţie (înţelegere) prin care CET se obliga să achite către ICM suma totală de 69.520.556 lei în termen de cinci ani. Astfel, CET recunoştea datoria fără ca litigiul să mai fie supus controlului judecătoresc.

    Procurorii spun că cei doi directori generali, Laurenţiu Ciurel şi Cristea Dumitru, au prejudiciat bugetele celor două complexuri, Turceni şi Rovinari, cu suma totală de 19.676.456,79 lei (aproximativ 5,6 milioane euro la cursul de schimb al acelei perioade), din care 2.737.054,27 lei (Rovinari) şi 16.939.402,52 lei (Turceni).

    Sechestru pus pe bunuri ale inculpaţilor

    În acest proces penal, ANAF s-a constituit parte civilă cu suma de 126.979,73 în cazul lui Dan Şova şi cu suma de 51.321,80 de lei în cazul lui Victor Ponta.

    În acest dosar, a fost dispus sechestru asupra mai multor bunuri imobile ale inculpaţilor.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii.

    În 5 iunie, Victor Ponta a ajuns prima dată în faţa procurorilor DNA, care l-au anunţat că are calitatea de suspect, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care a fost avocat.

    Pe 13 iulie, procurorii l-au anunţat că a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cazul său şi că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat, în dosarul “Turceni-Rovinari”. De asemenea, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ale lui Victor Ponta.

    Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

    Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, “pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”, spun procurorii anticorupţie.

    Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. Firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului şi un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, “la solicitarea expresă” a acestuia.

    În 19 august, DNA anunţa că procurorii au pus sechestru asigurător pe un apartament al lui Victor Ponta pentru a recupera prejudiciul de 51.321 de lei care ar fi fost produs de acest prin complicitate la evaziune fiscală, sumă stabilită în urma expertizei efectuate în dosarul “Turceni – Rovinari”.

    DNA a precizat atunci că prejudiciul stabilit în dosarul “Turceni – Rovinari” constă în obligaţiile fiscale de la care s-ar fi sustras SCA “Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Şova Dan-Coman, cu ajutorul lui Victor Ponta, în calitate de reprezentant al Cabinetului Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”.

    Ponta a scris atunci pe Facebook că în expertiza făcută în dosarul său se arată că SCA “Şova şi Asociaţii” şi-a dedus cheltuieli în baza contractului cu el de 51.321 de lei, dar au şi fost plătite taxe şi impozite de către Cabinet Avocat “Ponta Victor” în sumă de 53.000 de lei.

    Oficiali din DNA au precizat la rândul lor că acel fragment prezentat de Victor Ponta din expertiza efectuată în dosarul “Turceni – Rovinari” nu este o concluzie a expertizei, ci o observaţie a expertului parte al lui Dan Şova.

    Anchetatorii susţin că plăţile făcute de SCA “Şova şi Asociaţii” către Victor Ponta, în cuantum de 181.439,98 de lei, reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale. În acest fel, s-ar fi produs o diminuare nelegală a bazei de impozitare a contribuabilului SCA “Şova şi Asociaţii” şi, în consecinţă, ar fi fost plătit către stat un impozit diminuat cu 51.321 de lei, diferenţă ce reprezintă prejudiciul stabilit în urma expertizei.

  • Fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie

    Procurorii DNA Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a lui Iulian Bădescu, fost primar al municipiului Ploieşti, arestat preventiv de la începutul lunii martie, într-un dosar în care este acuzat de finanţarea ilegală a clubului de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local.

    Bădescu este acuzat de fapte de corupţie comise atât în mandatul de primar cât şi anterior alegerii sale în fruntea Primăriei Ploieşti, în mandatul de senator pe care l-a deţinut în perioada 2008-2012.

    Astfel, Iulian Bădescu a fost inculpat pentru două fapte de abuz în serviciu, două infracţiuni de luare de mită, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (6 acte materiale) şi două infracţiuni de folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    În acelaşi dosar au fost trimise în judecată două angajate ale Primăriei Ploieşti, respectiv secretara municipiului Ploieşti, Oana Cristian Iacob, şi şefa Direcţiei juridice din primărie, Iulia Alina Alexandru, ambele puse sub control judiciar, fiind acuzate de abuz în serviciu în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, în ianuarie 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului, a semnat un contract de cooperare între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie acelaşi an a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 de lei, în trei tranşe către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    ”Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare”, susţine DNA.

    Conform anchetatorilor, Bădescu i-a cerut unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către Asociaţie, un comision de zece la sută din valoarea totală a sumelor ce urmau să fie acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal ”F.C. Petrolul” Ploieşti, respectiv 300.000 de euro.

    Totodată, fostul edil a pretins şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    Plăţile făcute din bugetul local al municipiului Ploieşti către Asociaţia ”Lupii Galbeni”, care reprezenta interesele clubului de fotbal ploieştean, au fost făcute cu sprijinul secretarului municipiului Ploieşti, Oana Iacob, care a avizat pentru legalitate Hotărârile Consiliului Local Ploieşti prin care s-au aprobat încheierea contractului de cooperare între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară ”Lupii Galbeni 2012” Ploieşti şi Regulamentul de aplicare a prevederilor contractului, hotărâri adoptate cu încălcarea dispoziţiile legale.

    Alocarea banilor s-a făcut prin vot al Consiliului Local Ploieşti, în condiţiile în care rapoartele de specialitate prin care au fost propuse CL au fost semnate de şefa Direcţiei Juridice, Iulia Alexandru, deşi nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

    Ulterior Iulia Alexandru ”a semnat şi documentele propriu zise, contribuind astfel, la prejudicierea bugetului local cu 8.000.000 de lei, reprezentând suma plătită de municipiul Ploieşti Asociaţiei Comunitare, precum şi la obţinerea de către aceasta din urmă a unui folos necuvenit în acelaşi cuantum”, arată DNA într-un comunicat transmis marţi

    Denunţătorul lui Iulian Bădescu în acest caz este patronul clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Daniel Capră, iar dosarul a pornit de la o sesizare făcută la DNA de către o fostă directoare din primărie, care a fost concediată pe motiv că a refuzat să semneze unele documente pe care ea le-a considerat ilegale, susţin surse judiciare.

    În acelaşi dosar, Iulian Bădescu este acuzat şi de fapte de corupţie comise în perioada în care era senator. Astfel, conform anchetatorilor, în perioada 2012 – 2013, Iulian Bădescu în calitate de senator şi ulterior primar ”în mod repetat, a desfăşurat, în numele unor societăţi comerciale pe care le controla în fapt, activităţi cu titlu oneros, producătoare de venituri pentru sine, incompatibile cu cele două funcţii deţinute succesiv”.

    Concret, procurorii îl acuză pe Bădescu de faptul că a încheiat contracte de servicii publicitare, a achiziţionat prin intermediul unui executor judecătoresc două imobile situate în municipiul Ploieşti şi a achiziţionat în mod direct produse alimentare şi de propagandă destinate distribuirii către alegători, în scop electoral, în campania din primăvara – vara anului 2012 pentru alegerile locale în Ploieşti.

    Anchetatorii spun, de asemenea, că pentru campania electorală pentru alegerile locale din 2012 Iulian Bădescu, care era preşedinte al organizaţiei municipale PSD Ploieşti, a pretins şi primit de la un om de afaceri 20.000 de lei, carne, tricouri, bannere, baloane, servicii de personalizare produse şi servicii de transport în valoare totală de aproximativ 80.000 lei, toate fiind destinate distribuirii către alegători.

    ”În schimbul acestor bunuri şi servicii, inculpatul i-a promis omului de afaceri că, după câştigarea portofoliului de primar, va încredinţa societăţii comerciale administrată de acesta din urmă lucrări de construcţii pe raza municipiului Ploieşti, finanţate din bugetul primăriei, lucru care, în fapt, s-a şi realizat”, se mai arată în comunicatul DNA.

    Procurorii mai spun că pentru campania electorală din vara lui 2012 Bădescu a pretins de la alt om de afaceri să-i confecţioneze 10.000 de tocătoare din lemn din care a primit efectiv 7.400 de bucăţi în valoare de 7.432 lei, iar după ce a fost ales primar, în anul 2013, Iulian Bădescu a pretins şi primit de la acelaşi om de afaceri, foloase materiale necuvenite în valoare de aproximativ 20.000 de lei, constând în lucrări de tâmplărie efectuate la locuinţa pe care primarul o avea în Ploieşti, în schimbul promisiunii de atribuire a unor contracte de execuţie lucrări finanţate de la bugetul primăriei.

    În acest dosar anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile ce aparţin celor trei inculpaţi, în condiţiile în care Primăria Ploieşti şi Consiliul Local s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.000.000 de lei.

    Dosarul va fi judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Iulian Bădescu a fost senator în mandatul 2008-2012. El a fost ales în Parlament după ce a candidat din partea PDL, formaţiune politică în care s-a înscris cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului 2008.

    La jumătatea mandatului de parlamentar, Bădescu a demisionat din PDL şi s-a înscris în PSD, formaţiune din partea căreia a candidat şi a câştigat mandatul de primar al Ploieştiului la alegerile locale din vara anului 2012.

    În 3 martie, Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

  • Primarul Sucevei şi viceprimarii, daţi în judecată de Rosal pentru că nu i-au prelungit contractul

    Ion Lungu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a fost deschis ”un nou front” cu firma Rosal, care l-a dat în judecată pe el şi pe viceprimari, pentru că nu i-au prelungit contractul de salubrizare menajeră în municipiu.

    ”Ne cheamă pe persoană fizică în instanţă. E lipsă de fairplay. Ne cer să răspundem în faţa judecătorului la un chestionar prin care ne întreabă dacă e legal să prelungim contractul”, a spus Lungu, care a precizat că a primit un chestionar cu întrebări la care ar trebui să răspundă în faţa judecătorului.

    Lungu a mai spus că nu a fost de acord cu prelungirea contractului cu firma Rosal pentru că ar fi ilegal, motiv pentru care a fost iniţiată licitaţia pentru desemnarea unui alt operator de salubrizare menajeră pentru 12 ani, aceasta urmând să se desfăşoare în 16 iunie.

    Primarul consideră că firma Rosal ar trebui ”să joace meciul în teren” şi nu să încerce să câştige ”la masa verde”.

    Consiliul Local Suceava a decis, în urmă cu o săptămână, să mandateze temporar asocierea dintre firmele Florconstruct şi Diasil, pentru a asigura salubrizarea menajere în oraş, după ce contractul cu firma Rosal a expirat.

    Rosal a transmis administraţiei locale o adresă prin care susţine că singura soluţie privind salubrizarea menajeră în Suceava este cea de prelungire a contractului care a expirat în 18 aprilie şi a avertizat consilierii locali că vor fi acţionaţi în instanţă şi li se vor cere daune totale de 17,2 milioane de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor pe patru ani, cât susţine Rosal că ar fi trebuit prelungit contractul.

    Firma Rosal a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) declanşarea procedurii de selecţie a unui nou operator şi a cerut municipalităţii, conform prevederilor contractuale, prelungirea contractului cu patru ani.

    Până la finalizarea procedurilor de selecţie, licitaţia fiind programată pentru 16 iunie, autorităţile locale au organizat o licitaţie pentru desemnarea unei firme care să se ocupe temporar de salubrizarea menajeră a oraşului, la care au fost invitate 14 firme de salubrizare, dar au fost prezentate doar trei oferte.

    Din cele trei oferte prezentate a fost selectată cea a asocierii dintre firmele sucevene Florconstruct şi Diasil, cu care urma să fie semnat contractul temporar. Şi această licitaţie a fost contestată de firma Rosal la CNSC, iar CNSC a dispus, în 14 aprilie, suspendarea licitaţiei până la judecarea pe fond a contestaţiei.