BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.

     

     

  • România va avea un nou aeroport. Unde se va afla acesta

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, la Galaţi, că va avea, la sfârşitul săptămânii, o întâlnire cu investitori, pentru realizarea unui parteneriat public – privat, în vederea realizării unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani.

    Întrebată dacă a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a promis, în luna mai, la Galaţi, că se are în vedere construirea unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani, premierul Viorica Dăncilă a răspuns că o întâlnire cu investitori va avea loc duminică, iar alta peste două săptămâni.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Bitcoin le aminteşte rapid investitorilor că este caracterizat de volatilitate cu o scădere de 1.800 de dolari în doar 10 minute

    După ce a înregistrat una dintre cele mai bune perioade de creştere din istorie în doar câteva săptămâni şi s-a apropiat de pragul de 14.000 de dolari, bitcoin a scăzut brusc, şi le-a amintit investitorilor instituţionali de ce nu au destul apetit de risc pentru acest activ.

    Bitcoin a crescut săptămâna aceasta cu aproape 40% până la 13.852 dolari – cel mai înalt nivel din ianuarie 2018 şi până în prezent.

    Dar moneda s-a lovit de un zid miercuri noapte în jurul orei 23.30, potrivit Bloomberg, şi a scăzut cu peste 1.800 de dolari în doar 10 minute. Joi, volatilitatea a continuat să se extindă şi bitcoin a jonglat între minus 15% şi plus 4,8%.

    Vineri, la ora 11.50, bitcoin se tranzacţiona la 11.515 dolari, la o capitalizare totală de peste 204 miliarde dolari, înregistrând o scădere de 4,6%, potrivit platformei coinmarketcap.com

     „O scădere bruscă de 20-30% după un raliu nu ar fi ceva surprinzător şi ar fi chiar în consistenţă cu trendul bitcoinului după un raliu”, notează Robert sluymer, strateg tehnic în cadrul Fundstrat Global Advisors.

     

     

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Motorul economiei europene s-ar putea opri. Germania riscă să intre în recesiune, iar increderea investitorilor scade

    În timp ce indicele Sentix este mai degrabă un indicator al perspectivelor investitorilor decât un indicator economic de scară largă, avertizarea privind recesiunea este doar cea mai recentă dintr-o serie de rapoarte negative asociate celei mai mari economii a Europei.

    Săptămâna trecută, banca centrală din Germania şi-a redus prognozele de creştere în acest an la doar 0,6%, iar cifrele au arătat că producţia industrială a suferit cea mai puternică scădere din ultimii patru ani.

    Indicele Sentix a fost puternic influenţat de războiul comercial dintre SUA şi China, precum şi de ameninţarea înmulţirii tarifelor pentru Europa.

    Speranţa că faza de slăbiciune economică de la începutul anului s-ar putea finaliza rapid a dispărut. Deşi cauza problemei este uşor de identificat, nu este neapărat şi uşor de rezolvat, având în vedere fronturile politice care se manifestă din ce în ce mai agresiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit un om de afaceri să îşi mărească valoarea acţiunilor cu 6.567%

    Drept urmare, investitorii iniţiali ai proiectului vor înregistra un câştig de până la 6,567% din investiţiile iniţiale. Acest lucru se traduce în 6.6 milioane de dolari pentru un pachet de acţiuni în valoare de 100.000 dolari.
     
    Conform pieţei, compania are acum o valoare de aproximativ 2,3 miliarde de dolari. Co-fondatorul PayPal Peter Thiel, precum şi miliardarul Jihan Wu de la Bitmain, vor profita la maximum de buyback. În plus, alţi investitori notabili, cum ar fi Louis Bacon şi Alan Howard, vor avea, de
    asemenea, încasări mari. 
     
    Răscumpărarea a 10% din acţiuni plasează valoarea companiei la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, în creştere de la o valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari în 2017. Preţul de răscumpărare este de aproximativ 1.500 de dolari pe acţiune, în comparaţie cu 22,50 de dolari plătiţi de investitori.
     
    Oferta de răscumpărare are loc la mai puţin de un an după o primă ofertă de răscumpărare a acţiunilor, în care Block.one a căutat să achiziţioneze 15% din acţiunile sale care se plasau la un preţ de 1.200 de dolari fiecare.

  • Dezastru în curtea nemţilor: Colosul bancar Deutsche Bank se prăbuşeşte la minim istoric pe bursa de la Frankfurt înainte de AGA

    Acţiunile gigantului bancar Deutsche Bank s-au prăbuşit luni la un nou minim istoric, cu câteva zile înainte ca investitorii să se întâlnească în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), potrivit Reuters.

    Astfel, luni la ora 13.40, acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la preţul de 6,63 euro per acţiune, în scădere cu 3,1% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de circa 13,7 miliarde euro.

    Per total, acţiunile au scăzut cu peste 37% de la AGA din 2018.

    Colosul german este lovit de probleme pe toate fronturile încât drumul revenirii spre profitabilitate a fost o cursă lungă cu rezultate minime în ultimi ani.

    Investitorii au mai prins speranţă pentru o scurtă perioadă la începutul anului când toate discuţiile publice arătau că problematica bancă germană poate realiza o fuziune cu Commerzbank.

    Speranţele au dispărut însă iar sentimentul pieţei faţă de acţiunile Deutsche Bank a revenit la stadiul de neîncredere odată cu anunţul că negocierile au eşuat.

     

  • De ce a crescut Bitcoin atât de repede şi cum a ajuns din nou la pragul de 8.000 de dolari

    În doar 5 sesiuni de tranzacţionare, în perioada 9-13 mai, bitcoin a crescut cu peste 36%.

    Unul dintre principalele motive ale creşterii ţine de corelaţia favorabilă dintre incertitudinea economică generată de instabilitatea negocierilor SUA-China, care determină mulţi investitori şi speculatori din Asia să se „refugieze” în moneda digitală, crede Claudiu Cazacu, analist-şef în cadrul companiei de brokeraj XTB.

    El mai atage atenţia la conjunctura geopolitică actuală, în cadrul căreia Bitcoin oferă din nou un refugiu temporar, în special în locuri precum Venezuela unde moneda naţională se devalorizează constant.

    „La nivel geopolitic s-au observat tensiuni în creştere notabilă, vizând Iranul şi Orientul Mijlociu, dar şi Venezuela şi Coreea de Nord. Avantajul portabilităţii deţinerilor de monedă virtuală pare a încuraja investitorii, parţial în detrimentul activelor de refugiu clasice, mai ales atunci când sporesc temerile de ordin militar în regiuni unde pot apărea bariere precum controlul capitalului sau accesul la servicii financiare”, spune Cazacu.

    Astfel, joi la ora 15.00, bitcoin se tranzacţiona uşor sub pragul atins în ultimele zile, la 7.913 dolari, după o scădere de 1,2%, la o capitalizare totală de piaţă de 140 miliarde dolari, potrivit platformei CoinMarketCap.

    Moneda digitală primeşte impulsuri şi din partea unor anunţuri pozitive lansate la nivel de piaţă, apreciază analistul companiei de brokeraj, încât mai multe anunţuri favorabile din partea unor companii precum Facebook sau HTC, reprezintă un vot de încredere.

    „Anunţuri favorabile ale unor companii. Facebook a relaxat condiţiile pentru publicitatea făcută monedelor virtuale. O veste foarte atent urmărită a fost şi cea a producătorului de telefoane mobile HTC: va fi lansat un produs care va opera ca un ”nod” în reţeua bitcoin. Practic, fiecare telefon va putea fi văzut drept parte a reţelei, facilitând tranzacţiile dar şi răspândirea interesului pentru monedele virtuale”, explică analistul.

  • Cum poate fi revigorată Calea Victoriei

    Calea Victoriei a ajuns, în ultimul an, în centrul atenţiei marilor dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală, care vor să mizeze pe o zonă nouă şi sigură din punctul de vedere al evoluţiei pe termen lung. Astfel, zona centrală a Bucureştiului atrage investiţii cumulate de 400 de milioane de euro având în vedere proiectele aflate în construcţie şi cele aflate la vânzare.

    “Zona centrală a Bucureştiului a redevenit zonă «fierbinte», aşa cum era normal după o perioadă în care oraşul a crescut organic prin extinderea către nord şi vest, în căutarea terenurilor generoase care pot găzdui dezvoltări de peste 20-30.000 mp. S-au făcut progrese remarcabile în amenajarea zonelor pietonale. A fost construită parcarea subterană de la Piaţa Universităţii şi a fost reconsolidat centrul vechi, care a adus în ultimii cinci ani trei hoteluri noi de 5 stele, şi o paletă de retaileri internaţionali va produce valuri de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari“, spune Andreea Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes. Ea subliniază că în continuare va exista interes pentru tranzacţii în zona Lipscani, dar şi pe calea Dorobanţi sau în Piaţa Romană. Cât timp preţul terenului este neprohibitiv şi împrejurimile asigură vizibilitate şi o adresă prestigioasă, chiriaşii preferă centrul şi chiar sunt dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru a se afla acolo“, adaugă Păun.

    În prezent cel mai activ sector este cel al birourilor, fiind în construcţie patru proiecte de birouri – Hagag 109, unde dezvoltatorul israelian renovează vechile birouri ale Petrom, Ţiriac Tower, Matei Millo şi Tandem. La acestea se adaugă nu mai puţin de trei hoteluri în construcţie, fiind reamenajate clădiri vechi de către lituanienii de la Apex Alliance – Roxy by Marriott, Courtyard by Marriott, Autograph by Marriott, alături de Hilton Garden Inn, aflat la vânzare tot de către compania din Lituania. Pe lângă acestea, BCR a scos la vânzare celebrul palat din Piaţa Universitaţii, vândut de JLL drept un posibil viitor hotel de 5 stele. În ceea ce priveşte componenta rezidenţială, pentru moment singurii care au mizat pe acest segment sunt cei de la Hagag, care au demarat la Victoriei 139 consolidarea şi modernizarea unei clădiri de apartamente construite în anii 1940.

    „Sunt companii care vor să fie în centru sau care vor să se mute dintr-o clădire mai veche în una nouă, precum Deloitte, Noerr sau Dentons, plus companii nou-intrate care au nevoie de soluţii, precum WeWork sau Spaces. Terenurile sunt un pic mai atractive ca preţ şi au devenit şi disponibile la vânzare; din acest motiv, atenţia dezvoltatorilor s-a îndreptat spre această zonă. În plus, există cerere din partea unor companii de servicii, care vizează mai ales zona centrală“, observă Viorel Opaiţ, business development director la JLL Romania.

    Pe lângă investiţiile în derulare, tot în apropiere de Calea Victoriei, pe Strada Doamnei, vizavi de BNR, este la vânzare un teren de 5.000 mp unde poate fi dezvoltat un proiect de zeci de milioane de euro care să includă birouri şi un hotel.

    „Observăm în mod special atracţia anumitor dezvoltatori pentru Calea Victoriei. Deja vedem dezvoltatori care nu se mai tem de imobile monument istoric, ba chiar preferă amprenta culturală şi simbolică a acestora pentru a crea concepte multifuncţionale, sustenabile, cu componente de retail de lux la parter. Avem trei terenuri la vânzare în zona Calea Victoriei şi există interes substanţial, atât de la dezvoltatori locali, cât şi internaţionali, spune Andreea Păun.

    După ani de zile în care marii dezvoltatori au mizat pe zone virgine, cum a fost cazul Barbu Văcărescu – Floreasca sau Pipera, în ultimii ani zona centrală a revenit în atenţia acestora, pe măsură ce proximitatea a devenit tot mai importantă, într-un oraş în care un drum dintr-o parte în cealaltă poate dura şi mai mult de o oră. Zona de lângă BNR a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ din Capitală pe măsură ce a atras atenţia investitorilor străini.

    „Zona centrală va rămâne tot timpul atractivă, dacă există produse corecte – chirie, layout, dezvoltator. Ai apropiere de metrou şi de angajaţi, în condiţiile în care pentru o companie cu număr mare de oameni centrul va fi statistic cea mai bună variantă. Dacă te uiţi în ultimii ani, nu au fost produse pe zona Victoriei, iar dezvoltarea a fost în Floreasca sau Centru-Vest. Acum soluţiile pe Vest şi Floreasca sunt foarte limitate“, subliniază Viorel Opaiţ.

    Grupul Apex Alliance anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Grupul, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, deţine deja o unitate hotelieră în Capitală.

    Bugetul de 90 de milioane de euro vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

    Zona de lângă BNR devine una dintre cele mai atractive din Capitală pe măsură ce atrage atenţia investitorilor străini. Primii care au mizat pe Strada Doamnei au fost lituanienii de la Apex Alliance Hotel Management, care au deschis primul Hilton Garden Inn din România în centrul vechi al Capitalei, în decembrie 2017. Hotelul a fost construit în clădirea monument istoric care a fost din 1904 până în prezent Palatul Asigurărilor Naţionale, Ministerul Comerţului, după care Banca Ion Ţiriac, iar ulterior clădirea a fost vândută celor de la Naturstein. Pe aceeaşi stradă, de partea cealaltă a BNR, Apex Alliance construieşte viitorul hotel Autograph by Marriott din vechea bancă Marmorosch Blank, care va avea deschiderea la finalul anului 2020, când va fi inaugurat un total de 214 camere.

    Potrivit unui comunicat trimis anterior de JLL, clădirile istorice din centrul Bucureştiului au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatorii imobiliari, în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în această zonă este din ce în ce mai redusă, iar potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare ţinând cont de cererea ridicată pentru spaţii de birouri şi pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

    România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulţi ani şi care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple şi în Ungaria sau Polonia, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

    Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine şi din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din Bucureşti pentru sedii de firme, ceea ce se vede şi în rata de neocupare, de sub 5%.

    În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD (Central Business District), a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătraţi (22% din suprafaţa de birouri închiriată în Bucureşti), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă la nivelul anului 2018 în Capitală.

  • Amazon şochează industria şi anunţă un program de livrare gratuită într-o singură zi pentru abonaţii Prime

    Compania Amazon şi-a şocat investitorii şi întreaga industrie de retail săptămâna trecută, la scurt timp după publicarea rezultatelor financiare trimestriale, anunţând un program de livrări mai rapid ca niciodată, potrivit Bloomberg.

    „Lucrăm în prezent pentru a evolua programul nostru Prime de livrare gratuită în două zile către un program de livrare gratuită într-o singură zi”, a anunţat Brian Olsavsky, directorul financiar al companiei.

    Mutarea a eclipsat rapid ambele veşti pe care compania le transmisese investitorilor, atât cea bună – un profit trimestrial peste aşteptări – cât şi cea proastă – încetinirea creşterii vânzărilor.

    Acum Amazon va investi cel puţin 800 de milioane de dolari în următoarele luni pentru a accelera livrările pentru membrii Prime.

    Însă dincolo de investitori, anunţul Amazon pune pe jar întreaga industrie de retail. Atât jucătorii din comerţul online cât şi retailerii clasici trebuie să investească acum pentru a ţine pasul cu standardul pe care îl va stabili Amazon. Pentru unii dintre ei, anunţul companiei schimbă total planurile pentru anul acesta.

    În ultimii ani, standardul de livrare în două zile introdus de Amazon a fost implementat şi de rivali şi îmbrăţişat imediat de clienţi. Spre exemplu, Walmart a lansat în 2017 programul de livrare în două zile fără abonament anual sau taxă de membru însă doar pentru comenzile de peste 35 de dolari.

    Target Corp a introdus acest program doar pe perioada sărbătorilor.

    Astfel, taxa de membru Prime de 119 dolari care le permite membrilor accesul la conţinutul platformei Amazon Prime, reduceri pe Amazon şi reduceri în Whole Foods, s-ar putea justifica mult mai bine cu acest nou program de livrări.