Tag: intrare

  • S-a terminat cu petrecerile la bloc, muzica tare sau vecinii gălăgioşi: De astăzi, intră în vigoare noile amenzi pentru cei care deranjează liniştea

    De astăzi, 26 ianuarie 2020, intră în vigoare noua lege care prevede sancţiuni mult mai dure pentru cei care deranjează în mod repetat vecinii. 

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 192/2019, publicată în Monitorul Oficial în luna octombrie a anului şi care se va aplica de astăzi. Legea nr. 192/2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, modifică şi actualizează  reglementările care erau în vigoare până în prezent prin Legea nr. 61/1991.

    Potrivit cadrului legal, persoanele care organizează petreceri cu caracter privat şi utilizează aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban, vor plăti o amendă între 2.000 şi 3.000 de lei, o creştere semnificativă faţă de valoarea anterioară (între 500 şi 1.500 de lei, cat era prevăzut de Legea nr. 61/1991). 

    Această pedeapsă creşte semnificativ la persoanele care repetă ofensa într-un interval de 24 de ore, iar amenda poate ajunge până la 6.000 de lei, sau până la 150 de ore de muncă în folosul comunităţii. Amenzile cresc până la 1.500 de lei şi pentru persoanele care incită la dezordine socială, organizează jocuri de noroc ilegale, sau servesc băuturi alcoolice în locurile publice şi în afara restaurantelor. 

    De asemenea, tot până la 1.500 de lei ajunge amenda pentru persoanele care deranjează liniştea publică sau produce zgomote în zonele de locuit între orele 22:00 – 08:00 şi 13:00-14:00. Pentru repetarea ofensei într-un interval de 24 de ore, aceste amenzi pot urca până la 3.000 de lei, sau pedeapsă cu 70-120 de ore de muncă în folosul comunităţii. 

     

     

  • Românii vor primi 35.000 de lei de la stat pentru a-şi cumpăra o maşină nouă. Care sunt condiţiile şi de când intră în vigoare legea

    Familiile cu mai mult de trei copii vor putea cumpăra o maşină nouă, având la dispoziţie 35.000 de lei nerambursabili pentru un autoturism cu şapte locuri.

    Românii pot primi bani pentru o maşină nouă dacă accesează programul „Un autoturism pentru fiecare familie”, iniţiat de UDMR, care va intra în vigoare de la 1 iulie 2020.

    Suma de 35.000 lei reprezintă 25-30% din preţul de cumpărare al unui autoturism cu şapte locuri, pentru toată familia.

    Deputaţii UDMR care au avut iniţiativa se gândesc la familiile care au mulţi copii sau copii cu probleme speciale etc.

    „Importanţa achiziţionării unei maşini noi este punctul de bază al programului întrucât acestea sunt construite conform ultimelor standarde de siguranţă, ceea ce în viaţa unei familii reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei maşini. Luând în considerare că preţul unui astfel de autovehicul este unul destul de ridicat, finanţarea acordată de maxim. 35.000 lei de către stat vine în ajutorul a numeroase familii, creând astfel nu doar confort ci şi accesibilitate”, se arată în expunere.

    „Sunt tată a doi copii şi tocmai am aflat de curând că soţia este însărcinată cu al treilea copil. Acest program ar fi de un real folos familiei noastre. Deşi suntem o familie tânără şi am fi avut posibilitatea să ne realizăm în orice ţară din lume, am ales să rămânem în România. După 12 ani în câmpul muncii în care ne-am achitat contribuţiile către stat, acest program ar reprezenta o încurajare pentru noi. Dacă vrem oameni educaţi, trebuie să le oferim copiilor noştri un minim de decenţă. Siguranţa pe drumurile din România poate fi îmbunătăţită prin înnoirea parcului auto. Pentru o famile cu 3 copii cheltuielile lunare sunt foarte mari, iar achiziţia unui autoturism nu ar fi posibilă. Susţin în totalitare acest proiect de lege”, spune un bărbat, încântat de ideea deputaţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

     

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

     

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.
  • Doi soţi au început o afacere cu două cabine foto, construite chiar de ei. Ce venituri poate genera o astfel de afacere

    „Am început căutările şi mi-am dat seama că bariera de intrare în business nu e foarte mare – 5.000 de euro. Am decis că este oportun să demarez procedurile pentru acest nou business. Iniţial am vrut să cumpăr din străinătate o cabină gata făcută, apoi m-am gândit că o putem face noi. Prima cabină pe care am dezvoltat-o a fost din aluminiu, îmi plăcea să spun că este un iPhone al cabinelor foto”, povesteşte Ştefan Radu.

    Mama lui, inginer proiectant de meserie, a fost cea care a făcut proiectul cabinei şi, ajutată de tatăl lui – tot inginer –, a realizat-o printr-o firmă din Buzău, oraşul natal al lui Ştefan. Primei cabine – din aluminiu – i s-a adăugat o a doua, de această dată din lemn, mai uşor de montat, creată tot de mama lui Ştefan Radu şi executată de un meşteşugar local. Benzile magnetice, foliile magnetice, plicurile, hârtia şi rola pentru print, props-urile din lemn (pe care sunt scrise diverse mesaje) şi fundalul printat sunt materiile prime care însoţesc cabinele foto şi sunt achiziţionate din România.
    Businessul le-a adus anul trecut o cifră de afaceri de 51.700 de lei (11.200 euro) şi un profit de 13.500 de lei (2.900 euro), iar pentru anul 2019 cei doi antreprenori speră la dublarea afacerilor.
    „Primul eveniment la care am mers cu cabina a fost în aprilie 2015, în preajma Paştelui. Am avut ceva probleme tehnice. E greu să faci un produs de la zero, asta am învăţat”, spune Denisa Radu.
    Pentru trei ore de făcut poze la minut în cadrul unui eveniment preţul este de
    215 euro, pentru cinci ore – 315 euro, iar pentru opt ore costul ajunge la 415 euro. Cabinele sPrint Box au ajuns atât în Capitală, cât şi la evenimente din afara Bucureştiului, în oraşe ca Bacău, Buzău, Braşov sau Craiova.

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Cu ce strategie au reuşit nemţii de la dm drogherie market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România

    Compania dm, care deţine în România 105 unităţi, dintre care 12 deschise anul trecut, a înregistrat în cel mai recent an financiar venituri de 498 de milioane de lei, în creştere cu 20 de procente; echipa locală a businessului a crescut la rândul său cu 185 de persoane, ajungând la 940 de angajaţi. Recent, businessul a alocat un buget de 35 de milioane de lei pentru dezvoltarea la Timişoara a unui sediu central şi a unui depozit, una dintre cele mai importante investiţii realizate în plan local. Suprafaţa proiectului este de peste 32.000 de metri pătraţi: sediul, în care lucrează o echipă de 123 de angajaţi, este structurat pe trei niveluri şi are o suprafaţă de 2.600 mp, iar depozitul, cu o echipă de 147 de angajaţi, se întinde pe o suprafaţă de 67.000 de metri pătraţi.

    Compania dm, originară din Germania, este prezentă în România de aproape 12 ani, primul magazin fiind deschis la Timişoara. Reprezentanţii businessului spun că decizia de a intra în piaţa locală în anul 2007 s-a bazat mai ales pe faptul că România se afla în perioada de boom economic, tocmai ce intrase în Uniunea Europeană, iar asta facilita achiziţiile intracomunitare şi alinierea legislativă după noile norme. Iniţial, pentru extindere a fost bugetată o sumă foarte mică, în jurul a 200.000 de lei. „Ne-am dat seama însă foarte repede că de acei bani cumpărăm numai softul, aşa că bugetul iniţial s-a mărit la circa 1 milion de euro în primul an”, povesteşte Cristian Crişan, administrator al dm drogerie markt România. Cu toate că perioada era propice, extinderea nu a fost uşoară. „Chiriile erau la preţuri nebune sau foarte mari. Foarte multe dintre cele 105 magazine pe care le avem sunt stradale. Să creezi magazine stradale în centre de oraş, în poziţii cheie, nu mai e atât de uşor. A fost o mare provocare să găsim spaţiile potrivite, la condiţii comerciale care să ne permită să venim cu preţuri cât mai corecte.”
    La început, o mare provocare a fost şi să obişnuiască clienţii români cu conceptul de drogherie, şi asta pentru că termenul era cunoscut în rândul populaţiei preponderent cu sensul de farmacie. „A durat foarte mult. În plus, când am intrat în România începuseră să se extindă galeriile şi hipermarketurile. Clientul a trebuit obişnuit că este mai avantajos pentru el să meargă într-un magazin specializat”, subliniază Crişan. El spune că în prezent, la nivelul Europei de Sud-Est, piaţa locală este comparabilă cu celelalte state vecine în care este prezent businessul. „Diferenţa o face faptul că în România conceptul de drogherie nu este atât de cunoscut ca în Ungaria, unde activează deja de peste 20 de ani. Dar suntem peste Bulgaria.” O altă provocare a fost, potrivit lui Crişan, educarea clienţilor în ceea ce priveşte consultanţa pe care o au la dispoziţie în magazinele dm, spre deosebire de hipermarketuri: „Nu ai stresul aglomeraţiei, ai parte de o atmosferă plăcută, la noi e linişte în magazin”. Nici adaptarea preţurilor nu a fost un pas uşor, adaugă reprezentantul dm. „Noi, fiind un lanţ mic la momentul respectiv, degeaba aveam puterea brandului, pentru că raportat la retailul din România eram foarte mici. Şi atunci ne-am chinuit foarte mult să adaptăm preţurile pieţei.” Clienţii companiei sunt majoritar persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu venituri medii.
    Cele mai căutate categorii de produse cuprind articole de parfumerie, protecţie solară, produse de frumuseţe şi îngrijire, cosmetice de păr şi articole pentru casă.
    Potrivit lui Crişan, investiţia medie necesară pentru deschiderea unei noi unităţi dm, cu tot cu marfă, este de 500.000-600.000 de euro. „Noi mergem pe suprafeţe de 350-400 de metri pătraţi”. Principalii competitori, spune el, sunt toate magazinele mari, şi asta pentru că „sortimentaţia de produse o are şi Carefourr, o are şi Kaufland, şi Auchan, doar că noi suntem specialişti, avem o sortimentaţie mult mai dezvoltată. Doar noi avem o drogherie în adevăratul sens al cuvântului”.
    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar până în prezent retailerul s-a extins în 13 state: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. La nivel european, lanţul de drogherii funcţionează cu o echipă de peste 62.000 de angajaţi şi 3.668 de magazine. În anul financiar 2018/2019, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 4,6%. Momentan, din planurile companiei nu face parte şi o extindere în afara Europei, însă Crişan spune că dm are o colaborare cu Asia în zona de  online, de distribuţie. „Avem foarte bine dezvoltată partea de marcă proprie, care cuprinde peste 4.000 de articole. Toate produsele marcă proprie se produc în Germania.” În ceea ce priveşte piaţa locală, pentru anul următor reprezentanţii businessului plănuiesc deschiderea a încă 12 unităţi. „Suntem în toate oraşele mari, în cele mici încercăm să ajungem, dar nu putem intra pentru că nu este putere de cumpărare”, spune Crişan. În schimb, potrivit Anitei Pop, HR manager la dm drogherie market, există şi o problemă a oraşelor mari, de talia Bucureştiului sau a Clujului, respectiv lipsa angajaţilor. „Şi noi suntem afectaţi de fluctuaţii, dar ne situăm în media pieţei. Cu cât oraşul e mai mare, cu atât rata şomajului este mai scăzută şi este mai greu să găsim angajaţi”, spune ea, adăugând că cel mai greu de găsit sunt casierii sau angajaţii din poziţii similare, la nivel de magazine.

  • Cum se recrutează managerii?

    „Kapital HR a început când am crescut, când m-am maturizat, adică după mai bine de 15 ani de consultanţă. Experienţa în consultanţă te obligă să simţi business, să fii business”, spune Alina Conu, fondatoarea afacerii. Pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de performance management, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Lansată în septembrie anul trecut, afacerea ei colaborează în prezent cu peste 50 de companii, atât multinaţionale, cât şi companii locale. „Încerc să cuprind industriile pentru care am oferit consultanţă: FMCG, automotive, construcţii, banking, profesii liberale.” Anul acesta compania a intermediat în jur de 200 de angajări.

    De profesie psiholog şi psihoterapeut, însă nepracticantă, Alina Conu şi-a format şi dezvoltat cariera în zona de business, mai exact în cea de consultanţă de afaceri şi resurse umane. „Echipele din care am făcut parte au fost companii de consultanţă de top, atât locale cât şi de renume internaţional”, subliniază antreprenoarea. Înainte de a porni în business pe cont propriu, cea mai mare parte a activităţii sale profesionale s-a axat pe zona de executive search, unde a lucrat cu peste 300 de companii şi a angajat peste 2.000 de persoane în poziţii de middle şi top management şi în roluri de experţi şi specialişti. Decizia de a intra în lumea antreprenoriatului a fost impulsionată şi de partenerul său de business. „Nu am început singură, resursa mea «suport» a fost şi este partenerul meu, de profesie avocat. Deşi silent partner în zona operaţională a businessului, el are un rol foarte important în zona de business development şi new market. El a fost primul care a crezut în mine, înainte ca eu să cred în Kapital HR. De altfel el mi-a insuflat încrederea de a face acest pas şi convingerea că voi şi reuşi”, subliniază ea.

    Antreprenoarea îşi aminteşte cu lux de amănunte modul în care a început dezvoltarea Kapital HR, în urmă cu aproximativ doi ani: „Îmi amintesc foarte clar prima zi în primul birou, împreună cu prima colegă, în faţa unui drum care părea foarte lung. Nu uit senzaţia de restart, de curat, de la zero, cu care am început. Apoi totul a decurs firesc”, povesteşte Alina Conu. De atunci, a schimbat deja un sediu, iar echipa a crescut până la şase membri: „Suntem o echipă complementară, avem un deschizător de drumuri, avem un analitic, un comunicator, un geek şi cel mai mare răbdător, care sapă după cele mai grele profiluri”.
    Ea spune că nu a avut o strategie de business sau de marketing foarte clar stabilită înainte de a porni la drum, însă lucrurile au evoluat natural: „Au existat însă mulţi ani de experienţă şi foarte multă pasiune, dorinţă de a crea”. În ceea ce priveşte serviciile oferite de companie, pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de management al performanţei, evaluarea angajaţilor, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Potrivit Alinei Conu, preţul serviciului de career coaching variază între 300 şi 1.000 de euro, în funcţie de nivelul candidatului şi numărul de întâlniri de care este nevoie pentru fiecare persoană.

    „Interes există, însă cum nu putem oferi acest serviciu gratuit, o categorie destul de mare rămâne doar cu dorinţa. Este o investiţie din bani personali şi sigur că necesită multă determinare şi motivaţie”, punctează ea. A observat, de asemenea, că întâlnirile cu cei care apelează la acest serviciu sunt diferite de la un candidat la altul, dar toate au la bază un concept în care crede foarte mult: vocaţia şi misiunea fiecăruia. „Cred foarte mult în descoperirea vocaţiei şi a misiunii. Nu cred în ideea de serviciu şi loc de muncă. De altfel, din această abordare apare şi diferenţa dintre angajaţii şi oamenii de business de succes şi cei care au un simplu job care le asigură existenţa. Şi când spun de succes, mă refer la tot, inclusiv la cel material. Nu cred că un om care nu îşi exercită misiunea poate face bani cu adevărat. Doar supravieţuieşte”, spune antreprenoarea.

    Fondatoarea Kapital HR spune că anul acesta a avut proiecte de volum pentru un client din domeniul proiectare şi arhitectură, de care „suntem foarte mândri” şi proiecte axate pe recrutarea în poziţii de middle şi top management. „A fost anul managerilor financiari şi al managerilor de resurse umane. Am recrutat avocaţi pentru trei case mari de avocatură. Spre finalul anului am abordat nişat şi recrutarea de IT, motiv pentru care am integrat în echipă un consultant specializat în recrutarea de IT”, precizează antreprenoarea. Potrivit ei, preţurile practicate de companie sunt în acord cu cele din piaţă, se calculează raportat la salariul pe care compania angajatoare îl oferă viitorului angajat şi diferă în funcţie de nivelul poziţiei, de dificultate, cât şi în funcţie de urgenţa recrutării.

    Alina Conu mai spune că, până în prezent, nu a remarcat dezavantaje în munca de antreprenor în România, ci doar provocări. „Sigur că m-am lovit şi de alte impedimente, însă răspunsul este şablon: este frustrarea antreprenorului determinată de instabilitatea pieţei muncii din România – fiscalitate incoerentă, legislaţie a muncii, lipsă de specialişti şi fluctuaţii mari de personal. Contextul socio-economic este însă unul oportun pentru businessul nostru de recrutare.”  În plus, spune ea, chiar dacă înainte, când lucra în postura de angajat, muncea foarte mult, acum este cu atât mai mult conectată în permanenţă la tot ce se întâmplă în business: „Fac planuri, mă întâlnesc cu oameni, merg mult mai mult la evenimente. Partea frumoasă este că nu resimt oboseala”.

    În ceea ce priveşte modelul de business, Alina Conu spune că abordarea companiei faţă de client, care îi diferenţiază de ceilalţi jucători din piaţă, este „one planet, one office” (o planetă, un birou – n. red.), şi asta prin prisma semnării, în luna octombrie, a unui parteneriat cu compania spaniolă Catenon Executive Search; de altfel, acest parteneriat a facilitat intrarea companiei Catenon în Europa Centrala şi de Est, începând cu România. Cei de la Catenon au sesizat că, în ultimii ani, cererea pentru manageri în România crescuse foarte mult. Mai mult, piaţa locală fusese întotdeauna o foarte bună zonă pentru recrutarea locală şi internaţională. Din aceste motive şi bazându-se pe scenarii de business optimiste, favorabile, spaniolii de la Catenon au decis să demareze activitatea alături de Kapital HR. „Au urmat întâlniri, vizite la Bucureşti, vizita noastră la Madrid, negocieri, iar la finalul lunii octombrie am bătut palma şi suntem foarte încrezători în acest parteneriat. A fost un alt fel de proces de recrutare, ne-au ales dintre trei companii locale, lucru pentru care le mulţumim.” Cu aproape 20 de ani de experienţă, Catenon îşi desfăşoară afacerile în peste 100 de ţări din cinci continente, fiind listată şi pe bursă. Platforma companiei, construită pe baza sloganului «O planetă, un sediu», reduce distanţa geografică dintre candidaţi şi acţionari cu ajutorul cunoştinţelor care acoperă mai multe industrii, precum şi al capacităţii de prezentare virtuală a candidaţilor prin unelte precum Interviul Tehnic Filmat (Technical Filmed Interview). „Catenon beneficiază de mai multe inovaţii dezvoltate în jurul lumii. Ca urmare, putem încorpora cele mai noi tehnologii în procesul de selecţie”, notează Pablo Sanchez, managing director al diviziei pentru parteneriate.

    Ce aduce în plus acest parteneriat pentru Kapital HR? „Abordarea noastră este una tech-based, pentru că partenerul nostru Catenon abordează recrutarea la nivel global (global search) bazându-se pe data technology. Astfel, aducem în industria IT din România specialişti din India şi Turcia. În egală măsură, prin aceeaşi platformă am facilitat recrutarea candidaţilor din România cu experienţă în zona financiară pentru poziţii din ţările nordice. Oferim aşadar clienţilor noştri o abordare globală a recrutării”, explică Alina Conu. În plus, adaugă antreprenoarea, „am dezvoltat serviciile de recrutare pentru profesiile liberale sau vocaţionale: arhitecţi, avocaţi, medici”.

    Ca spune şi că, prin prisma parteneriatului cu Catenon, dată fiind expunerea internaţională, Kapital HR se poate compara acum cu orice reprezentanţă a unei companii internaţionale de executive search. „Această asociere, Kapital HR împreună cu Catenon, nu este o franciză, ci un parteneriat prin care dobândim o abordare internaţională, avem acces la proiecte internaţionale şi la metodologia dezvoltată de ei în ultimii 20 de ani. Este un model de business adaptat anului 2020, practic este vorba despre globalizare”, adaugă fondatoarea businessului. Printre planurile de viitor ale companiei se numără dublarea cifrei de afaceri anul viitor, precum şi deschiderea unui birou în Viena, alături de Catenon Executive Search.

    „Am făcut acest business cu intenţia clară de a creşte, nu doar pentru a nu mai avea şefi şi a avea mai multă libertate, aşadar avem planuri de dezvoltare”, subliniază antreprenoarea. În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune că cea mai de succes recrutare pe care a făcut-o a fost însăşi echipa Kapital. „Nu avem recruiteri în companie, a fost parte din strategia mea să aduc în echipă oameni din business, oameni pasionaţi de oameni, cărora le sunt recunoscătoare că au avut încredere în mine atunci când Kapital HR era doar o poveste, o proiecţie.”

    Legat de criza de angajaţi din piaţă, antreprenoarea susţine că „nu există job care să nu îşi găsească candidatul potrivit. Există eventual o abodare deficitară”. Ce pretenţii au însă angajaţii de astăzi comparativ cu cei din generaţiile anterioare? „Nu mai caută doar un salariu bun. În urmă cu câţiva ani oamenii făceau schimbări profesionale pe diferenţe foarte mici la salariu. Acum se uită foarte mult la cultura organizaţiei, sunt foarte importante beneficiile, de tipul flexibilitate în program, posibilitatea de a lucra de acasă. În opinia mea, cel mai mult îi interesează relaţia cu managerul direct şi atmosfera”, susţine Alina Conu. De aceea, adaugă ea, pentru consultanţii de recrutare este important să înţeleagă cultura companiei pentru care recrutează, să cunoască managerul direct şi abia apoi să identifice candidatul potrivit, aşa făcându-se diferenţa între o recrutare de succes şi simpla ocupare a unui loc vacant. „Aş putea spune că asta ne diferenţiază: vrem să le oferim clienţilor noştri candidaţi care şi-au descoperit şi îşi exercită vocaţia şi misiunea, nu candidaţi care au acumulat câţiva ani de experienţă într-un job şi atât.” De asemenea, ea subliniază că este nevoie de o acordare a nevoilor între activitatea consultanţilor şi a clienţilor: „Atât pentru consultant, cât şi pentru client este foarte important să creionăm un profil realist, într-un buget corect şi să înţelegem că nu întotdeauna cel mai bun candidat este şi cel mai potrivit. În agenţiile de recrutare nu ajung joburi uşoare, din contră, ajung cele mai dificile. Dacă înţelegem ce căutăm, avem răbdare şi ţinem cont de piaţă, vine şi rezultatul”, adaugă ea.

    O altă tendinţă din piaţa muncii, notează Alina Conu, este migrarea angajaţilor mai tineri de la o companie la alta. „Nu prea mai este la modă să stai ani de zile la acelaşi loc de muncă. În continuare găsim candidaţi care au 7-10 ani într-o companie, dar în general oamenii fac schimbări mai repede. Depinde la ce segment de vârstă ne raportăm. Dacă vorbim de seniori, care acum au o poziţie de middle-top management, ei fac schimbări mai greu. Dacă vorbim de cei mai tineri, imediat fac schimbarea şi părerea mea este că nici nu trebuie judecaţi. Cred că până la o anumită vârstă este în regulă să schimbi mai multe joburi, pentru ca este important să îţi dai seama ce vrei, ce ţi se potriveşte. Până în jurul a 27 de ani, nu consider că un candidat este instabil dacă a facut mai multe schimbări.” Unii angajatori încă mai privesc cu ochi răi aceste schimbări, spune ea. „Cred însă că în ziua de azi nu mai trebuie acordată o atenţie exagerată acestui aspect. Chiar dacă a facut mai multe schimbări, îţi dai seama dacă un om este într-adevăr instabil şi nu te poţi baza pe el sau este într-o căutare, doreşte provocări.  Este foarte important să faci diferenţa asta. Sunt oameni care au au stat mult într-un job, 5-7 ani, după care au avut câteva schimbări repetate. Este evident că s-au obişnuit într-un loc, după care nu şi-au mai găsit o perioadă locul, până au descoperit din nou un job în care să se simtă confortabil. Nu poţi spune despre acel om că este instabil.” Iar dacă vorbim de calităţile unui recrutor, în opinia antreprenoarei cele mai importante atuuri sunt curiozitatea şi obiectivitatea. „Este foarte uşor să proiectezi pe candidaţi sau să te identifici cu ei şi este foarte important să fii tot timpul conştient de acest aspect. Şi, nu în ultimul rând, este nevoie să îţi placă oamenii şi să ai multă răbdare, să ştii să asculţi.”

    În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune: „Am o abordare mai holistică asupra businessului. M-am temut să afirm asta până de curând, însă ultimii doi ani din viaţă mi-au demonstrat că aşa este şi mi-au dat încredere să pot vorbi deschis despre asta. Şi cred că asta că face parte din misiunea mea”. De asemenea, ea crede foarte mult în hotărâre şi în puterea intenţiei, dar în acelaşi timp în detaşarea de rezultat. „Am convingerea fermă că atâta timp cât ştim foarte clar şi credem în drumul nostru şi în destinaţie, lucrurile se aşază fix cum este necesar pentru a ajunge acolo.”

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”