BusinessMagazin

Tag: intrebare

  • Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat care este cel mai mare regret la final de 5 ani de mandat: Mi-aş fi dorit să pot să termin mai repede faza PSD-istă

    Întrebat de cel mai mare regret la final de 5 ani de mandat, a spus că regretă că ”nu a putut să termine mai repede faza PSD-istă”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă. 

    ”România a pierdut nenumărate oportunităţi, atât în plan internaţional, cât şi european, dar şi importante oportunităţi economice ratate din cauza felului în care PSD-ul a guvernat şi a acţionat. Au fost ani complicaţi pentru România, şi cred că pot în acest moment să spun că am reuşit în aceşti ani, cu toate că a guvernat PSD-ul, să ţin România pe linia clară euro-atlantică, am evitat crize profunde, şi sincer mi-aş fi dorit să am ocazia să lucrez împreună cu un guvern care să lucreze pentru români, care să ducă România înainte. Cred că acum, la final, pot spune că în condiţiile în care s-au desfăşurat evenimentele politice din ultimii 5 ani am putut face tot ce-ar fi putut face un preşedinte, în limite constituţionale”, a declarat Iohannis. 

  • O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport.

    La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România 

  • Încotro merg trotinetele electrice?

    i eu mergeam cu trotinete electrice închiriate, dar am ales să îmi cumpăr propria trotinetă, pentru că o folosesc foarte des. Spre exemplu, las maşina la intrarea în Bucureşti, scot trotineta din portbagaj şi continuu drumul”, a adăugat bărbatul care folosea propria trotinetă electrică, care şi-a luat zborul apoi pe trecerea de pietoni.

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport. La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    Mobilitatea urbană electrică pe două roţi este prezentă la nivel individual de mult timp în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, trendul fiind într-o expansiune accelerată de când jucătorii de profil şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă, observă Ciprian Păltineanu, partener al firmei locale Wolf-e. „Potenţialul acestei pieţe este foarte mare. Va fi un ritm accelerat de creştere în următorul an şi aici mă refer atât la piaţa serviciilor de e-scooter sharing, cât şi la piaţa de retail (utilizatorii finali care vor dori să-şi cumpere propriile trotinete electrice). Deşi nu ne considerăm concurenţi direcţi cu piaţa de retail a trotinetelor, există o zonă în care noi creăm nevoia, fiind deci promotorii acestei metode de transport”, adaugă Păltineanu.

    Potrivit lui, utilizatorii încearcă serviciul Wolf-e – care este de commuting, ei abordând nevoia urgentă de transport urban – dar îşi dau seama cât este de comod, modern şi cool acest tip de transport, iar apoi vor să aibă trotinete personale pentru divertisment, pentru timpul lor liber.

    „Dacă ne referim doar la Bucureşti, care are o densitate a populaţiei de aproximativ 10.000 locuitori/kmp, una dintre cele mai mari din Europa, ne putem da seama de potenţialul de dezvoltare a pieţei şi nevoia de commuting rapid şi convenabil”, a explicat reprezentantul companiei Wolf-e pentru Business MAGAZIN de ce întrezăreşte un potenţial atât de mare pe piaţa trotinetelor electrice.

    Omul de afaceri Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii start-up-ului românesc Flow, axat pe sisteme de trotinete electrice, este de părere că oamenii sunt tentaţi să folosească aceste mijloace de transport pentru că oferă mai multe avantaje, cel mai important fiind rapiditatea cu care se deplasează, având în vedere că traficul din Bucureşti nu mai are suflu de ceva timp. „Eu cred că încă învăţăm ce înseamnă trotinetele electrice. Pentru tineri este cool, practic, rapid. Te descurci singur, eşti responsabil şi nu trebuie să ai grija ei atunci când ajungi la destinaţie”, a enumerat Bogdan Enoiu avantajele pe care le vede în utilizarea unei trotinete electrice ca mijloc de transport.

    Reprezentanţii din industrie mai observă că, pe lângă faptul că aceste mijloace de transport sunt uşor de folosit şi aduc mai multe avantaje la nivel personal, au un impact pozitiv şi asupra societăţii – spre exemplu nu poluează. „La nivel personal menţionăm ca principal avantaj economia de timp. Să nu uităm de componenta de well-being. Avem feedback din piaţă de la utilizatorii care au birourile în nord care ne spun că ajung cu metroul până într-un punct, considerând că abia atunci când pornesc trotineta îşi încep ziua. Adoră să petreacă în aer liber câteva minute în bătaia vântului în drum spre birou. Acela este momentul lor de conectare cu oraşul”, spune Ciprian Păltineanu. Pe de altă parte, un dezavantaj este reprezentat de faptul că infrastructura din Capitală nu permite utilizatorilor de trotinete electrice să meargă în siguranţă cu acestea.

    „Dezavantajele le menţionăm în contextul în care oraşul Bucureşti nu este încă pregătit pentru un astfel de sistem de transport alternativ, de fapt pentru niciun fel de transport alternativ. Sigur şi prietenos putem spune că Bucureştiul este doar în zona sectorului 1 şi zona de nord, unde există piste speciale, acolo poţi merge foarte rapid şi uşor între diferite locuri. Suntem încrezători că autorităţile locale vor îmbunătăţi infrastructura de care avem nevoie pentru serviciile de mobilitate urbană de tip first mile / last mile, în toate zonele metropolitane”, a continuat Ciprian Păltineanu.

    În această privinţă, în luna iunie a fost depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege ce prevede definirea trotinetelor electrice ca fiind un vehicul cu două-trei roţi, care nu depăşeşte viteza de 40 km/oră şi care este echipat cu un motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 2 kW. Prin acest proiect de lege, trotinetele electrice vor putea fi utilizate pe pista de biciclete. De altfel, potrivit proiectului, pentru a conduce o trotinetă electrică pe drumurile publice utilizatorii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să poarte obligatoriu cască de protecţie şi să echipeze vehiculul cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizante-fluorescente.

    „Susţinem reglementarea şi vrem să vedem o dezvoltare a modalităţilor de mobilitate alternativă în oraşele noastre. Este adevărat că acest lucru ţine foarte mult şi de infrastructură, de creşterea numărului de piste de bicicletă, dar ţine foarte mult şi de educaţie şi de respectarea regulilor de circulaţie. Să ajuţi oamenii să se deplaseze prin oraş este o imensă provocare, iar noi suntem deschişi colaborării şi participării la această soluţie. În acest sens, am organizat în Bucureşti mai multe evenimente First Ride Academy destinate utilizatorilor începători”, a menţionat reprezentantul Lime. Totuşi, un alt element care constituie un dezavantaj este educaţia populaţiei în legătură cu utilizarea acestor mijloace de transport. Astfel, având în vedere că serviciul de închiriere de trotinete a fost adoptat de categorii diverse de utilizatori, companiile se confruntă şi cu acte de vandalism sau furt.

    „Au fost incidente, însă mai puţin de 1% din totalul flotei noastre de trotinete electrice (1.000) au fost ţinta unor acţiuni de vandalism şi furt. Ne bazăm pe bunul simţ şi pe comportamentul responsabil al oamenilor. Oamenii ar trebui să înţeleagă că trotinetele electrice Lime nu pot fi utilizate altfel şi nu pot fi revândute. Lime produce propriul model personalizat, ceea ce înseamnă că dacă cineva ar încerca să fure o piesă din trotineta electrică, nu s-ar potrivi pe niciun alt model. Toate piesele din trotinetele noastre sunt dimensionate şi proiectate personalizat. Nu merită să rişti să furi o trotinetă electrică Lime. Lucrăm foarte bine cu autorităţile şi am raportat toate incidentele la poliţie, regulă faţă de care suntem foarte stricţi”, a precizat Luca Mateescu, care spune că acest model de ridesharing ar putea contribui la decongestionarea traficului din Bucureşti şi din oraşele aglomerate din România.

    „Modelul nostru de afaceri ar putea contribui la reducerea blocajelor din traficul bucureştean. Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat şi dinamic şi are nevoie de o opţiune pentru micromobilitate – multe călătorii de tip ridesharing ar putea fi înlocuite cu trotinete electrice”, adaugă reprezentantul Lime. Lansată în septembrie 2017 în Statele Unite, compania Lime deserveşte în prezent peste 120 de oraşe din peste 30 de ţări de pe cinci continente şi îşi propune să reinventeze viaţa urbană prin intermediul acestui tip de mobilitate. Conform datelor companiei, la nivel internaţional una din patru călătorii cu Lime înlocuieşte o deplasare cu maşina, ceea ce înseamnă că utilizatorii de Lime sunt direct responsabili de evitarea a peste 40 de milioane de kilometri parcurşi cu maşina.

    Lime a intrat în Bucureşti în prima parte a anului din dorinţa de a contribui la transformarea Bucureştiului într-un oraş în care să te poţi deplasa cu uşurinţă. Este un oraş aglomerat care în fiecare an intră în topurile de trafic intens, iar trotinetele electrice sunt o soluţie viabilă de transport – o modalitate plăcută, sustenabilă şi eficientă de a călători prin oraş în interes de serviciu sau personal. Conform rezultatelor unui sondaj realizat de către companie în rândul utilizatorilor activi, Lime a înregistrat sute de mii de călătorii în primele luni de activitate în Bucureşti, dintre care peste 100.000 de călătorii au fost făcute în locul utilizării automobilelor, potrivit reprezentanţilor companiei. La nivel local, Lime deţine în prezent o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti. „Ne-am luat angajamentul să menţinem activă o flotă de 1.000 de trotinete, prin optimizarea cât mai bună a plasării trotinetelor pe stradă şi prin eficientizarea procesului de încărcare”, a menţionat Luca Mateescu.

    De altfel, prezenţa mai multor operatori activi pe piaţă face educarea publicului mult mai uşoară (evident, dacă operatorii investesc în educarea comunităţii), totodată creând premisele unei calităţi mai ridicate a serviciilor (cu siguranţă în cazul operatorilor care îşi operează propria infrastructură de plasare, încărcare şi mentenanţă a flotei de trotinete electrice).
    „Concurenţa pentru noi nu înseamnă încrâncenare, din contră, noi credem că o concurenţă sănătoasă între operatorii care respectă normele legale şi de afaceri ne va ajuta să aducem îmbunătăţiri majore oraşelor în care operăm aceste businessuri”, spune reprezentantul Wolf-e.

    Compania Wolf-e operează în prezent „câteva sute de trotinete electrice”, urmând să ajungă la o flotă de 1.000 de trotinete (de mai multe generaţii, inclusiv cele made in Romania) în sistem sharing. „Până la acest moment avem peste 18.500 de persoane care au folosit cel puţin o dată aplicaţia Wolf-e. Rata de creştere este ascendentă, având în vedere că avem cinci luni de când funcţionăm”, a adăugat Ciprian Păltineanu.

    De altfel, şi compania Flow are în plan să ajungă să opereze o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti, chiar să îşi extindă prezenţa şi în alte oraşe dezvoltate din România, precum şi în alte ţări.

    „Încercăm să servim în primul rând bucureşteanul, tinere, tineri, corporatişti, dar ne uităm şi la ţările din jur. Planul de dezvoltare pentru 2020 este să sărbătorim extinderea în mai multe ţări sau măcar în una. Dar vrem ca mai întâi să facem bine Capitala şi alte oraşe din România. Dispunem de resurse băneşti mai mici decât alţi competitori şi avem şi un model de business diferit, spre exemplu, avem şi docuri de încărcare. Consider că fiecare oraş e altfel, până la final de an vom fi prezenţi şi în alte oraşe. Estimăm un orizont de trei ani pentru dezvoltare”, a spus Bogdan Enoiu.

    Trotinetele Flow sunt achiziţionate din China, iar costul unei trotinete care are integrat şi un hardware special pentru acest sistem de sharing este de 500 de euro. Compania are în plan dezvoltarea prin franciză, printr-un model în care un potenţial francizat poate primi un pachet de 10 trotinete şi informaţii despre cum funcţionează sistemul şi cum trebuie gestionat acest sistem, contra unei sume de bani, iar pe plan local francizatul îşi poate dezvolta o microreţea de trotinete electrice. Potrivit lui Bogdan Enoiu, profilul utilizatorului de Flow este reprezentat de persoane cu vârste între 18 şi 35 de ani, de ambele sexe, cu precădere din mediul IT sau din industria de servicii. În ceea ce priveşte aşteptările reprezentanţilor companiilor ce oferă servicii de închiriere de trotinete electrice, aceştia sunt de părere că piaţa va cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în anii ce vin, având în vedere că şi autorităţile române încearcă prin diferite legi să „controleze” traficul din Bucureşti.

    „Peste cinci ani cred că vom asista la începutul erei electrice cu adevărat. Acum se face mult pionieriat în zona transportului urban electric alternativ, dar în curând va deveni o normalitate. În urmă cu peste 100 de ani Henry Ford fundamenta revoluţionarea modului de transport şi de viaţă, iar acum începe o nouă etapă, cea a transportului electric, în care utilizarea eficientă a timpului cetăţeanului şi a spaţiului localităţii primează, mai ales în zone urbane cu entropie ridicată. Suntem, ca societate, într-un punct de inflexiune, pe care îl vom conştientiza după aceşti 5-10 ani. Când eşti în mijlocul schimbării tinzi să nu poţi vedea şi conştientiza totul, apoi, privind în urmă, observi cât de clar a fost trendul dezvoltării şi parcursul său”, crede Ciprian Păltineanu.

    „Există potenţial de creştere. Tehnologia a dus micromobilitatea un pas înainte prin apariţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice. Existenţa trotinetelor în oraş sprijină concret trecerea la mobilitatea inteligentă a oraşului. Cu toţii ne dorim dezvoltarea infrastructurii de transport urbane şi a implementării unui sistem de transport modern, eficient economic, flexibil, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului, care să asigure conectarea populaţiei în Bucreşti. Am început cu aproximativ 1.000 de trotinete electrice şi pe viitor vom analiza cererea consumatorilor şi ne vom asigura că avem suficiente trotinete electrice pe străzi pentru a acoperi cererea respectivă”, spune Luca Mateescu. „Vom vedea dezvoltări spectaculoase. Încercăm să ţinem pasul cu America, dezvoltăm tehnologia atât la nivel de hardware cât şi la nivel de sofware pentru aceste produse pentru a fi pregătiţi să facem faţă cererii care va creşte în anii ce vin”, a menţionat Bogdan Enoiu.

  • Omul care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală dezvăluie ce urmează în următorul deceniu. Toate guvernele lumii vor fi afectate

    Dr. Richard Hames nu are un glob magic de cristal, dar are o aplecare spre a intui ce se va întâmpla în viitor: este cel care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală, potrivit unui articol publicat pe yahoo.com.
    Muzician, fost oncolog pediatric şi „prezicător”, Hames a dezvoltat un algoritm prin care să prezică viitorul. Totul a început cu o singură întrebare:

    „Companiile de securitate se uită la tot ceea ce se întâmplă în lume şi se întreabă ce ar putea face în această direcţie”, a spus Hames în interviul acordat Yahoo Finance.
    În urma acestei interogări, milioane de documente sunt scanate, iar esenţialul este povestit pe parcursul a 24 de de pagini de informaţii.
    Folosind aceste informaţii, experţii îşi spun părerea despre ce s-ar putea întâmpla, iar Hames construieşte de la patru la cinci scenarii diferite, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra răspunsului pentru întrebarea iniţială.
    Predicţiile propriu-zise se întâmplă în momentul în care Hames vede că aceleaşi ameninţări se repetă în toate scenariile.
    Acele ameninţări repetitive l-au determinat pe Hames să anticipeze atacurile 9/11, precum şi criza financiară globală.

    „Am făcut o serie de cercetări pe această temă şi a devenit evident că cea mai terifiantă formă de terorism ar fi cea care se naşte în interiorul ţării – provenind de la oameni care nu pot fi monitorizaţi de agenţiile de securitate. Într-o astfel de situaţie, ne-am gândit care ar fi ţintele pe care le-ar avea aceşti indivizi în vedere. În Statele Unite, pe locul I s-a plasat Casa Albă, iar pe locul II, Pentagonul. Numărul trei erau clădirile World Trade Center şi numărul 4 era clădirea John Hancock din Chicago, unde de altfel, am şi eu un apartament”, a spus Hames. Companiile de securitate au eşuat să preîntâmpine atacurile teroriste de la 11 septembrie.
    Ce se va întâmpla în viitor?
    Hames se concentrează în prezent asupra ce s-ar putea întâmpla cu capitalismul. „Întrebarea pe care ne-o punem în prezent este cât de mult timp poate să mai reziste actuala formă de capitalism?”. Hames este de părere că acesta se îndreaptă spre o formă de „capitalism supravegheat”.
    „Este vorba despre tensiunea dintre observatori şi observaţi şi de controlul asupra datelor şi identităţii noastre”. De asemenea, Hames prezice că, în următorul deceniu, „toate guvernele va trebui să ia în considerare cum să pună o limită asupra averilor individuale”.

  • Ce ai putea face în timpul petrecut pe Facebook şi Instagram? Ai putea citi 200 de cărţi pe an

    Întrebat care este secretul său pentru succes, legendarul investitor Warren Buffett a arătat imediat către un teanc de cărţi, potrivit Quartz.

    „Citesc 500 de pagini în fiecare zi. Aşa se construiesc cunoştinţele. Se adună, ca o dobândă compusă. Toţi o puteţi face, dar garantez că foarte puţini chiar fac asta”, spune Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

    500 de pagini pe zi ar putea însemna circa 200 de cărţi de an, reprezentând un nivel la care mulţi oameni ar spune că este imposibil să ajungă.

    Totuşi, publicaţia Quartz scrie că în medie un american citeşte între 200 şi 400 de cuvinte pe minut. O carte non-ficţiune cuprinde cuprinde circa 50.000 de cuvinte. Pe baza acestor estimări, la o viteză de 400 de cuvinte pe minut, un cititor are nevoie de 417 ore pentru a citi 200 de cărţi.

    Statisticile citate de publicaţie arată că o persoană petrece în medie 608 ore pe social media în fiecare an, şi 1.642 ore în medie în faţa televizorului.

     

     

     

  • Opinie – Georgeta Dendrina: Poziţia de CEO vine cu multe beneficii la care mulţi dintre noi râvnim. Vine insă şi cu multe renunţări şi senzaţia de singur pe lume

    Se vorbeşte mult în ultimii ani, de când Brené Brown şi-a lansat cartea cu acelaşi nume, despre „puterea vulnerabilităţii” şi despre cât este de important ca managerii să îşi arate vulnerabilitatea. Aceasta este însă o sabie cu două tăişuri. Trebuie ca directorii, CEO, să cântărească bine câtă vulnerabilitate şi câtă putere sau tărie emană; altfel, există riscul de a fi consideraţi slabi, neîncrezători în forţele proprii. Aş zice că, mai degrabă, în actul de conducere, vulnerabilitatea e ca sarea în bucate – dacă nu pui, nu are gust mâncarea, dacă pui prea multă, devine dezgustătoare; sau ca parfumul la o ţinută impecabilă – o face remarcabilă şi de neuitat.

    La o cină cu un CEO cu care lucram acum câţiva ani, la întrebarea „Ce mai faci, cum îţi este?”, într-un moment rar de sinceritate şi vulnerabilitate, a spus: „Bine, pentru cât sunt de stresat!”. Ne cunoaştem de mulţi ani, însă acela a fost unul dintre foarte rarele momente de vulnerabilitate manifestată. În rest, ca majoritatea oamenilor în astfel de poziţii, aş zice că are o imagine de întreţinut.

    Responsabilităţile unei astfel de funcţii aduc multe griji, multe nopţi nedormite, dureri de cap, de umeri, cu răni fizice, cu coşmaruri. Presiunea psihologică poate duce la nişte stări emoţionale pe care puţini le înţeleg. Sigur, poziţia de CEO vine cu multe beneficii la care mulţi dintre noi râvnim. Vine însă şi cu multe renunţări şi senzaţia de singur pe lume.

    Cu cât eşti mai sus în organizaţie, cu atât mai mult vei fi înconjurat de oameni care îţi vor spune ce vrei să auzi (sau ce cred ei că vrei să auzi). E foarte greu să te păstrezi în echilibru, să fii raţional, să cauţi ce e dincolo de ceea ce spun oamenii.

    Studiile culturale arată că, în România, distanţa faţă de autoritate e mare. Oricât de mult ar încerca un CEO să fie mai apropiat de oameni, aceştia vor fi mereu sensibili la ce scrie pe cartea lui de vizită. Cineva spunea, la un moment dat, despre şefa ei: „Să nu creadă că angajaţii pot să fie prieteni cu ea”. Poate pentru că, până la urmă, oamenii ştiu în mâna cui stau deciziile finale. Nu mai puţin adevărat este însă că deciziile sunt influenţate de rezultatele, comportamentele şi atitudinea angajaţilor. Vorbesc acum de cazurile care intră într-un anumit grad de „normalitate”, nu de cele cu CEO narcisişti, orbiţi de putere, manipulatori (din păcate, există multe astfel de cazuri).

    Distanţa este atât de mare pentru că oamenii sunt invidioşi. Am auzit de multe ori întrebarea: „De ce ea/el şi nu eu? De ce e altcineva ales/promovat?”. Toţi avem nevoie de feedback, avem nevoie să ne calibrăm în raport cu ceilalţi, inclusiv un CEO.

    Resentimentele sau invidia, care creează comportamente neproductive, fac ca arareori un CEO să beneficieze de un feedback obiectiv.
    Am auzit oameni spunând: „Eu nu pot să îi spun ceva bun, eu nu perii”. Indiferent dacă face ceva bun, oamenii nu îi spun. Sunt alte situaţii în care oamenii încearcă să ascundă sub covor ceva negativ, nişte rezultate proaste, ca să nu afle CEO-ul. Ascunderea adevărului duce la pierderea încrederii în oameni. Astfel, CEO-ul nu mai ştie când i se spune adevărul şi când nu.

    Cred că un CEO este un fel de container pentru multe anxietăţi, multe probleme, multe nelinişti, negativităţi pe care alţii le proiectează asupra lui. De obicei, oamenii nu vorbesc despre acestea, încearcă să le ţină în frâu, să pară calmi, în control, îşi dedică si mai mult timp firmei. Sacrifică, de obicei, relaţiile cu familia şi cu prietenii, acolo unde toţi ne aşteptăm să fim înţeleşi.

    Ce întrebări ar trebui să îşi pună fiecare CEO? „Până când sunt înţeles? Dacă noi conţinem multe anxietăţi, pe noi cine ne conţine? Cum ne detaşăm de presiunile care vin la pachet cu poziţia?” sunt câteva dintre acestea. Studiile arată că unii oameni în poziţia de CEO ajung să aibă comportamente deviante (care implică alcool, sex, droguri); alţii, poate, cu un alt nivel de maturitate, îsi găsesc un executive coach care joacă, printre altele, şi rolul de container.

    Câteva lucruri pe care un CEO ar putea să le facă pentru a contrabalansa senzaţia de singurătate care vine cu poziţia sa sunt:
    • Să îşi găsească un mentor din industrie sau din altă industrie.
    • Să facă parte dintr-o asociaţie, să caute întâlniri cu oameni similari.
    • Să îşi ia un executive coach.
    • Să aibă nişte obiceiuri de relaxare pe care să le practice ca pe ritualuri (sportul poate fi o soluţie; sau cina cu familia/cu prietenii în fiecare sâmbătă sau duminică).
    • Să se apropie de oamenii din firmă, chiar dacă nu îi este simplu, natural, să le zâmbească, să le spună mulţumesc, să îi întrebe ce mai fac.

    Un client dintre ai mei, de acum ceva timp, CEO la o firmă mare, zâmbea în fiecare zi când ajungea la birou şi întreba pe toţi cei pe care îi întâlnea ce mai fac, dădea mâna cu ei. Cred că lumea îl aprecia şi se simţeau apreciaţi la rândul lor. Se spune că „It takes two to tango”; în cazul CEO-ului, el trebuie să dea tonul ca ceilalţi să îl urmeze.

  • Rezultatele parţiale BEC după numărarea a aproximativ 70% dintre voturile pentru referendum: peste patru milioane de români au votat „Da” la ambele întrebări

    Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 5.566.176 numărul participanţilor, 4.504.968 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

    De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 4.361.19 de răspunsuri au fost favorabile.

    Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 13.554.734.

    La prima întrebare au fost constatate 291.895 de voturi nule, iar la cea de-a doua 287.103

    La referendumul de duminică cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la întrebările: 1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

    Potrivit legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum a reuşit românul Radu Savopol să construiască cel mai mare lanţ de cafenele de pe piaţa locală. A vândut 6,5 milioane de cafele la 5 lei în 4 ani

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    De la design la pub
    Povestea antreprenorială a lui Radu Savopol a început în urmă cu aproximativ două decenii, cu un pub în Sinaia, iar de atunci lista proiectelor sale a tot crescut. De profesie designer de interior şi pasionat de arhitectură, el observa că în jurul anilor 2000 lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau puburile şi şi-a spus atunci – „De ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?”. Lipsa de proiecte în zona de arhitectură l-a inspirat să deschidă mai întâi localul Old Nick Pub din Sinaia, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reieşea mai demult în descrierea de pe site-ul companiei. Localul era inspirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale: Old Nick era porecla bunicului, comandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada. Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. Antreprenorul spunea că ajunsese să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, astfel că următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, Cafeneaua Parcului. Ulterior, şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Mai apoi însă, a decis să se concentreze pe dezvoltarea lanţului de cafenele 5 To Go.
    Potrivit lui Savopol, ideea conceptului a venit în 2014, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere. Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spunea el anterior, adăugând că se adresa tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Ulterior însă, portofoliul produselor s-a diversificat, la fel şi preţurile; valoarea bonului mediu a crescut odată cu creşterea numărului de locaţii.

    Următorul pas îl reprezintă concentrarea pe cartierele şi oraşele de peste 50.000 de locuitori.
    Dacă la început Radu Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele anual, planul pentru anul acesta include deschiderea a încă 50 de unităţi. Antreprenorul şi-a fixat de la început o strategie bine definită în alegerea locului, ce implică atât bifarea unor zone ale oraşului, cât şi atenţia la celelalte afaceri care le înconjoară. „Am acoperit zonele «fierbinţi», zona Pipera am acoperit-o total, sunt în jur de 6 locaţii acolo, în zona Romană – Amzei, avem 6; ce nu avem noi acoperit sunt cartierele – vrem să intrăm acolo, avem Drumul Taberei, Militari, Titan, Berceni – Piaţa Sudului”, exemplifică el precizând că în următorii doi ani şi-au propus să ajungă la 300 de locaţii. Iar dacă în prezent s-au extins în 14 oraşe din ţară, planurile pe termen scurt implică deschiderea unităţilor 5 To Go în alte patru noi oraşe; în majoritatea oraşelor extinderea se realizează printr-un masterfrancizor.  Potrivit lui Radu Savopol, investiţia într-o franciză 5 To Go este cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro. „Ne dorim să ajungem la o cotă de piaţă destul de mare, putem să deschidem în oraşe cu peste 50.000 de locuitori, dacă nu 5 To Go clasic, 5 To Go Coffee Spot”, descrie el strategia pentru următoarea perioadă. Compania mizează şi pe diversificarea conceptelor – spre exemplu, cinci dintre unităţile 5 To Go existente includ şi o zonă de sitting, iar în curând vor lansa şi câteva unităţi 5 To Go în cadrul magazinelor Brico Depot, în urma unui parteneriat cu retailerul de produse DIY. De altfel însă, în curând opţiunea unui 5 To Go va fi disponbilă oricărui proprietar de magazin, prin intermediul unei noi divizii: denumită The Pro Unit, aceasta va avea la bază un concept de shop in shop – „Dacă tu ai un magazin şi vrei să ai un corner de 5 To Go există această opţiune”, este un brand de cafea care ţi-l amplasezi în magazin şi prin care generezi trafic. Noi oferim toată logistica împreună cu importatorul Bristot România”, explică Radu Savopol. „Am încercat să prindem cotă de piaţă prin cât mai multe direcţii; e un brand iubit.” În prezent, echipa 5 To Go este formată din 10 oameni, în care sunt incluşi şi Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cei doi fondatori. Ei coordonează însă un univers format din circa 300 de oameni – 200 de angajaţi şi 100 de francizaţi. Nici digitalizarea nu a ocolit lanţul românesc de cafenele: Savopol spune că au dezvoltat o platformă de e-learning, destinată perfecţionării activităţii angajaţilor şi partenerilor, precum şi o aplicaţie pentru clienţii care vor să afle unde se află cea mai apropiată unitate 5 To Go sau detalii despre produsele comercializate. În următoarele trei luni, vor lansa şi o platformă pentru comenzi online.

    O piaţă cu caimac
    Piaţa românească a lanţurilor de cafenele este printre cele care au înregistrat în ultimii ani cea mai rapidă creştere din Europa, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anii ce urmează, în contextul în care densitatea numărului de cafenele de pe plan local rămâne printre cele mai scăzute la nivel european, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Numărul total al cafenelelor care aparţin unor lanţuri (fie acestea locale sau internaţionale) era estimat anul trecut la 319 unităţi. Peste 60 dintre acestea au fost deschise anul trecut, rata medie de creştere anuală fiind de 25,1%. Allegra împarte segmentul cafenelelor de lanţ între cafenele orientate mai ales pe vânzarea de cafea şi în unităţi în care cea mai mare pondere a vânzărilor este generată de alimente (food). 90% din piaţă revine cafenelelor axate pe comercializarea de cafea, iar restul de 10%, cafenelelor în care o mai mare pondere din vânzări este generată de alimente (de exemplu Paul). Cu 95 de unităţi care funcţionau în anul 2018, 5 To Go este liderul pieţei din punctul de vedere al numărului de cafenele incluse în lanţ, operatorul român devansând astfel competitori internaţionali precum Starbucks (42 de unităţi) şi McCafé (26 de unităţi). Cei trei jucători ocupă astfel o felie de 52,7% din totalul cafenelelor de lanţ (şi 58,5% din totalul lanţurilor de cafenele axate mai ales pe vânzarea de cafea). O felie considerabilă din piaţa cafenelelor de lanţ revine şi „nonspecialiştilor” – segment în care sunt incluse benzinăriile care vând şi cafea sau lanţurile de restaurante unde se vinde şi cafea (Lukoil – 224 unităţi, OMV – 153 de unităţi, KFC – 73 de unităţi, Subway – 38 de unităţi). Perspectivele de dezvoltare a pieţei sunt optimiste în continuare: previziunile Allegra indică faptul că numărul cafenelelor de lanţ va creşte cu 13,2% în următorii cinci ani, urmând să depăşească pragul de 590 de unităţi până în 2023. „Piaţa se va dezvolta în continuare, şi prin intermediul multor branduri locale. Piaţa de dinainte de criză era orientată mult pe cafenele cu sitting, acum s-a schimbat total de când cu interzicerea fumatului în spaţii publice – toată lumea este cu cafeaua pe stradă –, s-a schimbat mult comportamentul consumatorilor”, descrie Radu Savopol potenţialul pieţei în continuare. În ceea ce priveşte tendinţele care se vor dezvolta, observă: „Trendul este ca puburile să includă şi zona de cafea, să te agaţe de dimineaţă, să te duci acolo să bei o cafea, pe urmă prânzul, iar seara iarăşi, distracţie sau meciuri etc. – şi în Anglia există, acestea se numesc The New Local Pub şi sunt axate pe cartiere. Cam aceasta este concentrarea – toţi caută să aibă o plajă cât mai mare de clienţi, şi dimineaţa, şi la prânz, şi seara – şi atunci schimbă foarte mult meniurile, fac şi designul mai prietenos, mai de zi”.

    Internaţionalizarea cafelei „la 5 lei”
    Radu Savopol spune că nu se vor limita la piaţa locală şi anul acesta se va concretiza un obiectiv mai vechi al său – cel de extindere regională. Astfel, şi-au propus ca până la finalul anului să intre pe piaţa din Polonia, prin intermediul unui masterfrancizor. Sunt în discuţii în prezent cu un potenţial partener; şi-au propus ca în primă fază să deschidă trei unităţi.  Au ales să se extindă în Polonia ca urmare a parităţii monedei (1 zlot  1,2 lei) prin care pot păstra astfel numele brandului. Piaţa poloneză a lanţurilor de cafenele şi-a dublat dimensiunea în ultimii cinci ani, fiind estimată în prezent la peste 1.200 de unităţi (1.231 în noiembrie 2018), dintre care peste 100 deschise anul trecut, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Ritmul mediu anual de creştere este de 9,8%. Operatorii axaţi mai ales pe vânzarea de cafea numără 883 de unităţi – liderul pieţei este McCafé (405 unităţi), acesta fiind urmat de Costa (147 de unităţi) şi Starbucks (70 de unităţi). Cei trei operatori deţin 50,5% din piaţa totală a cafenelelor de lanţ. Preţul mediu pentru cafeaua vândută de primii 10 operatori de cafenele din Polonia este de 10,33 de zloţi pentru un cappucino, 10,73 zloţi pentru un latte şi 6,75 zloţi pentru un espresso. Este previzionat ca piaţa să crească până la 1.830 de unităţi până în 2023, cu o rată medie anuală de creştere de 8,3%. „Piaţa de acolo este mult mai stabilă, jucătorii importanţi sunt foarte prezenţi – jucătorii internaţionali sunt deja principalii jucători de acolo, iar piaţa este mult mai dezvoltată.” De acolo, în funcţie de rezultatele din primul an, vor decide dacă vor continua extinderea în Europa. „Au venit multe cereri, din mai multe ţări, însă nu vrem să facem acest lucru doar punctual, câte o cafenea sau două într-o ţară. Dacă vrem să mergem undeva, vrem să facem 10 cafenele şi apoi să tragem o concluzie referitoare la potenţialul de dezvoltare.”

    Obiectivul pe termen lung?
    „Vrem ca 5 To Go să devină şi un lider regional, cred că putem fi un jucător important în tot ce înseamnă cafea: şi vânzare, şi locaţie”, spune Radu Savopol. O altă direcţie de dezvoltare este realizarea de produse din cafea şi pentru consumul de cafea tip marcă proprie, realizată în parteneriat cu diverşi colaboratori, pe care să le aducă şi în retail, nu doar în locaţiile 5 To Go. Din rândul celor mai recente realizări în acest sens, menţionează siropurile marcă proprie. Potrivit reprezentanţilor 5 To Go, acesta a fost un proiect de aproximativ un an, iar prin implementarea acestuia, spun ei, s-au aliniat la caracteristicile lanţurilor internaţionale. 

  • Mircea Badea, atac la adresa Simonei Halep şi a colegelor din echipa de Fed Cup: “Să vă dau răspunsul la întrebarea perfect cretină ‘De ce România a pierdut cu Franţa?’”

    Halep şi-a câştigat ambele meciuri de simplu, dar “tricolorele” au cedat în partida decisivă de dublu. Totuşi, realizatorul tv Mircea Badea a folosit cuvinte dure la adresa sprotivelor noastre.

    “Eu nu sunt pasionat, pe mine nu m-a interesat. Am văzut nişte secvenţe oribile, am văzut pe un Emil Boc foarte mic, cu o tobă mare, sprijinită pe o burtă şi mai mare. N-am putut să mă uit.

    Pe bune, unii se întreabă zile la rând de ce a pierdut România semifinala cu Franţa? Zici că a jucat România la fotbal cu Insulele Feroe şi se întreabă oamenii de ce a învins Insulele Feroe pe România.

    Pe bune? Răspunsul la întrebarea perfect cretină ‘De ce România a pierdut cu Franţa?’ e pentru că România a jucat cu Franţa! Dacă România ar fi jucat în semifinala Campionatului Mondial de Fotbal cu Germania, s-ar mai fi întrebat unii zile la rând de ce a pierdut România cu Germania? Poate pentru că România a jucat cu Germania, nu?”, a spus Mircea Badea în emisiunea sa.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Firea îl parafrazează pe Dragnea în privinţa candidaţilor: Trebuie să fie şi patrioţi şi buni europeni

    „Sunt o persoană care a fost ataşată permanent valorilor europene, chiar în această perioadă este o întreaga efervescenţă, atât în tara, cât şi în Europa, în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European.
     
    Aud din ce în ce mai des întrebarea, ce fel de persoane trebuie sa trimită naţiunile în PE, dacă trebuie sa fie patrioti sau buni europeni. (…) Trebuie sa ieşim în strada, sa vorbim cu cetăţenii şi cu siguranţă vom afla răspunsul la întrebarea ce fel de oameni trebuie sa trimitem în PE, patrioţi sau europeni. Deopotrivă, aş da eu răspunsul”, a declarat primarul Capitalei, Gabrela Firea, joi, la Parlament, la al VIII-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor.
     
    Al VIII-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor se desfăşoară joi şi vineri la Bucureşti, în contextul deţinerii de către România preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
     
    Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai.