BusinessMagazin

Tag: investitor

  • Comerţul bilateral dintre România şi Austria a ajuns la 1,5 mld. euro în primul semestru al anului

    „Indicatorii comerciali din prima jumătate a anului 2017 sunt foarte pozitivi, încă o dovadă a relaţiei strânse dintre Austria şi România”, a spus Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei. „Comunitatea de business austriacă îşi doreşte să extindă angajamentul pe termen lung faţă de piaţa locală şi, astfel, majoritatea companiilor austriece iau în considerare extinderea operaţiunilor în următoarea perioadă. Există, aşadar, premise bune pentru creştere economică, dar stabilitatea, predictabilitatea fiscală şi statul de drept sunt imperative pentru a ne asigura că aceste planuri vor deveni realitate”.  

    În ultimul deceniu, peste 7.200 de companii cu capital austriac au creat peste 100.000 de locuri de muncă în ţară. Un studiu recent efectuat de Advantage Austria,  Secţia Comercială a Ambasadei Austriei, indică un climat potrivit pentru investiţii, în timp ce 77% din companiile austriece prezente în România iau în considerare posibilitatea de a-şi continua investiţiile, concentrându-se, în special, pe modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor deja existente. Obiectivul principal al acestor măsuri este creşterea eficienţei şi productivităţii activităţii lor, creând, astfel, o bază solidă pentru a susţine noi angajări şi creşteri salariale.

    Acelaşi studiu arată cum companiile austriece şi-ar dori un dialog deschis cu statul român, cerând măsuri concrete care să ducă la reducerea birocraţiei ca premisă esenţială pentru o creştere susţinută, asigurarea predictibilităţii fiscale şi susţinere pentru crearea unui cadru instituţional puternic pentru cursuri profesionale.

    De altfel, educaţia reprezintă un subiect de mare interes pentru Advantage Austria, care s-a implicat activ în susţinerea şi promovarea conceptului de învăţământ dual în România. Astfel, tineri din Bucureşti şi Cluj care termină gimnaziul pot beneficia de cooperarea dintre comunitatea de business şi instituţiile de învăţământ din România prin programele oferite de ADVANTAGE AUSTRIA, ce combină teoria şi practica pentru acele cariere care necesită ucenicie. În Bucureşti, Şcoala Comercială Austriacă, organizată în parteneriat cu Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu” şi opt dintre cei mai mari agenţi economici de pe piaţa locală, oferă cursuri de pregătire pentru profesia de comerciant vânzător în multiple domenii, de la modă la telecomunicaţii. Similar, Şcoala Tehnică Austriacă din România – Transilvania (STAR-T), în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Cluj, le predă elevilor bazele teoretice şi practice necesare pentru meseria de sudor.

    Advantage Austria plănuieşte să extindă programa de învăţământ dual în mai multe oraşe din România, prin cursuri dedicate celor care vor să se specializeze în meserii legate de mecanică, mecatronică sau logistică.

  • Banca Naţională a Elveţiei, un investitor care poate printa bani la infinit, cumpără cantităţi record de acţiuni americane

    Portofoliul a crescut de la 80,4 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie la 84,3 miliarde de dolari în iunie.

    Pentru unii, această preferinţă a băncii centrale este îngrijorătoare. Instituţia a acumulat rezerve valutare record în încercarea de a proteja francul elveţian de pofta de profit a investitorilor cu intervenţii pe piaţă. Aceşti bani sunt cheltuiţi acum pe active străine, printre care acţiuni, banca profitând de creşterea sănătoasă a burselor din ultima vreme.

    Banca centrală condusă de Thomas Jordan a acumulat rezerve valutare de 714,3 miliarde de franci elveţieni (742 de miliarde de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Naţională a Elveţiei, un investitor care poate printa bani la infinit, cumpără cantităţi record de acţiuni americane

    Portofoliul a crescut de la 80,4 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie la 84,3 miliarde de dolari în iunie.

    Pentru unii, această preferinţă a băncii centrale este îngrijorătoare. Instituţia a acumulat rezerve valutare record în încercarea de a proteja francul elveţian de pofta de profit a investitorilor cu intervenţii pe piaţă. Aceşti bani sunt cheltuiţi acum pe active străine, printre care acţiuni, banca profitând de creşterea sănătoasă a burselor din ultima vreme.

    Banca centrală condusă de Thomas Jordan a acumulat rezerve valutare de 714,3 miliarde de franci elveţieni (742 de miliarde de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost încheiată fuziunea dintre New Europe Property Investments şi Rockcastle Global Real Estate Company

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii NEPI şi Rockcastle, care recunosc valoarea adăugată rezultată din fuziunea celor doua companii, precum şi oportunitatea de accelerare a obiectivelor strategice de creştere şi diversificare a portofoliului.

    Ca urmare a fuziunii, cele două companii au încetat tranzacţionarea acţiunilor pe JSE şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în cazul NEPI, şi pe JSE şi Bursa din Mauritius, în cazul Rockcastle. Începând cu 12 iulie 2017, NEPI Rockcastle se tranzacţionează pe JSE şi Euronext Amsterdam, sub noul cod buriser NRP, cu o capitalizare bursieră la listare de 6,1 miliarde de euro.

    Compania se axează în continuare pe deţinerea, adminstrarea şi dezvoltarea de proprietăţi comerciale dominante în pieţe competitive din Europa Centrală şi de Est, deţinând poziţii de top în Romania (cel mai mare investitor imobiliar pe segmentul de retail), Polonia (al patrulea cel mai mare investitor pe segmentul de retail) şi Slovacia (a doua cea mai mare companie de pe acest segment) şi având o prezenţă puternică în Croaţia, Cehia şi Serbia. În prezent, NEPI Rockcastle deţine şi administrează 51 de proprietăţi operaţionale localizate în principal în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, cu o valoare totală de aproximativ 4 miliarde de euro, precum şi şase dezvoltări în curs de construcţie.

    NEPI Rockcastle deţine, de asemenea, un portofoliu semnificativ de acţiuni listate şi lichide, ale unor mari companii imobiliare globale care domină prin performanţă pieţele pe care activează, având operaţiuni în S.U.A., Marea Britanie şi în Europa continentală, cu o valoare de peste 1 miliard de euro.

    Integrarea managementului şi a infrastructurii NEPI şi Rockcastle va îmbunătăţi platforma operaţională a noii companii, NEPI Rockcastle, creând sinergii strategice şi oportunităţi de vânzare şi marketing la o scară mai largă, precum şi administrarea eficientă a activelor, beneficiind de avantajul unei baze mai mari de clienţi şi furnizori de servicii.

    Managementul NEPI Rockcastle se va alinia în mod natural liniilor geografice ale noului grup, reflectând astfel poziţia complementară a portofoliului celor doua companii şi oferind o gamă completă de servicii internalizate, executate de o echipă de peste 350 de profesionişti cu experienţă în managementul activelor şi al proprietăţii, dezvoltare şi management de proiect, finanţe, investiţii, leasing şi marketing.

    În calitate de directori generali, Alex Morar şi Spiro Noussis vor colabora pentru a optimiza integrarea echipelor de management ale celor două companii, cu scopul de a pune în aplicare strategia grupului. Alex Morar se va concentra cu precădere pe dezvoltarea operaţiunilor din ţările acoperite anterior de NEPI (România, Slovacia, Croaţia şi Serbia), iar Spiro Noussis pe pieţele unde Rockcastle a fost prezentă (Polonia şi Republica Cehă).

    În urma implementării fuziunii, S&P a atribuit un rating BBB, cu perspectivă stabilă, pentru NEPI Rockcastle (cu un notch mai mare mare decât cel deţinut de NEPI), în conformitate cu ratingul preliminar atribuit la data de 2 iunie 2017. Totodată, S&P a majorat ratingul obligaţiunilor emise de NE Property Cooperatief U.A. şi garantate în prezent de NEPI Rockcastle de la “BBB-” la “BBB”.

     

  • Unu din doi bucureşteni este investitor pe bursă. Cei mai mulţi români încă nu ştiu că deţin acţiuni. Cum poţi să afli

    Depozitarul Central, instituţie care se ocupă cu decontarea tranzacţiilor bursiere şi ţine evidenţa acţionarilor, are înregistraţi în statistici un număr de 8,5 milioane de acţionari, majoritatea fiind persoane care au primit acţiuni în timpul privatizărilor în masă din anii ’90 la SIF-uri şi alte sute de companii româneşti şi care nici nu ştiu acest lucru. Suma totală a deţinerilor este fluctuantă, raportată la preţul acţiunilor la bursa românească, dar potrivit lui Mircea Ursache, şeful pieţei de capital din România, cuponarii au parcate la depozitar acţiuni de 230 mil. euro.

    Unu din doi bucureşteni este investitor pe bursă. Cei mai mulţi români încă nu ştiu că deţin acţiuni. Cum poţi să afli

  • Cum arată prima staţiune exotică din România: sat plutitor într-un peisaj de poveste – FOTO

    Judeţul Caraş-Severin înregistrează o nouă premieră – prima staţiune lacustră din România. Proiectul derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat prevede amenajarea în localitatea Berzasca a 30 de case suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane. În prezent, sunt realizat 15 căsuţe lacustre dotate cu aer conditionat, televiziune prin cablu, bucatarie sau baie.

    Vor exista piscine, restaurante, alei de promenadă, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere şi un port turistic. Valoarea proiectului intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei, potrivit Radio Reşiţa.

    Casele Lacustre din Berzasca, judetul Caras-Severin, sunt bungalow-uri capabile să cazeze doi adulti si doi copii

    Satul lacustru de la Berzasca este unic, la fel ca şi locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului.

    Alte 15 case lacustre vor fi construite anul viitor la Berzasca, în oglindă. O altă firmă se va ocupa de lucrările celei de-a doua faze a proiectului, complexul Pelican. O a treia etapă a proiectului include şi un restaurant.

     

  • NEPI inaugurează Shopping City Râmnicu Vâlcea la finalul acestui an

    Cu o suprafaţă închiriabilă de 27.900 de metri pătraţi, Shopping City Râmnicu Vâlcea va include branduri internaţionale de renume, unele ce urmează să fie inaugurate în premieră în regiune. Printre chiriaşii centrului comercial se numără deja unul dintre cei mai mari retaileri de electronice şi electrocasnice din România, reprezentanţe ale unuia dintre cei mai mari retaileri internaţionali de fashion şi un hipermarket Carrefour. Aliniat celor mai înalte standarde aplicate de NEPI în cazul tuturor centrelor comerciale lansate până acum, Shopping City Râmnicu Vâlcea va dispune de aproximativ 14.000 de metri pătraţi de branduri de fashion, o suprafaţă pentru hipermarket şi servicii de 10.000 de metri pătraţi şi una de 3.000 de mp pentru zona de restaurante şi divertisment.

    Shopping City Râmnicu Vâlcea completează oferta de divertisment cu cel mai mare şi mai modern cinematograf multiplex, dotat cu 6 săli, ce vor oferi vizitatorilor oportunitatea de a viziona cele mai recente şi populare producţii cinematografice, dar şi cu o gamă variată de restaurante şi locaţii fast food, săli de bowling, biliard, loc de joacă pentru copii, cazino şi o terasă de peste 350 de metri pătraţi, cu vedere spre râul Olt. 

    „Shopping City Râmnicu Vâlcea va fi primul centru comercial full concept din regiune, care va oferi atât locuitorilor din judeţul Vâlcea, cât şi celor din zonele adiacente o diversitate de produse şi servicii pentru toate categoriile de public. Este un proiect care va redefini standardele de calitate şi va modifica piaţa de retail din regiune, datorită ofertei atractive de divertisment, dotările de ultimă generaţie şi mixul complet de chiriaşi. Ne dorim să fim un partener de încredere pentru viitorii noştri vizitatori, aşa că acest centru comercial nu va fi doar o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber, ci şi un motor pentru economia locală, generând mii de locuri de muncă”, spune Adina Ciobanu, Asset Manager, NEPI.

  • Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. “Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa” – GALERIE FOTO

    Dan Bilzerian este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cu o avere netă estimată la 100-150 de milioane de dolari. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Autointitulatul “Rege al Instagramului” are aproape 16 milioane de urmăritori şi fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este încojurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, iar în cel mai recent a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători. Averea lui Dan Blizerian este estimată la 100-150 milioane de dolari.

    Aroganţe de milionar: viaţa lui Dan Bilzerian în fotografiile postate de el însuşi pe Instagram

    Cel mai de succes turneu la care a participat a fost Campionatul Mondial de Poker din 2009. A fost poreclit “Cel mai amuzant jucător de poker de pe Twitter” de publicaţiile americane şi este cofondatorul Victory Poker. Bilzerian nu este însă doar jucător de poker, este şi un actor cunoscut prin rolurile din filmele “Olympus Has Fallen”, “Lone Survivor”, “The Other Woman” şi “Equalizer”. Ultimul său rol este în filmul “Extraction”, ce-l are pe Bruce Willis în rol principal. Filmul are nota 3.8 pe IMDB şi 25/100 pe site-ul Metacritic.

    Tânărul a ajuns însă la un nivel ridicat de notorietate mai ales datorită fotografiilor postate pe reţeaua socială Instagram care descriu viaţa extravagantă a tânărului, care l-ar face gelos şi pe Hugh Heffner. Stilul lui de viaţă este atât de nebunesc, încât a avut trei atacuri de cord până la vârsta de 32 de ani.  De la maşini Ferrari lovite, arme şi grămezi de bani până la femei dezbrăcate care joacă rol de farfurie, viaţa de pe Instagrama a lui Bilzerian oferă imaginea unui bărbat care are banii şi timpul de partea lui. Pe lângă maşini şi bijuterii, Blizerian are în fiecare cameră din casa sa o armă încărcată, fie că este vorba de un pistol sau o mitralieră.

    Tatăl lui Dan, Paul Bilzerian a fost un investitor important la începutul anilor ’80. Până la vârsta de 36 de ani, câştigase o avere de 40 de milioane de dolari. În 1988, Paul a fost condamnate pentru fraudă fiscală. În acea perioadă, Dan avea şase ani. Paul Bilzerian a declarat falimentul în 2001 pretinzând că are doar 15.000 de dolari în bunuri şi mai bine de 140 de milioane de dolari datorie.

    Pentru ca viaţa lui Dan Blizerian să fie completă, acesta a decis să se lanseze în cursa prezidentială.

     

  • Noua generaţie priveşte profitul companiei ca pe o formă de exploatare

    Percepţia noii generaţii şi modul cum se raportează la o companie sunt surprinzător de socialiste, comuniste: firmele ne exploatează, ne muncesc, ne ţin peste program, directorii ţin cu cei din vârf, ne dau salarii de nimic, iar rezultatul final, profitul companiei, este făcut prin exploatarea noastră.

    În acest caz, companiile care raportează profit vor fi privite negativ, cu ură, şi mai puţin pozitiv.
    Când Petrom a raportat pentru anul 2014 un profit de un miliard de euro, cel mai mare din România, cred că 90% din cei care au interacţionat cu această ştire au înjurat compania, conducerea, acţionarul principal, OMV – austriecii scot profitul din România şi noi le-am dat petrolul ţării gratis.

    Dacă o bancă raportează profit, care până la urmă este şi o măsură a sănătăţii businessului, are parte numai de înjurături. Banca a făcut profit pe seama mea, pe dobânzile pe care le plătesc, pe comisioanele pe care ni le impun etc.
    Nimeni nu priveşte cu respect, cu admiraţie profitul, mai ales noua generaţie, care a intrat şi va intra în câmpul muncii.
    Într-o discuţie la ASE, profitul unei companii este văzut de studenţi ca formă de exploatare a lor. Surprinzător, nu? Pentru cei care sunt învăţaţi despre activitatea companiilor, despre bilanţ, despre contul de profit şi pierderi, despre sănătatea firmelor prin prisma unor indicatori de cash flow, lichiditate, solvabilitate etc.

    Dacă şi cei de la ASE se uită cu ură la profit, puteţi să vă închipuiţi cum se uită studenţii de la alte facultăţi care nu au treabă cu cifrele!

    Mă gândesc cum priveşte noua generaţie pierderile raportate de o companie. Cred că cu mai mare îngăduinţă, cu o înţelegere că viaţa e grea, că este greu de făcut afaceri în România.
    Acest lucru se duce mai departe atunci când se discută despre salarii. Poate companiile care raportează pierderi au şanse mai mari la recrutare, cine ştie? Iar acesta este un paradox.

    Mai degrabă ai înţelegere când nu ţi se măreşte salariul la o companie care are pierdere, şi poate te simţi vinovat că şi tu ai produs o parte din acea gaură, decât la o companie care obţine profit, pe care îl afli din ziare, şi lucrează cu marjă mare.
    Profitul este văzut de angajaţi în corelaţie cu salariile. Dacă firma obţine profit, încep cererile salariale. Dacă profitul este în creştere, revendicările sunt mai mari. Când câştigurile firmei sunt în scădere, cererile se mai temperează.
    De multe ori mă gândesc dacă nu sunt firme care deliberat raportează câştiguri mai mici pentru a nu înfuria angajaţii. Asta, bineînţeles, după optimizarea fiscală aferentă.

    Tema profiturilor obţinute de multinaţionale, deşi ele raportează câştiguri mai mici decât companiile româneşti, este adusă în discuţie de politicieni şi prinde la noua generaţie, care vrea să împartă tot, începând de la maşină, casă, mâncare, vacanţe.
    Va fi foarte greu pentru firme, pentru CEO, să jongleze între acţionari, profit şi noua generaţie de angajaţi, care vine cu alte pretenţii decât cea veche, care are alte aşteptări, care nu vrea să stea peste program, care vrea salarii mai mari an de an, care îşi schimbă jobul după culoarea birourilor, care consideră munca, jobul, o formă de exploatare.

    Probabil că noua generaţie – millennials sau Z – ar prefera un capitalism cu faţă umană în care să nu existe ţinte, targeturi, monitorizare, ierarhii, şefi, în care totul să fie o experienţă. Aşa cum se întâmplă acum, când jobul este văzut mai mult ca o experienţă şi mai puţin ca o necesitate sau ca o obligaţie.

    Însuşi faptul că pleacă mai târziu de acasă, de lângă părinţi, arată faptul că vor să aibă cineva grijă de ei, fie că sunt părinţii, statul sau companiile.

    Nu va trece mult timp în care solicitarea de apartament de serviciu să intre în cotidian, în cererile salariale frecvente, aşa cum sunt abonamentele la clinicile private, sălile de sport sau de dans.

    Deci, atenţie la profit, pentru că dacă este mare, s-ar putea să vă înfuriaţi angajaţii şi să considere că îi exploataţi şi ei nu câştigă nimic din acest lucru.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Marius Ghenea, preşedinte FIT Distribution

    Ghenea a fost mai întâi profesor de engleză la un liceu din Craiova, apoi ghid turistic, iar după ce s-a mutat la Bucureşti a lucrat ca inginer la Renel, societatea din domeniul electricităţii. În 1994 a mizat pe antreprenoriat, punând bazele Flamingo Computers, alături de Dragoş Cincă şi Varol Islam; a condus compania timp de opt ani, până în 2002, când a deschis FIT Distribution.

    În 2009, prin intermediul Fit Distribution, a cumpărat compania PC Garage, plătind circa 1 milion de lei pentru o participaţie de 95%; anul acesta, a vândut pachetul de acţiuni către eMag, cel mai mare retailer online de pe plan local deţinut de grupul sud-african Naspers, iar tranzacţia este în prezent analizată de către Consiliul Concurenţei.

    Fit Distribution operează în zona de distribuţie de produse electro-IT,  compania înregistrând anul trecut o cifră de afaceri netă de 9,8 milioane euro, în scădere cu 38% faţă de 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în timp ce profitul net s-a situat la aproximativ 20.000 euro.