BusinessMagazin

Tag: jucarii

  • Cum să ţii copiii departe de ecrane, dar totuşi să îi înveţi logică, gândire analitică şi programare?

    EduClass, business pornit în online de Anca şi Lucian Leibovici în 2010, care s-a dezvoltat ulterior şi în zona de distribuţie de jucării şi offline, a introdus recent în portofoliu un nou brand de jucării pe piaţa locală – Learning Resources, ce produce o serie de jocuri inspirate din lumea reală, prin care copiii pot învăţa lucruri practice. Spre exemplu, aceştia pot învăţa să numere cu ajutorul unei case de marcat, să descopere natura şi detaliile obiectelor cu o lupă sau să programeze prin intermediul unui roboţel, pregătindu-se astfel pentru un viitor dominat de tehnologie.

    „Seria de jucării STEM de la Learning Resources, care se bazează pe programa şcolară STEM (science, technology, engineering and mathematics) în care copiii învaţă la o singură materie ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică, sunt printre cele mai bine primite produse noi din portofoliul EduClass. Deşi reprezintă aplicaţii ale tehnologiei, aceste jucării îi ţin departe pe cei mici de tabletă sau telefoanele mobile, prin experimente cu elemente din viaţa de zi cu zi, care să îi ajute pe cei mici să înţeleagă cu uşurinţă diferite fenomene şi concepte”, a explicat pentru Business MAGAZIN Anca Leibovici, cofondator şi director de vânzări al EduClass.ro.

    Jocurile educative – lingvistice, ştiinţă, tehnică, inginerie, matematice – se află în top 3 cel mai vândute cate­gorii de jocuri de către EduClass.ro, alături de jucăriile de creativitate şi cele din lemn. În primele nouă luni ale acestui an, vânzările totale ale EduClass s-au ridicat la 5,3 milioane de lei – jocuri educative şi produse de puericultură, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Vânzările online prin EduClass.ro reprezintă circa 50% din cifra de afaceri totală, restul fiind generat prin distribuţie către alţi retaileri, online sau offline.
    „Valoarea medie a unei comenzi online variază în funcţie de lună, fiind undeva în jurul a 170 lei (TVA inclus). În afară de Bucureşti, cele mai multe comenzi online provin din judeţele Cluj, Timiş şi Iaşi”, a precizat ea. În prezent, portofoliul EduClass.ro numără în total peste 2.000 de produse – majoritatea jucării care vin de la producători din Marea Britanie, Belgia, India, Germania şi Italia.

    „Noi nu comercializam jucării digitale. Filosofia noastră este să încurajăm joaca în sensul clasic. Atât noi, adulţii, cât şi cei mici avem parte zilnic de un bombardament de informaţii, vedem peste tot ecrane, devine obositor. Jocurile clasice au acea capacitate pe care o astepţi de la un joc: să relaxeze, să dezvolte mintea, gândirea, creativitatea, imaginaţia sau să uşureze acumularea de cunoştinţe. Dar mai ales, pentru că joaca este mai distractivă cu minimum două persoane, să dezvolte interacţiuni, relaţii, empatia, răbdarea, asertivitatea”, a punctat antreprenoarea.

    Astfel, jocurile dezvoltate de Learning Resources – un brand american cu o vechime de 30 ani ce vinde peste 1.000 de tipuri de jocuri şi jucării educative în peste 80 ţări din întreaga lume – s-au potrivit mănuşă în portofoliul EduClass.ro. Una dintre jucăriile Learning Resources comercializate de EduClass.ro este roboţelul Botley, pe care copiii cu vârsta peste 5 ani îl pot programa.

    Cu ajutorul lui Botley, ei pot învăţa noţiuni primare de logică şi codare, contribuind la dezvoltarea gândirii analitice şi critice, la rezolvarea de probleme, la dezvoltarea spiritului de echipă şi a comunicării, precum şi la îmbunătăţirea vederii spaţiale. Mai exact, copiii îl pot programa cu uşurinţă pe Botley să facă peste 80 de acţiuni – să se deplaseze înainte (câte un pas pe rând), să se deplaseze la stânga sau la dreapta, să se deplaseze în sens invers (câte un pas pe rând), să identifice un obiect, să evite un obiect, să scoată un sunet, să repete un pas sau o secvenţă de paşi. 

    „Jucăriile de codare sunt foarte apreciate de părinţii care cumpără de la noi, pentru că le captează atenţia celor mici şi le dezvoltă pasiunea pentru tehnologie într-un mod inedit, fără a-i expune la ecrane. Iar limitarea expunerii la ecrane este una dintre cele mai mari provocări ale părinţilor în ziua de astăzi”, a subliniat Anca Leibovici. Ea a adăugat că tot mai mulţi părinţi încep să realizeze că dispozitivele electronice, chiar dacă ocupă timpul celor mici şi îi captivează, nu au tot timpul un efect pozitiv.

    „De exemplu, un copil care urmăreşte foarte multe clipuri pe YouTube învaţă să cânte, să fredoneze. Ceea ce este bine. Dar în schimb nu are răbdare să îşi astepte rândul la un joc cu mai mulţi jucători sau nu ştie să colaboreze cu un coechipier. Iar exemplele pot continua. Sunt părinţi care observă astfel de lucruri şi folosesc jocurile noastre pentru a-i face pe cei mici să descopere şi alte forme de distracţie.” Ca atare, tot mai mulţi părinţi din România caută soluţii pentru a-şi desprinde copiii de tabletă sau de televizor, alegând jocuri creative sau educative pentru aceştia.

    „Piaţa de profil este în creştere şi, în ciuda penetrării tot mai mari a dispozitivelor electronice şi mobile, jucăriile educative sunt în continuare apreciate şi, cumva, devin soluţiile la care se întorc mulţi părinţi când vor să ajute dezvoltarea unor abilităţi specifice ale celor mici”, a mai spus cofondatoarea şi directorul de vânzări al EduClass.ro.

    Topul celor mai vândute cinci jucării marca Learning Resources pe EduClass.ro sunt Bormaşina magică, Primul meu glob pământesc, Magie cu magneţi, Spumă modelatoare şi Sistemul solar motorizat. Pentru jocurile educative marca Learning Resources, EduClass.ro estimează vânzări de un milion de lei anul acesta. Pentru întreg businessul însă, EduClass.ro mizează anul acesta pe o cifră de afaceri totală de 9 milioane lei, cu 25% mare faţă de 2018.

    O bună parte din vânzări se realizează chiar la final de an, în perioada sărbătorilor de iarnă.
    „Din punctul de vedere al sezonalităţii, Crăciunul este vârful de sezon, fireşte. Suntem aliaţii lui Moş Crăciun în demersul de a oferi cadouri care să bucure, dar şi să contribuie la educaţia şi dezvoltarea celor mici. De astfel, Moş Crăciun este cel mai bun client al nostru şi an de an lista lui creşte, la fel şi vânzările noastre în perioada sărbătorilor. Vânzările aferente sărbătorilor de iarnă reprezintă circa 30% din cifra de afaceri totală”, a precizat Anca Leibovici.

    Cu ajutorul jocurilor educative, părinţii reuşesc să rezolve două provocări. Pe de-o parte, aceştia completează educaţia copiilor lor într-un mod interactiv şi distractiv, oferindu-le o experienţă de învăţare plăcută, iar pe de altă parte, reuşesc să le stimuleze abilităţi psiho-sociale, precum imaginaţia, creativitatea, răbdarea şi lucrul în echipă.

    „Jucăriile educative nu ţin de trenduri. Noi vindem jucării clasice, care sunt în continuare apreciate de către părinţi. Cele mai bune exemple sunt jucăriile de lemn şi puzzle-urile.”

  • Trei antreprenori au deschis în piaţa locală prima bibliotecă de jucării, pentru veni în sprijinul părinţilor care vor să economisească bani şi spaţiu. Cât costă un abonament

    „Ideea urmează trendul global de economie colaborativă – sharing economy – care începe să fie din ce în ce mai prezent în România prin diverse servicii ca Uber, BlaBlaCar, Lime sau Blinkee”, menţionează Tiberiu Lupu, cofondator al afacerii. În fondarea businessului i-au fost alături doi foşti colegi pe care i-a cunoscut în timpul programului de MBA pe care l-a urmat la Masstricht School of Management: Emil Olteanu, care în prezent ocupă funcţia de CEO şi a fost, de altfel, cel care a venit cu ideea dezvoltării unui astfel de business în România, şi Alina Marian.
    „Business planul şi prezentarea Evertoys au constituit livrabilul cursului de antreprenoriat al programului. Pitch-ul s-a desfăşurat într-o arenă a leilor improvizată şi a primit un feedback excelent. Acest prim succes ne-a determinat să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm să construim afacerea, în 2016”, descrie Tiberiu Lupu modul în care a luat naştere Evertoys. El spune că s-au inspirat şi din alte două companii de peste graniţe: modelul american Pley, acum toylibrary.co, precum şi modelul german Meinspielzeugkiste – „cutia mea cu jucării”.

    Investiţia iniţială în lansarea businessului a fost de 55.000 de euro, din care aproximativ 30.000 de euro au reprezentat resursele fondatorilor. „Ne-am antamat toate rezervele personale pentru acest start-up. Emil a început imediat full time în Evertoys, iar eu m-am alăturat la câteva luni după”, spune Lupu. Compania a beneficiat până în prezent şi de două finanţări: o primă investiţie de tip angel din partea VGP (Venture Growth Partners) şi a doua, tip seed, de la  Sparking Capital. În primul an de activitate, businessul a înregistrat venituri de 40.000 de lei. Anul trecut acestea s-au dublat, ajungând la 85.000 de lei, iar pentru anul acesta reprezentanţii Evertoys estimează că vor ajunge la 120.000-140.000 de lei.

    Potrivit lui, Evertoys este un business cu venituri recurente generate de abonamente. „Clienţii se abonează, plătesc un preţ fix lunar sau trimestrial şi au acces la serviciul nostru de bibliotecă de jocuri, jucării şi cărţi pentru copii. Funcţionează foarte simplu: comandă online jucării şi cărţi, le folosesc şi când s-au plictisit comandă altele noi. Schimbul jucăriilor se face prin curier oriunde doreşte clientul. Livrăm naţional”. În prezent afacerea are în portofoliu patru tipuri de abonament: trei cu jucării, cărţi şi Lego, la 69, 99 şi 129 de lei/lună, şi unul doar cu piese Lego, la 89 de lei/lună. Clienţii au însă şi posibilitatea de a plăti un preţ mai mic în cazul în care optează pentru un abonament trimestrial.

    În total businessul are şapte asociaţi; recent, au cooptat un nou membru, Alexandru Pavel, în rolul de CTO. „Avem nevoie de un CTO pentru că am dezvoltat platforma Evertoys 3.0 (a treia versiune) de la zero. Din ce ştim noi, este singura platformă din România care poate susţine un model de business recurent, în care vizitatorul să se înregistreze rapid pe platformă şi în care să îşi poată administra singur contul.” În prezent, şase angajaţi lucrează pentru Evertoys.

    Tiberiu Lupu spune că cel mai important beneficiu al închirierii jucăriilor în detrimentul cumpărării acestora este evitarea risipei de resurse – bani şi spaţiu. „Din experienţa noastră, majoritatea jucăriilor au o relevanţă redusă pentru copii. În special jucăriile educative sunt depăşite în scurt timp de viteza cu care se dezvoltă cei mici. Din asta rezultă că părinţii adună munţi de plastic şi lemn. Noi propunem utilizarea în locul proprietăţii. Te joci cât te joci şi când jucăria nu mai are ce să îţi «spună» o dai înapoi şi împrumuţi alta. Ai acces la un vagon de jucării, dar nu le ai în debara”, explică antreprenorul.

    Alte avantaje, spune el, sunt:  economia, posibilitatea de a schimba jucăria, sustenabilitatea, serviciul fiind mai «verde», pentru că se consumă mai puţin plastic prin refolosire, economisirea timpului clientului, precum şi confortul, deoarece clientul poate comanda de oriunde şi produsul este livrat acasă.

    În momentul de faţă în portofoliul businessului sunt 300 de abonaţi activi, iar de la lansare până în prezent peste 700 de familii au încercat Evertoys. Profilul ţintă al clienţilor companiei e reprezentat de familii cu vârste de 28-45 de ani, cu venituri peste medie (peste 700 de euro), cu copii între 1 şi 9 ani. „Ţintim familiile care locuiesc în oraşele mari din România, cu peste 100.000 de locuitori”, precizează Tiberiu Lupu. El mai spune că 80% dintre clienţi sunt femei, şi în peste 60% din cazuri, în familiile care deţin abonamente Evertoys, femeile sunt cele care decid cum se împart cheltuielile casei. „Îşi folosesc cardul adesea pentru cumpărături online sau servicii (Neflix, Uber, Uber Eats, Apple Music/Google Play), sunt interesaţi de sustenabilitate şi dezvoltarea copiilor, au studii superioare, iar mamele lucrează sau sunt în concediu de maternitate”, completează antreprenorul descrierea potenţialilor clienţi.

    Gama de produse Evertoys este constituită din peste 1.200 de jucării, jocuri şi cărţi diferite. Lupu spune că Lego este campionul absolut în ceea ce priveşte categoria de jucării închiriate cel mai des, pe listă urmând cele pentru copii de 1-2 ani. Jucăriile sunt cumpărate şi stocate într-un mic depozit cu o suprafaţă de 250 de metri pătraţi. „Tot ce înseamnă comandă de jucării se întâmplă online. Nu avem încă un punct de preluare”, menţionează cofondatorul companiei.

    La nivel de provocări, Tiberiu Lupu spune că încă se luptă cu nevoia de proprietate a românilor. „Există nişte bariere care opresc clientul să se aboneze. De exemplu, au impresia că în cazul în care jucăriile se strică vor fi penalizaţi. Nu facem asta, noi preluăm orice risc de jucării stricate sau pierdere de piese. De asemenea, au o reticenţă legată de faptul că jucăriile nu sunt igienizate. Ele sunt igienizate cu sfinţenie – noi spunem că sunt mai curate decât la tine acasă sau mai curate decât orice grădiniţă sau club de copii.” Un alt impediment, adaugă Lupu, este teama de a înregistra un card bancar şi de a-şi a lua un angajament de plată a unui abonament. „Însă abonamentul poate fi oricând suspendat sau anulat, fără să ţi se pună întrebări, iar plata se poate face şi prin transfer bancar”, prezintă el rezolvarea pentru astfel de situaţii ipotetice.

    În prezent, compania are distribuţie naţională, iar în viitor şi-au propus să se axeze pe dezvoltarea de noi produse, un alt obiectiv fiind deschiderea unei noi runde de finanţare pentru expansiune regională; reprezentanţii businessului poartă deja discuţii în acest sens cu Ungaria, Polonia şi Cehia.
    Înainte de a deveni antreprenor, Tiberiu Lupu a lucrat timp de zece ani în zona corporate, pentru Rompetrol şi Telekom. A urmat ASE-ul şi Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, precum şi un MBA la Maastricht School of Management, iar printre pasiunile sale se numără sportul (trail running, triatlon, căţărat şi ciclism) şi „formarea de obiceiuri bune, care nu îmi reuşeşte întotdeauna”.

  • În mintea copiilor

    De la case bântuite la carusele ameţitoare, de la reproduceri în miniatură ale unor clădiri emblematice din mai multe ţări la un minicinematograf cu scurtmetraje care aduc pe ecran personaje din universul Lego, nu există loc în Legoland care să nu-i facă pe cei mici să-şi tragă părinţii de mână către o nouă fascinaţie. Din peisaj nu lipsesc nici românii.

    „Hai să ne activăm superputerile!”, îi spunea, într-o luni dimineaţă, în română, o puştoaică fratelui ei, într-unul din hotelurile tip castel din Legoland. O noapte de cazare acolo porneşte de la 220 de euro (1.640 de coroane daneze).

    Piesa de rezistenţă a oraşului Billund este însă Lego House, o construcţie făcută în jurul conceptului lego, în care totul, de la arhitectura clădirii la dinozaurii reproduşi în interior, este o reproducere a micilor cărămizi menite să creeze jucării pentru copii, dar şi pentru oamenii mari.
    „Am deschis Lego House în septembrie 2017, bazându-ne pe ideea de învăţare prin joacă. Este singura astfel de casă pe care am făcut-o şi va rămâne singura, pentru că vrem să fie asociată cu oraşul în care a luat naştere Lego”, explică Jesper Vilstrup, CEO al Lego House, care lucrează pentru grupul danez de 18 ani.

    Anul trecut, 245.000 oameni au trecut pragul casei Lego, iar estimările pentru 2019 arată că numărul ar putea ajunge la 275.000. Vizitatorii vin din toată lumea, mai exact din peste o sută de ţări – precum Germania, Olanda, Marea Britanie, dar şi Statele Unite ale Americii sau ţări asiatice. Majoritatea turiştilor sunt însă din Danemarca.

    Lego House este, practic, raiul oricărui pasionat de lego, mai mult sau mai puţin copil. Coloana vertebrală a clădirii este un copac făcut din 6,3 milioane de piese lego, cu o înălţime de 15,5 metri. De ce copac? Pentru că primele jucării făcute de Lego au fost din lemn, nu din plastic, fondatorul Ole Kirk Kristiansen orientându-se abia mai târziu către cuburile care aveau să-l facă faimos, poate, pentru eternitate.
    „Fiecare dinozaur are gura deschisă, nu fără motiv. Îi întrebăm pe copii dacă au idee ce sunete scoate un dinozaur şi ei ne spun că nu ştiu. Aşa că le-am pus câte o jucărie din lego fiecăruia sub picior pentru a le spune că sunetul pe care îl scoate un dinozaur este similar cu cel pe care îl scoate un părinte atunci când calcă pe o piesă lego rătăcită prin casă”, povesteşte ghidul din Lego House.

    „If you can think it, you can build it” (Dacă îţi poţi imagina ceva, îl poţi construi) – este sloganul după care se ghidează orice angajat al Lego, care a învăţat, în timp, că jucăriile nu sunt doar o formă de a le da copiilor o ocupaţie, ci o adevărată modalitate de educare.
    „Orice piesă de lego, chiar şi creată acum 60 de ani, este concepută în aşa fel încât să se potrivească şi astăzi cu una făcută acum, pentru a da naştere unei jucării noi”, povesteşte Signe Wiese, responsabilă cu predarea istoriei Lego în muzeul amenajat în casa în care a început totul, în anul 1932.

    Ea povesteşte şi că, în procesul de predare a businessului mai departe către copiii săi, fondatorul Lego – Ole Kirk Kristiansen – a fost cât se poate de sever, pentru a impune standardele de calitate pe care şi le dorea.

    „De pildă, când fiul său a împachetat un set de răţuşte pentru a fi vândute după ce le dăduse cu doar două straturi de lac în loc de trei, Ole Kirk Kristiansen l-a pus să le desfacă din ambalaje şi să le dea şi cu cel de-al treilea strat necesar. Nu a avut voie să se culce până nu a terminat”, spune Signe Wiese.

    De la înfiinţare şi până astăzi, Lego a rămas un business de familie, ajuns acum la cea de-a treia generaţie. Astfel, actualul proprietar este Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul fondatorului.

    Jucării în era digitalului
    Billund este un oraş care abia numără 7.000 de locuitori şi orice atracţie acolo este în jurul Lego. Deşi atât de mic, oraşul are un aeroport – proporţional cu mărimea localităţii – tocmai pentru a facilita accesul numeroşilor turişti care vor să afle povestea cuburilor care le-au bucurat copilăria, chiar la ele acasă.

    În Billund, Danemarca, se află astfel sediul Lego, unde a fost construită prima fabrică de piese sub acest brand. Astăzi, există fabrici Lego în Cehia, Ungaria, China, Mexic.
    Vremurile s-au schimbat de la înfiinţare până acum, aşa că, într-o lume în care tehnologia s-a infiltrat în fiecare domeniu, nici măcar jucăriile Lego nu au scăpat de undele acestei influenţe. Aşa se face că există departamente întregi în cadrul grupului danez al căror scop este să insereze cât mai eficient tehnologia în jucăriile celor mici.

    Trendul este vizibil şi în Lego House, unde, de pildă, poţi crea din lego un peşte pe care ulterior îl poţi scana şi îl poţi urmări înotând agale într-un acvariu virtual. Sau, de ce nu, îţi poţi vedea eroul creat din câteva din milioanele de piese disponibile pe coperta unei reviste. Sau poţi, scanând brăţara de acces pe care o primeşti la intrare, să primeşti un set de şase piese lego pentru a crea una din cele peste o sută de milioane de combinaţii posibile.

    „Nu cred că jucăriile fizice vor dispărea vreodată. Şi acum 13 ani, când am venit eu la Lego, se vorbea despre dispariţia lor şi iată că încă există. Jucăriile şi tehnologia nu se exclud una pe alta”, spune Jamie Berard, expert în creaţie la Lego.
    Tocmai în acest context, producătorul danez a creat recent mai multe jocuri care combină piesele fizice cu realitatea augmentată, astfel încât copiii să se poată folosi şi de tabletă sau de telefon când se joacă. Lego Hidden, Lego Ninjago şi Lego Boost sunt doar câteva astfel de exemple.

    La Lego Hidden Side, de pildă, joaca presupune să construieşti o casă din piese lego, pentru ca apoi, folosindu-te de o aplicaţie, să găseşti fantomele din respectiva clădire. Tehnologie în joacă? Misiune îndeplinită.
    „Producţia unui astfel de joc durează, în medie, patru ani, din momentul în care ne vin primele idei până când livrăm jocul în cutie. Am testat, am făcut focus groupuri cu copii din diferite ţări, pentru a vedea care este feedbackul lor”, spune Luis Gomez, responsabil cu dezvoltarea acestui joc.

    Un joc Lego Hidden Side porneşte de la 20 de dolari, dacă are dimensiuni mai mici, putând ajunge şi la 130 de dolari.
    Mai ales când tehnologia este implicată în realizarea jocurilor Lego, creatorii acestora colaborează cu psihologi şi pedagogi pentru a-şi da seama când anume nivelul de tehnologie devine prea mare pentru educaţia celor mici. Chiar dacă unele jocuri sunt atât de complexe, încât stârnesc şi curiozitatea adulţilor.

    „Unele jucării sunt concepute pentru a putea fi folosite şi fără implicarea tehnologiei, aşa că părinţii sunt cei care decid dacă vor sau nu să-i iniţieze pe copii în această lume. Am lucrat cu psihologi de la Universitatea din Copenhaga pentru a înţelege până la ce nivel este în regulă să introducem tehnologia în jucăriile noastre”, spune Elisabeth Kahl-Backes, responsabilă de jucăriile Lego Duplo, destinate copiilor de până la cinci ani.
    S-ar zice aşadar că cerul este limita (Sky is the limit) când vine vorba despre inovaţie în lumea jucăriilor. De acord?

    Lego în România şi în lume
    Pe plan local, Lego a avut în 2018 vânzări de 104 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Deşi nu a fost pentru prima dată când Lego a trecut de 100 milioane de lei afaceri, profitul din 2018 a fost cel mai mare de la înfiinţarea companiei, depăşind 2,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 36% faţă de anul 2017.
    Lego are pe piaţa locală nouă magazine certificate, toate fiind amplasate în centre comerciale din oraşele mari ale ţării, precum Mega Mall, ParkLake, Sun Plaza, AFI Ploieşti sau City Park Constanţa.
    Magazinele din România sunt dezvoltate de retailerul de jucării Brick Depot, înfiinţat în 2013, controlat de mai mulţi antreprenori locali.
    Lego este prezent pe piaţa din România şi prin intermediul distribuitorilor de jucării, care duc jucăriile danezilor în magazinele de profil sau în supermarketuri.
    La nivel de grup, Lego a avut, în primul semestru din 2019, venituri de 14,8 mld. coroane daneze (1,9 mld. euro), în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net a fost, în S1 2019, de 2,7 mld. coroane daneze (361 milioane de euro), în scădere cu 12% faţă de primele şase luni ale anului 2018. Din planurile grupului face parte expansiunea în China şi India. Danezii nu oferă date aferente fiecărei ţări în care sunt prezenţi.
    Pentru întreg grupul Lego lucrează peste 18.000 de angajaţi în toată lumea, dintre care 200 doar pentru Lego House.
    Până la sfârşitul anului 2019, grupul Lego vrea să depăşească numărul de 140 de magazine proprii în 35 de oraşe. În prezent, Lego are aproximativ 135 de magazine.
    Pe piaţa românească de jucării, companiile care înregistrează cele mai mari vânzări sunt Lego, Mattel, care produce păpuşa Barbie, şi Hasbro, care pune pe piaţă jocul Monopoly. Lego are o cotă de piaţă estimată de ZF la 8,6% în 2018.

  • Tranzacţie gigant de 4 milarde de dolari pe piaţa jucăriilor: Hasbro va cumpăra compania care a creat celebrul desen animat Peppa Pig

    Executivii gigantului Hasbro au susţinut că animaţiile Peppa Pig şi PJ Masks sunt branduri care generează venituri importante în mai multe domenii, printre care se numără showurile live, parcurile tematice, jucăriile şi televiziunea.

    „Peppa Pig, PJ Masks şi alte branduri aflate în dezvoltare sunt extrem de profitabile şi comerciabile. Aceste branduri deţin multe dintre caracteristicile şi rentabilitatea mărcilor noastre de franciză” a le-a spus Brian Goldner, CEO-ul Hasbro analiştilor, în cadrul conferinţei despre acordul de tranzacţionare.

    Dat fiind faptul că în ultimii ani vânzările de jucării au scăzut, companiile producătoare de jucării şi divertisment au căutat să îşi folosească activele pe care le deţin pentru a compensa pierderile generate de vânzări, mai scrie The Wall Street Journal.

    Un bun exemplu în acest caz este o ediţie a celebrului joc Monopoly lansat de Hasbro care conţine piese inspirate din Fortnite, unul dintre principalele jocuri accesate de gameri în ultima perioadă. Toymakerul Mattel, liderul mondial pe producţia de jucării,  a făcut de asemenea o mutare similară pentru a compensa pierderile din vânzări şi a deschis un studio de film pentru a crea producţii cinematografice bazate pe branduri de jucării cunoscute, cum este Barbie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Socialismul la televizorul altora: ce vor să vadă vesticii la TV

    Expoziţia găzduită de Wende Museum, din localitatea californiană Culver City, o instituţie dedicată păstrării istoriei Războiului Rece, se intitulează „Watching Socialism: The Television Revolution in Eastern Europe” şi prezintă televizoare din ţările fostului bloc sovietic, jucării, diverse obiecte, programe TV tipărite, fragmente din emisiuni de ştiri, desene animate, precum şi din alte emisiuni TV şi poate fi vizitată până spre finalul lunii octombrie. 

  • Creşte ca Făt-Frumos din vânzarea de jucării. Cu 13 magazine, grecii de la Jumbo au depăşit 560 milioane lei afaceri în 2018, în creştere cu 40%. În şase ani vânzările au crescut de 30 de ori

    Grecii de la Jumbo, care au intrat pe piaţa românească în 2013 şi au ajuns să deţină 13 magazine de jucării în prezent, au ajuns la afaceri de 564 milioane de lei în 2018, în creştere cu 40% faţă de anul anterior, arată datele publice de la Mi­nisterul de Finanţe.
     
    Şi profitul companiei anul trecut a fost pe o pantă ascendentă, crescând cu 32%, până la 135 mil. lei, ceea ce corespunde unei marje de 23%, potrivit calculelor ZF.
     

  • Creşterea puterii de cumpărare aduce rezultate financiare spectaculoase pe piaţa jucăriilor: Afacerile au crescut cu 25%, la 1,2 miliarde de lei în 2018

    “De la replici de instrumente muzicale, la board games şi drone, la jucării aspiraţionale sau inspirate de industria de entertainement, industria şi-a dezvoltat semnificativ ofertele, iar afacerile companiilor producătoare au evoluat cu un ritm de creştere excelent’’, afirmă analiştii. Comerţul reprezintă principalul motor al evoluţiei sectorului, generând 78% din cifra de afaceri.

    Principalul actor din acest segment este retailerul cipriot Jumbo, care şi-a consolidat poziţia de lider de piaţă în 2017 cu o cifră de afaceri de 400 milioane de lei (54,2% din total), după un avans anual de aproape 50%.

    “O soluţie de business similar cu cea adoptată de hipermarketuri în care însă focusul se pune pe jocuri şi jucării. Gama foarte variată de produse, ofertele promovate în funcţie de sezonalitate şi politica de pricing au atras un număr semnificativ de clienti către acest tip de format, dovadă rezultatele financiare spectaculoase’’, afirmă analiştii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea jucăriilor LEGO: De la o dulgherie din Danemarca la un brand global – VIDEO

    Povestea LEGO începe la 1932, când Ole Kirk Christiansen a fondat o companie producătoare de bunuri de larg consum. Produsele erau realizate integral din lemn, iar vânzările de scări şi mese de călcat aduceau cea mai mare parte din câştig.

    Spre sfârşitul anilor 1940, compania avea în stoc peste 200 de modele diferite de jucării de lemn şi plastic, dar numele LEGO nu era, încă, recunoscut pentru seturile sale de jucării cu care este asociată astăzi.

    1958, la vârsta de 66 de ani, Godtfred Christiansen, care a moştenit compania după moartea tatălui său, a pantentat un nou design, mai modern, al „cărămizilor” LEGO, ce le-a permis o interconectare mult mai puternică; tipul de cărămizi din acel an sunt compatibile cu cele moderne.

    Plecând de la fabricarea de jucării, brandul LEGO s-a extins în timp în alte domenii, de pildă în piaţa jocurilor video sau a producţiei de filme, şi a devenit o marcă globală. Până în 2013, au fost produse 560 de miliarde de piese LEGO.
     

  • Primul meu job – Loredana Butnaru, general manager Miele România – VIDEO

    Bineînţeles, realitatea a fost puţin diferită – primul job mi-a fost oferit prin intermediul căţelului.
    La vremea respectivă ieşeam cu el la plimbare prin parcul Politehnicii, unde se formase o adevărată comunitate de proprietari de căţei.

    Aşa am ajuns să o cunosc pe cea care avea să îmi devină şefă, era o doamnă proprietară a unei firme de import şi distribuţie a jucăriilor Lego. 

  • Şase decenii de păpuşi Barbie – VIDEO

     

    Brandul a fost lansat în 1959 de către compania de jucării Mattel.

    Mattel a fost fondată de Eliot Handler, alături de soţia sa, Ruth, şi Harold „Matt” Matson. De-a lungul anilor, brandul Barbie a colaborat cu peste 75 de companii la nivel mondial. În 2018, Barbie a înregistrat vânzări de 1,09 miliarde de dolari.