BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Early Game Ventures investeşte 750.000 de euro în tehnologia de gestionare a infrastructurilor în cloud dezvoltată de startup-ul Bunnyshell

    Fondul Early Game Ventures acordat o finanţare de 750.000 de euro în Bunnyshell, un startup românesc ce dezvoltă tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud, la investiţie participând şi un business angel român.

    Aistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper Dinu. Startup-ul a fost reprezentat de Boanţă, Gîdei şi Asociaţii S.C.A.

    „În ziua de astăzi, nu există aplicaţie sau sistem software care să nu funcţioneze în cloud. Dezvoltarea aplicaţiilor se face tot mai rapid, folosind componente, unelte, API-uri, SDK-uri şi alte resurse uşor de integrat şi usor de folosit inclusiv de ingineri ne-specializaţi. Şi totuşi, atunci când vine vorba despre instalarea aplicaţiilor pe o infrastructură în cloud, lucrurile se complică. Este nevoie de un administrator de sistem care să aleagă cea mai bună soluţie sau cea mai bună arhitectură şi să facă setările şi instalările. Aici intervine Bunnyshell, astfel încât, cu doar două-trei click-uri, oricine să poată instala şi lansa aplicaţii în cloud”, declară Alin Dobra, fondator şi CEO Bunnyshell.

    Bunnyshell funcţionează deja pe marile platforme de infrastructură, Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure şi are parteneriate cu alte companii din domeniu precum Digital Ocean sau Cloudflare. De asemenea, compania furnizează servicii către clienţi corporate din România şi din afara ţării.

     

  • Mihaela Buzatu a readus la viaţă Mahalaua Cărămidarilor, o clădire din sudul Bucureştiului de pe strada Cărămidarii de Jos, după o investiţie de 100.000 de euro

    În cartierul Tineretului din sudul Capitalei, pe strada Cărămidarii de Jos, denumită aşa pentru că oamenii care locuiau acolo se ocupau de fabri­carea cărămizilor pentru construcţia caselor şi a pala­telor din Bucureşti în perioada interbelică, s-a restaurat anul trecut un imobil construit în 1939 din cărămidă „made in Romania“, după o investiţie de 100.000 de euro.
     
    „Povestea a fost începută de mult, eu doar am rescris-o la masa restaurantului care poartă numele străvechiului cartier bucureştean Mahalaua Cărămidarilor. Imobilul în care se află restaurantul a fost construit în anul 1939 din cărămidă şi era sediul unei firme de încărcat cartuşe. Eu i-am schimbat destinaţia, după o investiţie de 100.000 de euro din fonduri proprii“, povesteşte Mihaela Buzatu.
     

  • Cine sunt milionarii români care au investit, în ultimii ani, în producţia de vin

    Radu Timiş, proprietarul Cris-Tim, Valer Blidar de la Astra Vagoane Călători şi Raul Ciurtin, fondatorul Albalact (vândut între timp), sunt trei dintre antreprenorii care au decis să îşi orienteze o parte din câştiguri către domeniul vinului, sector care a atras la nivel internaţional unii din marii bancheri şi oameni de afaceri ai lumii. Ei nu sunt însă singurii.

    „Este un business în care am investit din pasiune, alături de un prieten cu care sunt partener în mai multe afaceri. Totul a început după o discuţie la un pahar de vin, iar acum îmi place să mă plimb printre rândurile de vie şi să fiu implicat în procesul de producţie”, spunea anterior omul de afaceri clujean Simion Mureşan. El e, alături de fratele său Teofil, acţionar al Direct One (telecom) şi Electrogrup Cluj (energie), iar împreună cu un prieten, Claudiu Sugar, a investit acum aproape un deceniu într-o cramă, o pensiune şi un restaurant vizavi de salina Turda. Crama La Salina, pe care se exploatează 70 de hectare de viţă-de-vie, era în momentul când a pornit la drum singurul producător de vin din judeţul Cluj.

    Licoarea lui Bacchus nu a cucerit de-a lungul anilor doar papilele gustative ale unora dintre cei mai critici connoisseuri, dar şi-a câştigat un loc de cinste şi în portofoliile unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din lume. Unii au investit în podgorii pe colinele din Toscana, Dealu Mare sau Bordeaux, în timp ce alţii au pariat pe colecţii de sute sau mii de sticle a căror valoare merge spre sute de mii sau chiar milioane de euro. Într-o perioadă în care preţul petrolului fluctuează, iar cel al aurului are şi el propriile urcuşuri şi coborâşuri (deşi mai mici), investitorii caută pariuri alternative, asociate unor riscuri mai mici. Vinul s-a dovedit pentru connoisseuri, pasionaţi, dar şi pentru oamenii de afaceri cu un fin simţ al businessului un pariu sigur.

    Producţia de vin este însă o afacere susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri. Cel puţin la început, spun mulţi dintre investitorii în domeniu.
    Unii afirmă că este pură pasiune, alţii sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a-şi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, nu renunţă la businessul lor iniţial. „A început ca un hobby. Am un prieten care produce vin în zona Dealu Mare, dar care are un business mult mai mare decât mine. El mi-a insuflat «microbul»”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători din Arad, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de material rulant. El este unul dintre cei mai noi adepţi ai investiţiilor în domeniul viticol şi a pariat 5 milioane de euro în domeniu. Antreprenorul a achiziţionat deja 25 de hectare de teren în zona Tohani (Dealu Mare) şi continuă investiţiile. Blidar afirma recent că a descoperit vinul Fetească Neagră din zona Tohani încă din tinereţe şi a rămas preferatul său toată viaţa. Astfel, decizia de a merge în zona Tohani cu propria sa investiţie a venit natural.

    România este unul dintre cei mai mari producători de vin de la nivel european şi îşi face loc chiar şi la vârful clasamentului mondial, alături de state care nu mai au nevoie de nicio prezentare, precum Franţa, Italia, Spania, Germania sau Portugalia. Astfel, pare o alegere logică pentru antreprenori să parieze pe vin.
    Pentru că, în business, cele mai multe pariuri se fac cu mintea, nu cu sufletul.

  • Câţi bani are cea mai bogată familie din lume. Ce afaceri controlează şi cine sunt oamenii care investesc banii familiei

    Sam Walton, fondatorul Walmart, ar fi probabil uimit de modul în care nepoţii săi investesc astăzi banii. Iniţiativele lor, scriu cei de la Bloomberg, ar atrage totuşi şi aplauze.
     
    Averea familiei Walton este estimată la peste 175 de miliarde de dolari. Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.
     
    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.
     
    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.
     
    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.
     
    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

  • Ce a însemnat Untold 2019 în cifre: Investiţie de 15 mil. euro cu un profit operaţional de 3 mil. euro

    Untold a atras peste 370.000 de participanţi în cele patru zile de festival din 2019, iar mai bine de 20% dintre aceştia au fost turişti străini, De al an la an numărul de participanţi la festival a crescut cu circa 15%.

    Fondatorul Untold, cel mai mare festival de muzică organizat în România, a investit peste 16 milioane de euro în 2019 în organizarea evenimentului ajuns la cea de-a cincea ediţie. Bugetul este cu 2 milioane de euro mai mare faţă de nivelul din 2018, potrivit lui Bogdan Buta, unul dintre organizatorii festivalului. Banii pentru investiţii sunt obţinuţi de la firmele partenere care pariază pe promovare (40% din buget), din vânzarea de bilete şi abonamente (40%) şi de la partenerii care vin cu standuri în cadrul evenimentului (20%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Veşti uriaşe pentru şoferi. Investiţie masivă pentru refacerea drumurilor de lângă Bucureşti

    Consiliul Judeţean Giurgiu a accesat un proiect european de 67,6 mil. lei (14,3 mil. euro) pentru modernizarea drumului judeţean DJ 503: Giurgiu-Ghizdaru-Gara Stăneşti-Gara Chiriacu-Toporu- limită judeţ Teleorman.

    Finanţarea nermbursabilă a fost accesată prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 6 – „Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională“, Prioritatea de investiţii 6.1 – „Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale“.

    Investiţiile aferente modernizării DJ 503 au o valoare totală de 67,6 mil. lei, din care peste 57 mil. lei sunt alocate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), aproximativ 8,8 mil. lei au ca provenienţă bugetul de stat, cofinanţarea beneficiarului având o valoare de peste 1,3 mil. lei. Implementarea proiectului se realizează pe o perioadă de 114 luni, începând cu 1 iulie 2014. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Marea Britanie vrea să preia frâiele revoluţiei din industria auto: Statul britanic pariază 80 milioane lire sterline pe maşini electrice

    Guvernul britanic a anunţat un plan de investiţii de 80 milioane lire sterline (100 mil. dolari) pentru a dezvolta următoarea generaţie de maşini electrice şi, pe termen lung, o aeronavă hibrid, potrivit CNBC.

    Autorităţile britanice au anunţat că finanţarea ar ajuta la reducerea emisiilor de carbon din mai multe industrii, de la transport, construcţii şi până la energie.

    Sectorul industrial, alături de sectorul academic, vor conduce inovaţia prin dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de energie electrică.

    Investiţia survine în cadrul unui program denumit Industrial Strategy Future of Mobility Grand Challenge. Ţintele acestui program sunt de a scăpa de combustibilul fosil la nivelul transportului feroviar din Marea Britanie până în 2040 şi atingerea unui obiectiv de zero emisii de carbon pe şoselele ţării până în 2040.

    „Conducerea revoluţiei electrice va întări capacitatea Marii Britanii de a oferi lumii următoarea generaţie de vehicule electrice, aeronave hibrid şi sisteme inteligente”, spune Mark Walport, executivul care conduce biroul britanic pentru Cercetare şi Inovare.

     

     

  • Investiţie majoră în România: O multinaţională vine şi construieşte o nouă fabrică gigant, unde vor lucra 800 de oameni

    Procter & Gamble, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială a bunurilor de larg consum, pregăteşte o investiţie masivă în România, o nouă fabrică de la zero, unde va angaja 600-800 de oameni, conform surselor din piaţă.

    Oficialii grupului nu au dorit să co­men­teze. „Nu comentăm zvonuri sau speculaţii.“

    Noua investiţie a gigantului american, ce deţine în portofoliu mărci precum Pampers, Ariel, Gillette sau Head & Shoulders, va fi ridicată tot în localitatea Urlaţi din judeţul Prahova. Tot aici, la circa o oră de Bucureşti, se află şi fabrica P&G pentru produse de păr. Proiectul a fost lansat în 2010 – când a fost produsă prima sticlă de şampon – şi a necesitat investiţii de peste 100 de milioane de dolari. Americanii au mai investit pe parcurs în noi linii de producţie pentru această unitate devenită centru de export.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au reuşit doi tineri români să vândă îngheţată de 70.000 de euro

    Au pornit în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Prima vitrină i-a costat 3.000 de euro şi a fost, practic, investiţia de la care au plecat. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. Astăzi, ViceCream numără o bicicletă, două standuri şi trei maşinuţe de îngheţată.

    „Investiţiile iniţiale nu au fost mari, pentru că am ales să lucrăm cu un laborator profesionist care face îngheţata. De abia anul acesta am investit în logistică în jur de 20.000 de euro”, povesteşte Mihai Popescu.

    Tot în 2019, investiţiile au mers şi în prezentare, standuri de evenimente, maşinuţe de îngheţată, bicicletă. De gelato este responsabil un laborator care inovează în fiecare zi. Ingredientele sunt aduse din Italia, dar şi de la producători locali certificaţi bio. Afacerile au fost anul trecut de 70.000 de euro, iar profitul s-a situat la 25.000 de euro, în business fiind implicaţi doar cei doi acţionari şi cinci angajaţi, dar numai pe durata evenimentelor. În afara sezonului de vară, adică cel în care consumul de îngheţată este la cote maxime, rămân trei angajaţi.

    De ViceCream sunt responsabili Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, doi foşti colegi din şcoala primară care şi-au încununat relaţia de prietenie cu una de afaceri.

    „Mergem la evenimente de toate felurile, de la Neversea, Summer Well şi Untold până la evenimente private, team buildinguri, lansări de produse, petreceri corporate”, mai spune Mihai Popescu.

    Cea mai mare provocare o aduce vremea, care poate transforma îngheţata într-o amintire dacă nu e depozitată în condiţii optime. Tocmai de aceea, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu au cumpărat o maşină frigorifică pentru transportul îngheţatei, după ce au trecut şi prin experienţe care s-au încheiat cu topirea unor cantităţi mari de gelato.

    „Cred că lumea vrea din ce în ce mai mult să aibă gelato la evenimente şi că această piaţă va creşte.”

    Anul trecut, de pildă, cele mai apreciate arome au fost cele de grapefruit, ghimbir şi mentă. Nu există nici limită de vârstă, nici separare pe alte criterii. O cupă de 60 de grame de gelato de la ViceCream costă 7 lei, 500 de grame costă 70 de lei, iar un kilogram – 100 de lei. Din meniu fac parte atât produse bio, cât şi unele fără zahăr. Cei doi antreprenori vor să se stabilească şi cu un local fix de îngheţată, iar planul este deja în curs de implementare. Scopul este ca activitatea să continue şi pe perioada iernii, nu doar în timpul sezonului cald.

    „Vrem să învăţăm consumatorul român să mănânce îngheţată iarna. Urmează să deschidem prima noastră gelaterie fixă, pe Calea Victoriei, în Bucureşti, în care investim 25.000 de euro. Sper să o deschidem într-o lună. Vom mai avea, de asemenea, o unitate şi în Mercato Comunale (concept din zona Polizu din Bucureşti, care reuneşte producători locali, rulote cu mâncare, beri artizanale şi spaţii de coworking – n.red.), unde vom fi prezenţi pe toată durata verii cu un stand.”

    E adevărat că vara mai mult migrează de la un eveniment la altul – fie el festival, nuntă, botez sau aniversare –, dar pofta nu ţine cont de sezon. De aceea, pentru unii e viciu, pentru alţii e delectare. Spuneţi-i cum vreţi, dar savuraţi-o cu plăcere!

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Hipy Bio – producţie de sucuri bio din cătină (Iaşi)
    Fondator: Adrian Fetcu
    Investiţie iniţială: 260.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 443.000 lei (96.000 de euro)
    Distribuţie: magazine Carrefour din România

    Kinderina – producţie de jucării croşetate (Cluj-Napoca)
    Fondator: Viorina Anuţă
    Investiţie iniţială: 8.500 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 15.000 de euro
    Distribuţie: online

    Bălăngănel – producţie de hamace (Târgu-Mureş)
    Fondatori: Alexandru şi Angela Pitea
    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.300 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de lei (35.000 de euro)
    Distribuţie: online, magazine (Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca), festivaluri (FânFest – Roşia Montană, Awake Festival – Mureş, Vibe Festival – Mureş)

    Lada de zestre – atelier de broderie (Fundata, judeţul Braşov)
    Fondator: Severina Puiu
    Cifră de afaceri în 2018: 30.000 de euro
    Distribuţie: pensiuni, hoteluri, restaurante

    Evo Glamping – producţie de corturi pentru camping (Siliştea Snagovului – lângă Bucureşti)
    Fondatori: Cristina şi Florin Georgescu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifra de afaceri în 2018: 91.000 de lei (20.000 de euro)
    Distribuţie: operatori de turism

  • „Călit în bătălii pe pieţe diferite”

     În prezent, este în continuare deţinătorul platformei, parte a grupului Neogen. Recent, a anunţat numirea ca CEO al BestJobs al lui Dan Puică, precum şi o investiţie de 500.000 de euro într-un nou business, agenţia imobiliară Casta.ro. 
    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat apariŢiei dvs. În catalog?
    Primul eveniment important, care a venit chiar în anul următor (2007 – n.red.) a fost investiţia fondului american Tiger. Probabil acesta a fost momentul acela T0, care ne-a ajutat să creştem şi să investim în oameni, în tehnologie, în promovare.
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Cred că a fost primul top în care am apărut. Am impresionat câteva fete cu el, iar mama sigur l-a prezentat pe o rază de 1-2 km de casă.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    Investitor în tehnologie, călit în aproape două decenii de bătălii pe diferite pieţe.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Tinerii manageri din corporaţii sau care conduc businessuri proprii sunt foarte efervescenţi şi dinamici, au mereu multe idei şi vor să le pună pe toate în aplicare cât mai repede, imediat. De multe ori, această efervescenţă poate fi o problemă, pentru că mulţi uită de unde au pornit şi care este drumul lor, iar lipsa de focus, de răbdare şi de înţelegere că resursele sunt limitate şi le afectează şansele să reuşească.