BusinessMagazin

Tag: inventii

  • CES 2016: Viitorul nu a venit încă, dar prezentul pare mai bun ca niciodată

    O primă concluzie ce poate fi trasă după CES este că 2016 va fi anul caselor inteligente. De la camere de securitate care fac diferenţa între animale, maşini şi oameni până la frigidere inteligente, toate gadgeturile prezentate folosesc tehnologia pentru a face viaţa mai uşoară. Cu toate acestea, doar pentru că poţi face un obiect mai inteligent nu înseamnă neapărat că îl faci şi mai bun; integrarea obiectelor în Internet of Things (IoT) are rost doar dacă asta duce la rezolvarea unei probleme.

    CES, desigur, este o expoziţie, astfel că şi obiecte aparent inutile îşi găsesc un loc. Un exemplu este Febreze Home Air Freshener, un gadget legat de smartphone care face exact ce sugerează şi numele: degajă un miros plăcut în camera unde se află.

    Personalizarea experienţei pe care o au şoferii pare să fi fost una din principalele teme de lucru pentru producătorii auto la CES. Spre exemplu, Chrysler a prezentat „viziunea pentru un transport inteligent“, adică un program care poate monitoriza lucruri precum modul cum conduce un şofer sau preferinţele acestuia astfel încât să îi poată transmită acestuia informaţii utile atunci când ele sunt necesare.

    Qualcomm, pe de altă parte, a anunţat lansarea unei platforme numite AllJoyn, un software open-source care integrează dispozitivele mobile şi GPS în sistemul de entertainment auto. Noutatea? Integrarea va permite crearea unor profiluri, astfel încât fiecare membru al familiei care conduce maşina să aibă stabilite posturi de radio, melodii preferate, înălţimea scaunului sau a volanului, poziţia oglinzii sau chiar temperatura din habitaclu. Qualcomm spune că toate aceste reglaje se fac automat atunci când un anumit telefon se leagă de sistemul de entertainment al maşinii.

    Mai mulţi producători auto au anunţat lansarea unor modele care se conduc singure, iar acest lucru ar putea deschide drumul către noi şi noi posibilităţi. Mark Fields, CEO‑ul Ford, a anunţat un parteneriat cu Amazon pentru a dezvolta un sistem ce va permite proprietarilor să conecteze maşinile direct la casa inteligentă. Prin sistemul Sync 3, şoferul se va conecta la un serviciu de voce în cloud şi va cere casei să pornească maşina; similar, fiind în maşină, ei pot cere sistemului, printr-o comandă vocală, să deschidă uşa garajului sau să pornească centrala termică. Cu alte cuvinte, IoT la superlativ.

    Bosch a prezentat o tehnologie similară dar care nu se bazează pe comenzi vocale, ci pe senzori de proximitate. Atunci când maşina se apropie de casă, sistemul inteligent porneşte luminile din curte şi ajustează temperatura din interior în funcţie de preferinţele prestabilite ale proprietarului.

    Cei de la Mercedes-Benz au mers chiar mai departe, introducând 2017 E-Class, prima maşină produsă în serie care primeşte licenţă pentru a se putea conduce fără şofer în SUA. Maşini lansate de alţi producători au nevoie de extrasenzori sau modificări pentru a obţine această licenţă, au explicat cei de la Mercedes, în vreme ce E-Class are această tehnologie integrată. Alături de maşină, nemţii au prezentat şi un concept de software care foloseşte date predictive pentru a învăţa obiceiurile zilnice ale şoferului. Spre exemplu, atunci când rezervorul de combustibil ajunge la un sfert din capacitate, computerul de bord afişează staţiile de alimentare la care şoferul opreşte în mod uzual.

    Dacă ar trebui să alegem cea mai bună maşină prezentată la CES 2016, titlul ar reveni unui prototip numit Faraday Future FFZERO1. Imaginaţi-vă un Bat-Mobil în lumea reală şi veţi avea o idee despre designul celor de la Faraday; adăugaţi 1.000 de cai-putere, tracţiune 4×4 şi un volan în care puteţi introduce smartphone-ul pentru a personaliza experienţa de condus şi veţi înţelege de ce maşina în cauza a atras privirile tuturor la CES.

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.

  • Câte mărci au depus românii în 2015 şi care sunt cele mai căutate clase

    De la începutul anului 2015 şi până în acest moment au fost depuse peste 7500 de astfel de mărci prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) potrivit ultimului Buletin Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) din luna noiembrie.

    Comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale la nivelul ţării noastre nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul (8659 mărci depuse în 2014), potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, am putea spune că românii nu pun în topul priorităţilor de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală cu doar 7737 de mărci depuse până la această oră.

    Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani. ”Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China.”, declară Paul Cosmovici.

    Cele mai multe mărci cu protecţie în ţara noastră au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware (clasele 41, 35, 42).

    Anul trecut (2014) cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.
     

  • Cele mai bune cinci invenţii din 2015

    Publicaţia Time a realizat un clasament al celor mai bune 25 de invenţii ale anului, iar exemplele alese de revistă variază de la maşini la jucării pentru copii. Mai jos vă prezentăm cele mai bune cinci inveţii din 2015.

    5. Hackaball este mingea care învaţă copii să programeze. Hackaball se sincronizează cu o aplicaţie mobilă, iar copii o pot programa cum să se aprindă, când sau să schimbe culorile, astfel aceştia pot vedea direct cum programarea le afectează viaţa de zi cu zi.Cel puţin 2800 de oameni au fost interesaţi şi au investit în proiect prin Kickstarter, strângând suma de 240.000 de dolari.

    4. Google Cardboard. În ultima vreme s-au anunţat din ce în ce mai multe dispozitive pentru realitatea virtuală (Oculus Rift sau HTC Vive sunt doar două exemple), însă Time a fost impresionat de gadgetul ieftin al celor de la Google. Practic este o cutie de carton în care se introduce un smartphone, dar în ultima perioadă au apărut mai multe aplicaţii cu ajutorul cărora utilizatori pot experimenta realitatea virtuală (pot conduce maşini-Mercedes Benz, pot merge la concertele lui Jack White sau se pot juca jocuri video).

    3. Artiphon Instrument 1. Instrumentul muzical pe care oricine îl poate folosi. Artiphon poate mima mai multe instrumente muzicale, nu doar în felul cum sună, ci şi modul în care sunt utilizate. Artiphon poate fi folosit precum o chitară sau ca un pian sau se poate crea un mix de instrumente într-un singur dispozitiv. Instrumentul muzical a strâns finanţare de 1.3 milioane de dolari pe Kickstarter. 

    2. Tesla Model X. Noul automobil electric al Tesla. Primul SUV electric are o autonomie de 400 de kilometri, poate atinge 100 km/h în 3.2 secunde şi, pe lângă asta, are un design extraordinar.

    1. CogniToys Dino. Jucăria vorbitoare a celor de la CogniToys primeşte titlul de cea mai bună invenţie a anului. Acest dinozaur de jucărie nu doar repetă nişte propoziţii, ci se foloseşte de abilităţile de gândire ale inteligenţei artificiale Watson (IBM) şi poate conversa cu copii (între 5 şi 9 ani). Jucăria poate răspunde la întrebări (cât de departe este luna) sau poate ajuta copii la matematică (Cât face 2+2 sau poţi să numeri până la 10).

  • Tânărul care vă oferă posibilitatea de a vă construi propriul televizor. Sau laptop. Sau orice aparat electronic

    La începutul lunii iulie proiectul Visionbot, un robot creat de studenţii  Ionuţ Budişteanu şi Ane Mari Androniceanu, a obţinut CISCO Systems Technopreneurship Award, în cadrul concursului European Enterprise Challenge 2015. Ionuţ Budişteanu este, la doar 21 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi tineri din lume, care a câştigat premii atât în Europa cât şi în Statele Unite, iar invenţiile sale au ajuns pe paginile celor mai importante reviste din lume. Acum vrea să ofere oamenilor posibilitatea să îşi construiască singuri, cu ajutorul Visionbot, propriile aparate electronice, de exemplu televizorul.

    Cel mai recent proiect al lui Ionuţ Budişteanu, VisionBot, este un robot de asamblare a produselor electronice. Ideea i-a venit în timp ce căuta o companie care să îi producă piese pentru maşina autonomă. „Anul trecut am încercat să colaborez cu trei fabrici din Shenzhen pentru a produce sistemul Lidar de la maşina fără şofer într-un volum de 200-300 de bucăţi. Pentru mine era o investiţie uriaşă, în jur de 40.000 de euro, dar am fost refuzat pentru motivul că este un volum nesemnificativ pentru ei”, povesteşte tânărul antreprenor. „Ulterior, noi am dorit achiziţionarea roboţilor de asamblare a produselor electronice, dar aceştia costă foarte mult, pot ajunge şi la costuri de peste 100.000 de dolari. Aşa că am căutat informaţii despre cum funcţionează şi ne-a venit ideea de a folosi tehnologia de la imprimantele 3D pentru a realiza roboţi de asamblare a plăcilor electronice. Există milioane de ingineri în electronică, inventatori, start-up-uri şi companii mici şi mijlocii care se lovesc de problema de a transforma un prototip electronic într-un produs. Noi încercăm să oferim o soluţie integrată de asamblare a dispozitivelor electronice acasă sau în propriul garaj.”

    ÎN 2013, IONUŢ BUDIŞTEANU A PARTICIPAT LA INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (ISEF) cu un proiect al unei maşini care se conduce singură. Deşi nu era ceva neapărat nou, audienţa a fost captivată de modul în care un tânăr de 19 ani a reuşit să dezvolte un concept similar cu cel lansat de Google, la un preţ mult mai mic. Maşina autonomă gândită de Budişteanu ar fi costat 4.000 de dolari; prototipul Google are un preţ de aproape 100.000 de dolari.  În loc să se folosească de sistemul Lidar (responsabil de detectarea obstacolelor din trafic), Ionuţ Budişteanu a folosit patru laptopuri şi o cameră pentru a analiza traficul şi a detecta obiectele din apropiere. Această metodă i-a convins pe membrii juriului să îi acorde marele premiu Gordon E. Moore şi un cec în valoare de 75.000 de dolari. A urmat recunoaşterea internaţională, Budişteanu fiind numit de către revista Time unul dintre cei mai influenţi adolescenţi din lume.

    PROIECTUL VISIONBOT A ÎNCEPUT ÎN AUGUST 2014, iar dezvoltarea prototipului a început în noiembrie. Investiţia de până acum a fost relativ mică, iar Budişteanu preferă să nu apeleze la finanţări. “Până acum am investit în jur de 1.500 de dolari pentru a realiza primul prototip. Acum lucrăm la a finaliza cel de‑al doilea prototip. De asemenea, luna aceasta o să achiziţionăm şi echipamentele necesare ce ne vor permite să producem roboţii VisionBot într-un volum mai mare. Investiţia nu o să fie mare, până în 5.000 de dolari. Am primit şi oferte de investiţii, dar am încercat să stăm independenţi şi cât mai departe de investitori. Cel mai important lucru este că la fiecare 2-3 zile primim câte un e-mail de la cineva care doreşte să îl cumpere. Succesul de până acum ne-a forţat şi ne-a dat încrederea să mergem mai departe.”

    Primele prezentări publice au adus şi primele premii: VisionBot a câştigat premiul pentru impact social în cadrul Impact Hub Bucureşti, premiul Junior Achievement şi un cec de 10.000 de euro din partea Hyundai, pentru ca ulterior să obţină CISCO Systems Technopreneurship Award. Compania BIT Technologies, fondată de Budişteanu, a primit invitaţii în cadrul unor evenimente din San Francisco şi Silicon Valley. „Dacă imprimantele 3D au început o revoluţie în prototipare, credem că VisionBot poate crea o revoluţie în domeniul automatizării şi producţiei electronice industriale.  Potenţialul este foarte mare. Există câteva milioane, chiar şi zeci de milioane de potenţiali cumpărători. Orice produs electronic cu care interacţionăm, telefon mobil, laptop, calculator, aparatură electronică dintr-o maşină, televizorul, sunt produse în fabrici uriaşe. Aceste fabrici au costat zeci, sute de milioane de dolari. Noi încercăm să oferim posibilitatea oricui să îşi asambleze acasă propriile produse electronice cu o investiţie de până în 3.000 de dolari.”

     

  • Un român a rezolvat o problemă pe care au toţi şoferii. A obţinut medalia de aur cu felicitările juriului la Geneva

    Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto. Birtok a fost premiat la sfârşitul lunii aprilie, cu medalie de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul căruia şoferii îşi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz şi care ar putea fi montat în benzinării sau parcări de pe autostradă.

    “«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule şi care poate fi amplasat în benzinării, service-uri auto sau în parcările de pe autostradă, astfel ca şoferii să poată alimenta cu carburant în paralel. Juriul a apreciat că unul dintre principalele beneficii ale invenţiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic în care era stocat agentul de curăţare şi pe care nu toţi şoferii le reciclează. De asemenea, alimentarea este precisă şi se elimină astfel inconvenientul că mulţi dintre şoferi reuşesc să toarne un sfert din lichid pe lângă recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.

    Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial şi pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.

    Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.  

    Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.

    Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.

    Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”,  susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.

  • Mai ţineţi minte filmele SF cu maşini zburătoare? Ei bine, ele tocmai au devenit realitate

    Maşină, denumită AeroMobil 3.0, vine ca urmare a peste 25 de ani de cercetare. “Ideea de transport personal este pe cale să se schimbe”, a declarat Juraj Vaculik, CEO al AeroMobil.

    Designul maşinii a fost realizat de către Stefan Klein, fondatorul departamentului de profil din cadrul Academiei de arte din Slovacia. El a început să lucreze la concept în 1989.

    În anul 2013, o versiune a maşinii a fost autorizată de către autoritatea aviatică din Slovacia, urmând ca şi modelul 3.0 să primească în curând dreptul de a circula.

    Deşi pare un produs destinat celor cu un venit considerabil, reprezentanţii companiei spun că şi-ar dori ca maşina să ajungă, în primul rând, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura rutieră lasă de dorit.

    Compania nu a anunţat care va fi preţul de vânzare al maşinii, nici data la care la care aceasta va deveni disponibilă doritorilor.

  • Invenţii excentrice aşa cum numai un britanic îi putea trece prin cap (GALERIE FOTO)

    Invenţiile sale includ, scrie The Guardian, un pat cu salteaua în formă de corp omenesc, condeiul pentru nas ce poate fi folosit pe ecranul tactil al telefonului atunci când posesorul are mâinile ude, pantofii care te duc acasă, prevăzuţi cu leduri în zona degetelor şi tehnologie GPS, ori umbrela ghiveci, unde se pot pune plăntuţe pe care proprietarul le udă când o foloseşte pe timp de ploaie.

    Un alt obiect creat de Wilcox, de data aceasta pentru o licitaţie în scopuri caritabile, este coşul de gunoi cu xilofon. Instrumentul muzical este instalat pe coş sub forma unei spirale pe care coboară o biluţă de metal, producând sunete melodioase ori de câte ori cineva deschide capacul.

    În fine, o altă invenţie a excentricului este un dispozitiv auditiv care permite ca urechea stângă să audă sunetele pe care în mod normal le aude urechea dreaptă şi invers. Efectul, pentru cel care foloseşte dispozitivul, este de dezorientare, cum era şi normal, însă Wilcox susţine că merită încercată experienţa, măcar de curiozitate, ba chiar că în timp organismul s-ar putea adapta la acest mod nou de a recepta sunetele.

  • Idei de afaceri: patinele cu motoraş şi baterii (VIDEO)

    Compania Acton, scrie BBC, a creat nişte patine cu rotile mai aparte, RocketSkates, dotate cu mici motoraşe şi baterii cu ioni de litiu care le asigură acestora funcţionarea. Patinele se coordonează cu ajutorul unor microprocesoare pentru a păstra aceeaşi viteză.

    Năstruşnicele încălţări pot susţine o persoană de până la 125 de kilograme şi costă de la 500 la 700 de dolari perechea, în funcţie de autonomie, iar clienţii au posibilitatea de a descărca o aplicaţie pentru telefon care le arată informaţii despre starea bateriei, numărul de kilometri parcurşi ori sugestii de trasee.