Tag: jucarii

  • Cât cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae

    Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.

    Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.

    Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să prinzi criminalii: cu căsuţe de păpuşi

    Crescută într-o familie bogată, a cărei avere a moştenit-o după moartea tatălui şi fratelui, şi fascinată de poveştile unui medic legist din Boston, George Burgess Magrath, prieten al acestuia din urmă, Lee a avut o contribuţie importantă la pregătirea poliţiştilor criminalişti din SUA, finanţând în perioada interbelică un program de studii la Harvard şi creând aşa-numitele ”Studii miniaturale ale morţii neexplicate“ (Nutshell Studies of Unexplained Death).

    Aflând că multe crime rămâneau nerezolvate din cauză că poliţiştii nu erau foarte bine pregătiţi pentru strângerea de dovezi de la locul faptei, acesteia i-a venit ideea de a utiliza căsuţele de păpuşi pentru pregătirea criminaliştilor, confecţionând până la moartea sa din 1962 douăzeci de diorame miniaturale (”nutshells“) care prezintă scene ale unor crime, inspirate din cazuri reale. Dioramele sunt foarte detaliate, cu tot cu mobilier, păpuşi atent lucrate încât să corespundă adevărului ştiinţific şi tot felul de indicii mărunte, fiind gândite pentru a-i învăţa pe detectivi cum să studieze locul unei crime.

    Miniaturile lui Frances Glessner Lee se folosesc şi astăzi pentru pregătirea criminaliştilor, iar mai recent au devenit obiectul unei expoziţii la galeria Renwick a Smithsonian American Art Museum din Washington, fiind arătate publicului larg pentru prima oară. Din cele 20 de miniaturi se păstrează 19, una dintre căsuţele de păpuşi fiind descoperită recent şi restaurată pentru expunere.

  • Locul de unde poţi cumpăra un Boeing 747 online

    Taobao, deţinut de Alibaba, a vândut două dintre cele trei avioane scoase la licitaţie. Compania de logistică SF Express a cumpărat două pentru 48,3  milioane de dolari. Al treilea 747nu s-a vândut deoarece un singur cumpărător s-a înscris la licitaţie.

    Taobao nu se află la prima experienţă de acest fel, deoarece în 2013 a început să vândă aeronave mai mici.

    Totuşi, Taobao nu se aproprie de eBAY,unul dintre rivalii globali ai Alibaba, când în 2006 pe platformă s-a vândut un yacht uriaş pentru 168 de milioane de dolari.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.

  • Unul dintre cei mai mari retaileri a intrat în FALIMENT. După ce a dominat piaţa, a făcut ANUNŢUL care zguduie întreaga industrie

    Compania a declarat că a obţinut finanţare de 3 miliarde de dolari pentru a păstra cele 1.600 de magazine care vor funcţiona “ca şi până acum”, în condiţiile în care compania încearcă să treacă pe online.
     
    Comercianţii tradiţionali au suferit pierderi mari, inclusiv de popularitatea, odată cu creşterea comerţului electronic – în special în rândul companiilor care au acumulat datorii mari în anii din criză.
     
    Toys R Us, înfiinţată în anii ’50, a crescut şi s-a transformat într-un magazin de jucării care a dominant piaţa americană, dar nu a reuşit să ţină pasul cu trecerea la mediul online.
     
    “Astăzi marchează începerea unei noi ere”, a declarat Dave Brandon, director executiv al Toys R Us. “Constrângerile financiare care ne-au ţinut înapoi vor fi abordate într-un mod durabil şi eficient”, a mai adăugat el.
     
  • Unul dintre cei mai mari retaileri a intrat în FALIMENT. După ce a dominat piaţa, a făcut ANUNŢUL care zguduie întreaga industrie

    Compania a declarat că a obţinut finanţare de 3 miliarde de dolari pentru a păstra cele 1.600 de magazine care vor funcţiona “ca şi până acum”, în condiţiile în care compania încearcă să treacă pe online.
     
    Comercianţii tradiţionali au suferit pierderi mari, inclusiv de popularitatea, odată cu creşterea comerţului electronic – în special în rândul companiilor care au acumulat datorii mari în anii din criză.
     
    Toys R Us, înfiinţată în anii ’50, a crescut şi s-a transformat într-un magazin de jucării care a dominant piaţa americană, dar nu a reuşit să ţină pasul cu trecerea la mediul online.
     
    “Astăzi marchează începerea unei noi ere”, a declarat Dave Brandon, director executiv al Toys R Us. “Constrângerile financiare care ne-au ţinut înapoi vor fi abordate într-un mod durabil şi eficient”, a mai adăugat el.
     
  • Un copil de 9 ani câştigă anual un milion de dolari de acasă. Părinţii lui au renunţat să mai muncească

    Evan este un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru Youtube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual.

    EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Business Insider.

    În multe dintre videoclipurile sale, Evan o are alături pe sora sa, Jillian. Tatăl său, Jared, este cel care filmează şi apoi editează clipurile care urmează să fie postate online.

    Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. În scopuri de marketing, s-a decis ca Evan să folosească trei conturi de Youtube: EvanTubeHD, EvanTubeRaw şi EvanTubeGaming. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzărea reclamelor pe canalul de Youtube.

    Evan nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie, Bethany Mota sau Nash Grier. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Phan a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară

    Kendama denumeşte atât jucăria din lemn cu trei cupe în care poţi prinde o bilă, cât şi jocul cu această jucărie din lemn, inventată în urmă cu sute de ani şi care a cucerit acum copii, tineri şi adulţi din întreaga ţară. Fascinaţia pare cu atât mai neverosimilă cu cât prezentul este dominat de tehnologie, iar gadgeturile de toate felurile sunt tot mai accesibile. 

    Generaţia cu cheia de gât îi reuneşte pe cei care au copilărit în România comunistă în anii ’70-’80. Generaţia tinerilor de acum a primit diferite denumiri precum „millennials” sau „generaţia Z”. La fel de bine i-am putea denumi şi „Generaţia cu kendama de gât”, după cum spune şi Balazs Kiss, manager Juggler.ro, magazin online de jucării creative. Obiectivul principal în jocul cu kendama este de a-ţi coordona corpul pentru a prinde tama (bila) cu diferite părţi ale mânerului ken.

    Aşadar, o jucărie de lemn care, contrar aşteptărilor, într-o lume digitală a jocurilor video şi smartphone-urilor, a reuşit să creeze o veritabilă isterie şi să cucerească milioane de copii din toată lumea, inclusiv din România. Ţara noastră a stabilit un record european la competiţia de kendama; 659 de persoane s-au înscris şi au participat la concursul Kendama Play de la Bucureşti. Competiţia din Capitală a devenit astfel cea mai mare din Europa şi a doua din lume, după cea de la Singapore.

    Totuşi, kendama nu este o jucărie nouă, ci are o istorie de sute de ani. Prima menţiune a unei astfel de jucării, numită bilboquet, datează din secolui XVI-lea când la curtea regelui Henri al III-lea se juca acest joc. Jucăria cu origini europene a ajuns apoi în Japonia unde a cunoscut un succes fenomenal şi de unde şi-a luat inclusiv denumirea – Ken (ţepuşă/sabie) şi Tama (bilă). După ce a plecat în Asia, jucăria şi jocul kendama au revenit pe bătrânul continent şi s-au extins şi în alte ţări precum SUA, câştigând simpatia tinerilor.

    Kendama a devenit extrem de populară anul acesta atât la nivel global, cât şi pe plan local, cu un maxim de interes atins în mai 2017, potrivit Google Trends. Cu toate acestea, jocul este prezent în România încă de prin 2008-2009, iar de prin 2012-2013 a început să fie vândut în unele magazine specializate; acum, aceste jucării sunt nelipsite din tot felul de magazine online, dar şi de pe rafturile retailerilor precum Diverta, Carrefour, eMAG sau Cărtureşti. Nu lipsesc nici chiar de la tarabele de ziare. „Kendama, jocul care a cucerit lumea, era imposibil să nu ajungă şi pe rafturile noastre. Este provocator, amuzant şi cool, iar copiii îl îndrăgesc din ce în ce mai mult. Este produsul vedetă în acest an şi se încadrează perfect în gama noastră de jocuri pentru copii şi nu numai, fiind potrivit pentru dezvoltarea abilităţilor, a dexterităţii, dar şi pentru distracţie”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager la Diverta.

    În anii ‘90 şi la începutul anilor 2000, fiecare an venea cu un nou tip de jucărie pe care toţi copiii îl doreau. Fie că vorbim de „Teenage Mutant Ninja Turtle” sau de „Tamagotchi”, fiecare an avea un joc preferat sau o jucărie preferată. Odată cu răspândirea jocurilor video şi a consolelor de jocuri, dar şi a telefoanelor inteligente, jucăriile clasice au pierdut teren în detrimentul atracţiilor desfăşurate în spatele unor ecrane, mici sau mari. Aşadar, este atipic ca în 2017 foarte mulţi copii să fie atraşi de o jucărie de lemn cu o istorie de sute de ani. „Chiar si după tehnologizarea industriei de jocuri şi cea a jucăriilor, au existat hit-uri de jocuri clasice. Cel mai mare şi mai cunoscut poate este reprezentat de Lego”, este de părere Iulia Soare, marketing manager al magazinului online Giftology.

    JOCURI CLASICE ÎNTR-O LUME TEHNOLOGIZATĂ

    În 2017, piaţa jocurilor şi a jucăriilor din România va depăşi valoarea de 230 de milioane de euro, potrivit unui studiu al agenţiei de marketing Perceptum. Anul trecut, veniturile cumulate ale firmelor din domeniu depăşeau 160 de milioane de euro, vizibil fiind avansul comerţului online.

    Până în 2020, segmentul cu cea mai spectaculoasă creştere, de aproximativ 80%, ar urma să fie, conform previziunilor Perceptum, cel al jucăriilor de construcţie (de tip Lego). Însă cota de piaţă a acestei categorii va rămâne redusă, ponderea cea mai ridicată având-o, în continuare, jucăriile diverse (cele pentru sugari şi jucăriile dinamice: zmee, cercuri hoola hoop, frisbee, morişti, ceasuri, puşculite etc.), vehiculele şi armele de jucărie, precum şi figurinele şi jucăriile din pluş. Piaţa jucăriilor din România reprezintă 1,5% din cea europeană, fiind pe locul al treilea în regiune, după Polonia şi Ungaria.

    „Printre factorii care influenţează cererea pentru jucăriile tradiţionale se află îmbătrânirea populaţiei şi creşterea competiţiei cu noile produse IT&C, care substituie tot mai mult segmentul dintâi. Nu doar jocurile video, dar şi telefoanele smart, tabletele şi alte produse de divertisment concurează în preferinţele copiilor. Producătorii vor fi nevoiţi să ia în calcul, tot mai mult, componenta hi-tech a jucăriilor şi să-şi actualizeze permanent oferta, în funcţie de noii idoli ai generaţiei tinere, pe care aceasta îi doreşte în miniatură”, a declarat Raluca Ghilea, directorul de strategie al Perceptum Concept.

    Balazs Kiss, manager al magazinului online Juggler.ro, consideră că piaţa jucăriilor din România este mult mai matură „decât poate părea la o primă vedere” şi observă o tendinţă de diversificare a clienţilor pentru jucării clasice precum kendama. „Atât părinţii cât şi cei mici doresc să încerce jucării noi cum sunt kendamele sau fidgeturile, dar şi să-şi reamintească de propria copilărie prin intermediul jucăriilor retro cum ar fi jucăria Bobo, rubikurile sau jocurile de cărţi”.

    În acest an, piaţa jucăriilor tradiţionale din UE se va ridica la 25 de miliarde de euro. Ţările europene cu cele mai ridicate valori ale pieţei de jucării sunt: Marea Britanie (cu venituri estimate de 5,7 miliarde de euro în acest an), urmată de Germania, Franţa, Italia şi Spania. Anul trecut, categoria jocurilor şi a jucăriilor de tip puzzle a crescut, în UE, cu aproape 6%, fiind cea mai dinamică şi luând locul jucăriilor de construcţii.

    CUM A CUCERIT KENDAMA LUMEA?

    Care este motivul pentru care kendama a devenit atât de populară în doar câteva luni? „Este vorba de provocarea pe care o oferă, secretul fiind diversitatea trickurilor şi a nivelurilor de dificultate, oferind practic nenumărate posibilităţi”, spune Kiss. El adaugă că se pot face foarte multe trucuri cu kendama, iar unele „sunt suficient de grele încât să menţină interesul luni sau chiar ani de-a rândul”.

    Totuşi, kendama nu este singura jucărie care a făcut furori în acest an. La scurt timp, a urmat un alt val generat jucăriile de tip fidget, în special „fidget spinners”, menite să ţină ocupate mâinile jucătorului. „Faptul te că poţi juca oriunde (în parc, metrou, mall, acasă, la şcoală), nu necesită un anumit număr de participanţi, vârsta şi de asemeni preţul acesteia, toate aceste motive au făcut kendama foarte populară. Acelaşi lucru se întâmplă cu fidget spinnerele”, spune psihologul Elena Pălimac. Tot ea explică interesul uriaş generat de aceste jucării şi din perspectiva dependenţei creierului faţă de nou; aceste jucării sunt, pentru mulţi dintre cei care le folosesc, noutăţi, le trezesc interesul.

    Jucăriile mici oferă utilizatorului ceva de făcut cu degetele şi i-ar ajuta pe oameni să scape de anxietăţi. Un asemenea exemplar este „The Fidget Cube”, proiect finanţat pe platforma de crowdfunding Kickstarter cu 6,5 milioane de dolari. „Fidget spinnerele înlocuiesc rosul de unghii, ceea ce este un mare pas înainte. În plus, se adresează unei pături largi de consumatori”, spune sociologul Bogdan Voicu. La rândul său, Elena Pălimac este de părere că „în cazul spinnerelor, fascinaţia este dată în primul rând de mişcare şi culoare, iar găselniţa de marketing este presupusa lor funcţie terapeutică, care ştiinţific nu a fost demonstrată. Efectul antistres poate rezulta din repetarea unor mişcări stereotipe, care eliberează o anumită cantitate de energie fizică şi psihică”.

    În ceea ce priveşte preţul unei kendame, acesta variază de la câteva zeci de lei până la câteva sute de lei, în funcţie de firma producătoare, de material şi de desenul cu care este decorat. Unele kendame rare pot costa şi câteva mii de dolari. „Vindem kendama şi la peste 200 lei. Periodic apar noutăţi îmbunătăţite calitativ şi în special în ceea ce priveşte designul, la preţuri  în jur de 400 lei. În ceea ce priveşte spinnerele, avem în ofertă produse cu preţuri în jur de 79 lei”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager Diverta. Ea se aşteaptă ca în viitor să vândă spinnere cu 90-100 de lei. În momentul de faţă, retailerul Diverta vinde în jur de 5.000 de kendame şi 2.000 de spinere pe lună.

    „Doar într-o singură săptămână, de la mijlocul lunii mai (8 – 14), am înregistrat peste 145.000 de căutări despre kendama. Două săptămâni mai târziu, 22 – 28 mai, şi fidget spinnerele atingeau cota maximă de popularitate, fiind înregistrate peste 210.000 de căutări care făceau referire la ele”, au declarat reprezentanţii eMAG.

    Kendama se vindea în cadrul retailerului de la începutul anului, „iar în martie puteam vorbi deja despre începutul unui nou fenomen. Popularitatea acestei jucării a crescut foarte repede: în luna mai aveam deja cu 227% mai multe comenzi care conţineau kendama faţă de luna martie. Probabil mulţi adulţi au ales să dea cadou copiilor de 1 iunie o astfel de jucărie”, adaugă reprezentanţii eMAG.

    Tot cam în aceeaşi perioadă şi spinnerele au devenit populare brusc. „Majoritatea clienţilor care au comandat kendame şi fidget spinnere au între 35 şi 44 de ani. Cele mai multe comenzi care au conţinut astfel de produse au fost plasate din Bucureşti”, spun reprezentanţii celui mai mare retailer online din România. În Timiş, Constanţa şi Prahova s-au comandat cele mai multe jucării kendama de pe eMAG, în vreme ce clienţii din Cluj, Timiş şi Constanţa au comandat cele mai multe spinnere. De asemenea, faţă de primele şase luni din 2016, numărul de produse din categoria jucării s-a dublat la eMAG.