Ca aproape toate modelele produse de uzina Dacia în comunism şi aceasta este preluată după Renault, după modelul Estafette, nume care, de altfel, a fost lipit şi de Dacia D. Se mai ştie că acest model a fost asamblat în România între 1975 şi 1978, dar nu se ştie sigur-sigur în câte unităţi, fiind vehiculate două cifre, 642 sau 800 de exemplare, potrivit celo de la Playtech.
VEZI AICI cum arată Cea mai RARĂ Dacie din LUME. Este ABSOLUT SUPERBĂ şi nici NU ştiai că EXISTĂ!
Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.
Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.
PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.
Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.
Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.
În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.
Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.
Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.
Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.
PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.
Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.
Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.
În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.
Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.
Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.
Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.
PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.
Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.
Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.
În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.
Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.
Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.
Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.
Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.
GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.
În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.
GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.
Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“ RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.
Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.
Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.
Nouă dezvoltatori români işi vor prezenta produsele şi serviciile comunităţii internaţionale de dezvoltatori iar publicul larg va avea ocazia de a experimenta 10 jocuri dezvoltate de aceştia. Jocurile româneşti vor fi prezentate în zona de divertisment din sala 10.1 Aripa D NR 061 iar pavilionul românesc de business poate fi găsit în sala 4.1, F-013.
“Industria locală de game development participă pentru prima oară cu un pavilion naţional la cel mai mare târg din lume dedicat jocurilor video şi asta nu este decât o încununare a eforturilor colective depuse de RGDA, Ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat şi nu în ultimul rând de studiourile participante ce au avut curajul să se aventureze în acest episod pilot alături de noi. Pe lângă beneficiile pe care le va aduce studiourilor participante, pavilionul naţional în zona B2C dar şi B2B va pune, alături de conferinţa Dev.Play, ce va avea loc în septembrie la Bucureşti, industria locală pe harta internaţională”, menţionează Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA.
Lista completă a companiilor româneşti prezente la Gamescom:
1. Killhouse Studios lansează la Gamescom continuarea jocului de strategie Door Kickers (zona de divertisment)
2. Rikodu Studios prezintă pentru prima dată Second Hand: Frankie’s Revenge, un joc multiplayer cooperativ rapid, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
3. Holotech Studios prezintă FaceRig, platforma de animaţie facială în timp real (zona de divertisment)
4. White Pond Games prezintă pentru prima dată Urban Strife, un joc tactic turn-based care va fi lansat în 2018 (zona de divertisment)
5. Carbon Incubator, un incubator de jocuri din Europa de Est, prezintă câteva titluri, printre care: Gray Dawn – un joc de groază şi aventură pentru PC care se va lansa în Q1 2018; Marble Land – un joc tip puzzle pentru VR care se va lansa în Q4 2018; Rumble League – un joc competitiv de strategie pentru mobil, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
6. Angry Mob Games prezintă jocul multiplayer de luptă Brawlout (zona de divertisment)
7. Critique Gaming prezintă Interrogation, un joc narativ de investigaţii (zona business)
8. Alien Pixel prezintă Unbound, un joc de tip puzzle 2D (zona business)
9. Amber oferă servicii premium de creaţie şi dezvoltare pentru clienţii din industria de gaming (zona business)
Târgul internaţional Gamescom are loc la Köln în perioada 22-26 august.
Mi-am pus căştile pe cap şi sunetul din cameră a fost înăbuşit; cu mâna dreaptă pe mouse, cu degetele pe taste şi cu ochii în monitor eram gata să fac o incursiune pe străzile Pragăi într-un viitor distopic (2029) în pielea lui Adam Jensen, un agent al Interpolului, desemnat să dezvăluie o conspiraţie la nivel global. Deus Ex: Mankind Divided este unul dintre jocurile video pe care le-am testat pe sistemul de gaming format dintr-un desktop GeForce GTX Battlebox Essential, monitor Acer Predator Ultra Wide de 29,5 inchi şi periferice de gaming Hyper X.
Nvidia a creat două tipuri de sisteme numite GeForce GTX Battlebox, destinate gamerilor care nu doresc să cântărească foarte bine care ar fi cele mai potrivite componente într-un buget dat. Astfel, compania americană vrea să le uşureze sarcina utilizatorilor, uneori destul de dificilă, de a-şi alege sau construi calculatorul potrivit pentru jocuri, prin două configuraţii cu nume potrivite: Essential şi Ultimate.
Pentru GeForce GTX Battlebox Ultimate, Nvidia a pregătit un sistem ce vine echipat cu cele mai noi componente precum placa video GTX 1080 Ti, dotat cu un proces Intel Core i7 sau AMD Ryzen 7 şi cu 16 GB RAM. Battlebox Ultimate este propunerea pentru gamerii care vor cea mai înaltă performanţă în toate jocurile video, pentru cei care doresc să experimenteze jocurile la calitate 4K sau pentru cei care vor să încerce jocurile de realitate virtuală ce necesită resurse mai mari pentru a funcţiona.
Pe de altă parte, GeForce GTX Battlebox Essential este un desktop care nu are o configuraţie la fel de performantă ca a celui menţionat anterior şi se adresează mai degrabă celor care vor să testeze noile jocuri video, dar nu sunt dispuşi să cheltuiască prea mulţi bani pentru asta.
După cum este de aşteptat, sistemul este gata pentru gaming: trebuie doar scos din cutie, conectate perifericele şi monitorul şi apoi băgat în priză. Battlebox Essential este un sistem medium-high dotat cu un proces Intel i5-7400 3.0 GHz, o placă de bază ASUS Prime, o placă video Nvidia GeFore GTX 1060 6 GB GDDR5, 16 GB RAM DDR4 şi spaţiu de stocare format dintr-un HDD de 1TB şi un SSD de 240 GB. Acest sistem l-am conectat la un monitor Acer Predator de 29,5 inchi.
Cutia nu are un design foarte extravagant, dar atrăgător pentru cei care preferă carcasele de gaming. Este neagră, cu câteva accente de roşu şi unghiuri ascuţite; partea din stânga are o porţiune de plastic transparentă prin care poţi vedea componentele, iar când computerul este pus în funcţiune, anumite porţiuni sunt iluminate cu roşu. Spre surprinderea mea, unitatea este foarte uşoară, ceea ce poate fi un lucru bun, dar şi rău. Este uşoară, deci are mobilitate, dar în acelaşi timp construcţia pare ieftină, de plastic.
Monitorul de la Acer dedicat gamingului este impresionant şi foloseşte tehnologia Nvidia, G-Sync, ce sincronizează rata de refresh a monitorului cu rata de randare a plăcii video, astfel încât imaginile să fie bune. Monitorul foarte lat are un design care aduce cu liniile din filmele Transformers şi arată impresionant oriunde l-ai aşeza. Faptul că este atât de lat şi curbat ajută la imersiune, indiferent dacă te joci sau urmăreşti un film. Este nevoie de o perioadă scurtă de ajustare, apoi experienţa de utilizare este extraordinară.
De asemenea, este foarte util pentru persoanele care lucrează în mai multe programe în acelaşi timp. Aşadar, poţi avea liniştit un program de editare în stânga, o fereastră dintr-un browser în dreapta şi o pagină de Word în mijloc. Este spaţiu pentru toată lumea. De menţionat este faptul că în anumite jocuri, precum FIFA 17, am observat că anumite culori nu erau redate fidel (de pildă, un gazon mai galben decât ar trebui). De asemenea, toate clipurile cinematice din jocurile video testate nu se întind pe întreaga suprafaţă a ecranului, din păcate. Din fericire, asta se aplică doar în cazul filmuleţelor, nu şi în cazul jocului propriu-zis.
Experienţa de gaming, în jocurile testate, a fost una foarte bună şi nu am avut probleme în a rula jocuri apărute recent (precum Deus Ex: Mankind Divided, FIFA 17 sau Titanfall 2) la setări grafice ridicate la o rezoluţie ultra-wide (2.560 x 1.080 pixeli). Jocurile video testate au funcţionat foarte bine într-un interval de 40-60 de cadre pe secundă.
Vedeta neaşteptată, în ochii mei, din acest set de gaming a fost tastatura HyperX Alloy FPS. Tastatura este mecanică şi oferă o senzaţie tactilă excelentă: este o plăcere să scrii pe tastatură, tastele sunt late şi ferme la atingere, iar sunetul produs atunci când scrii este asemănător cu cel al unei maşini de scris (bonus pentru nostalgici). Mi-a plăcut că este robustă, neaşteptat de grea, iar iluminatul tastelor este de-a dreptul impresionant. Odată ce o tastă este apăsată, un val de lumină roşie pleacă din acel loc, întinzându-se pe toată tastatura. Tastura este creată pentru jocuri video, în special pentru jocuri FPS (first person shooter) precum Counter- Strike, dar este pentru prima dată când mă gândesc să cumpăr o tastatură de gaming pentru altceva decât jocuri.
Mouse-ul este HyperX Pulsefire FPS şi este, de asemenea, dedicat celor care preferă ”jocuri cu împuşcături“. Iniţial nu i-am acordat mare importanţă, dar după ce am revenit la mouse-ul obişnuit mi-am dat seama cât de rapid se mişcă Pulsefire. Cel utilizat de mine nu aluneca la fel de uşor pe mousepad şi nici nu era la fel de rapid pe ecran. Designul mouse-ului este convenţional şi nu te duce cu gândul la un mouse de gaming, dar este foarte confortabil la utilizare şi are o viteză de până la 3.200 DPI (sensibilitatea mouse-ului).
Ultimul membru al configuraţiei destinată gamerilor este o pereche de căşti HyperX Cloud Revolver S dotate cu sunet surround Dolby pe 7.1 canale, ceea ce se traduce într-un sunet mai plin, mai bogat, astfel încât să ai impresia că eşti în mijlocul acţiunii. Sunetul redat este foarte bun, basul plăcut şi vocile clare, iar căştile, deşi cam voluminoase, sunt confortabile de purtat chiar şi după câteva ore de utilizare. Aş putea continua să mai vorbesc despre fiecare componentă în parte, dar o să mă opresc aici înainte să termin paginile revistei.
Este o investiţie bună un Battlebox? Sigur, poţi construi un sistem similar pentru mai puţini bani, dar asta înseamnă să munceşti puţin, să cercetezi care sunt cele mai bune componente la cei mai puţini bani şi eventual să le instalezi tu. Battlebox Essentials este mai mult decât capabil de a rula cele mai noi jocuri la ora actuală oferind o experienţă satisfăcătoare la o rezoluţie ultra-wide şi una chiar foarte bună la o rezoluţie Full HD.
După ce am avut la dispoziţie unele dintre cele mai bune produse destinate pasionaţilor de jocuri video şi am băut nectarul zeilor de gaming, pot spune că prezentul este o perioadă foarte bună pentru gameri. Dar şi costisitoare.
CASETĂ TEHNICĂ
DESKTOP BATTLEBOX ESSENTIAL
PROCESOR: INTEL I5-7400 3.0 GHZ
PLACĂ DE BAZĂ: ASUS PRIME
PLACĂ VIDEO: GEFORCE GTX 1060 6 GB GDDR5
RAM: 16 GB DDR4
STOCARE: HDD 1 TB + SSD 240 GB
PREŢ RECOMANDAT: 4.500 DE LEI
MONITOR ACER PREDATOR Z1
DISPLAY: 29,5 INCHI
REZOLUŢIE: 2.560 X 1.080 PIXELI
LUMINOZITATE: 300 NIŢI
RATĂ DE REFRESH: 144 HZ
AUDIO: STEREO
PORTURI: HDMI, USB, DISPLAYPORT
PREŢ RECOMANDAT: 3.803 LEI
CĂŞTI HYPERX CLOUD REVOLVER S 690 LEI
TASTATURĂ HYPERX ALLOY FPS 400 LEI
MOUSE HYPERX PULSEFIRE FPS 250 LEI
PREŢ SET COMPLET: 9.643 LEI
Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.
„Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.
Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.
„Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.
Jocurile elementare, la care aveau acces doar cei cu computere foarte scumpe, ţin de un trecut (care pare foarte) îndepărtat. Industria a prins contur în anii 1970; astăzi, milioane de copii şi adulţi se aventurează în lumi virtuale, rezolvă puzzle-uri, salvezează prinţese şi înving răufăcători pe PC-uri, smartphone-uri sau console.
Industria dezvoltării de jocuri video va ajunge la o valoare estimată de peste 97 miliarde de euro anul acesta la nivel mondial, ceea ce înseamnă un avans de 7,8% faţă de 2016. Firma de cercetare de piaţă specializată pe gamining Newzoo anticipează că piaţa va creşte cu o rată de 6,2% până în 2020, atingând o valoare de 114,6 miliarde de euro. Asia-Pacific este cea mai mare regiune, China fiind cea mai mare piaţă a dezvoltărilor de jocuri video, cu o valoare estimată de 24,5 miliarde de euro în 2017.
Segmentul cel mai profitabil este cel dedicat mobilelor: dezvoltatorii de jocuri pentru smartphone-uri şi tablete vor genera venituri de 41,1 miliarde de euro, adică 42% din totalul pieţei. Jocurile video destinate consolelor vor genera anul acesta venituri de 29,8 miliarde de euro (31% din piaţă), iar PC-ul 26,2 miliarde de euro (27%).
Abilităţile tehnice ale românilor au atras de-a lungul anilor foarte multe companii IT internaţionale, inclusiv pe segmentul de dezvoltare a jocurilor video. Printre primele şi cele mai importante sunt subsidiarele Ubisoft şi Electronic Arts. Compania franceză Ubisoft este una dintre cele mai vechi pe plan local, venind în România la puţin timp după Revoluţie, în 1992; Electronics Arts a înfiinţat o subsidiară pe plan local în 2005 cu divizia de jocuri pentru telefoane EA Mobile.
Peisajul dezvoltatorilor de jocuri pe vremea aceea era populat de subsidiare ale companiilor internaţionale; acum numărul actorilor este mai mare şi reuneşte deopotrivă companii mari precum şi studiouri mici, cu trei-patru angajaţi, care produc jocuri video pentru piaţa locală, dar în special pentru alte pieţe; veniturile generate sunt de ordinul milioanelor de euro. ”Industria jocurilor video este una dintre cele mai dinamice şi este în continuă creştere. Avansul pieţei de jocuri mobile şi faptul că dispozitivele sunt tot mai accesibile au dus la o democratizare a jocurilor video. Tot mai mulţi oameni au acces la ele şi au descoperit o pasiune pentru jocurile casual – de la copii până la seniori“, spune Sebastien Delen, managing director la Ubisoft Bucureşti.
Cei mai mare cinci dezvoltatori de jocuri video de pe piaţa locală – Ubisoft, Electronic Arts Games, Gameloft, Amber Studio şi King – au avut afaceri cumulate de 459,1 mil. lei (100,3 mil. euro) în 2016, mai mult cu 6,7% faţă de 2015, conform calculelor realizate pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanţelor. Per total, în 2016, veniturile studiourilor din România au ajuns la 112 milioane de dolari, spune Sebastien Delen, care citează raportul Newzoo, adăugând că ”industria jocurilor video este în continuă creştere“.
Şi profitabilitatea celor cinci studiouri a avansat în 2016, profitul net cumulat ajungând la 28,5 milioane de lei (6,2 mil. euro), un plus de 46%, ritm de două ori mai alert faţă de cel înregistrat în 2015 comparativ cu 2014. ”Trecem printr-o metamorfoză. Până de curând, eram priviţi ca India Europei, pentru că ofeream servicii pe bani puţini, dar în ultimii ani am reuşit să schimbăm această percepţie, crescând nivelul serviciilor şi al costurilor. Intrăm într-o zonă de normalitate“, spune Dragoş Hâncu, fondator al Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri din România. Tot el adaugă: ”Tendinţa naturală este ca afacerile studiourilor să crească. Facem parte dintr-o piaţă globală în expansiune. Creşterea poate fi spectaculoasă dacă acest trend este susţinut de legislaţie şi educaţie“. Veniturile sunt generate de proiecte de dezvoltare pentru piaţa externă, în general; doar o mică parte din vânzările acestora provin din livrările de pe piaţa din România.
Compania franceză Ubisoft a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri pe plan local – 168,4 milioane de lei (36,8 mil. euro), cu un avans de 14,8% faţă de 2015; profitul net a crescut cu 68,9%, ajungând la 9,8 milioane de lei (2,1 mil. euro). Următorul în topul firmelor de profil este Electronic Arts, cu afaceri de 145,4 mil. lei (31,7 mil. euro) în 2016, mai mari cu 9,1% faţă de 2015; profitul de anul trecut s-a plasat la 9,9 milioane de lei (2,2 mil euro). Locul trei este ocupat de Gameloft, cu afaceri de 105 milioane de lei (22,9 mil. euro) şi profit de 4,2 milioane de lei (0,9 mil. euro). ”Este foarte important însă de menţionat că în România sunt studiouri de dezvoltare şi nu de business, iar vânzările de jocuri se fac prin distribuitori autorizaţi, şi nu direct prin dezvoltatori“, spune Delen.
Amber Studio, cel mai mare studio de jocuri independent din România, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 29,4 milioane de lei (6,4 mil. euro), mai mult cu 52,5% faţă de 2015; în acelaşi interval, profitul a scăzut cu 11%, la 3,8 milioane de lei (0,8 mil. euro).
”Dacă până acum motorul de creştere au fost multinaţionalele, ne aşteptăm ca anul acesta şi în viitor creşterea să vină mai degrabă din partea firmelor româneşti“, spune Cătălin Butnariu, general manager la Carbon, incubator de jocuri video, şi preşedintele RGDA (Romanian Game Developers Association). El estimează că sunt cam 60-70 de firme mici în acest domeniu pe plan local şi se aşteaptă ca ”numărul de studiouri dezvoltatoare de jocuri din România să crească semnificativ în anii următori“. Un exemplu de firmă mică care se bucură de succes este studioul Killhouse Games, format din trei persoane şi despre care Business Magazin a scris în urmă cu un an; ei au produs un joc numit Door Kickers şi l-au vândut direct pe platforma online de jocuri video Steam. Afacerea celor trei a generat un profit net de 2,4 milioane de lei în 2015 şi 1,4 milioane de lei în 2016, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, la o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei în 2015, respectiv 2 milioane de lei anul trecut.
Un alt exemplu edificator este studioul de dezvoltare de jocuri video numit Those Awesome Guys, cu o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei şi cu un profit de 2,8 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Those Awesome Guys a fost înfiinţat de Nicolae Berbece în 2012, iar în momentul de faţă echipa este formată din alţi şase oameni, dintre care patru sunt străini, conform informaţiilor disponibile pe site-ului dezvoltatorului. Jocul produs de ei se numeşte Move or Die şi a fost lansat pe 21 ianuarie 2016 pe Steam. Până în prezent, jocul a obţinut peste 4.200 de recenzii pozitive şi 600 negative şi a primit diferite premii, precum ”Cel mai bun multiplayer“ la Indie Prize Europe 2015. Aşadar, un sigur joc a generat profit de milioane de lei pentru echipa din Bucureşti.
Studioul de jocuri din Bucureşti al companiei suedeze King, care de anul trecut este parte a gigantului american Activision Blizzard, a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 10,9 mil. lei (2,4 mil. euro), în scădere cu 68% faţă de anul anterior. Profitul net al companiei din Bucureşti s-a situat în 2016 la 0,82 mil. lei, în scădere cu 59% faţă de anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi s-a redus aproape la jumătate, de la 92 în 2015, la 48 anul trecut. Scăderea se datorează faptului că studioul local s-a reprofilat într-unul exclusiv de QA (testare), iar astfel au dispărut departamentele de producţie, creaţie şi business analysis. în cadrul companiilor producătoare de jocuri lucrează în jur de 7.000 de persoane, adică 4,2% din totalul angajaţilor în IT din România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.
URMĂTORUL NIVEL.
Andrei Lopată şi-a început cariera la Ubisoft ca technical director încă de când era student, iar după ce a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti s-a alăturat celor de la Gameloft, unde a fost manager al studioului din Bucureşti. A făcut un pas important în carieră în 2007, când a fost numit manager general al Vivendi Games; din 2012 a început dezvoltarea la Atypical Games.