BusinessMagazin

Tag: Intel

  • Singurul elev român premiat în SUA, la cea mai amplă competiţie de ştiinţă şi inginerie din lume

    Daniel Cosovanu, elev alLiceului Tehnologic „Tomşa Vodă” Solca, a fost premiat de Patent and Trademark Office Society (SUA) în cadrul celei mai mari competiţii de ştiinţă şi inginerie din lume, dedicată tinerilor – Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF). Concursul a avut loc la Los Angeles, Statele Unite ale Americii, în perioada 10-16 mai, Daniel fiind sigurul elev din lotul României care a fost laureat.

    Delegaţia României a fost alcătuită de cinci elevi, dintre care trei suceveni – Octavian Coca şi Ştefan Dascălu, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, şi Daniel Cosovanu, de la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” Solca, aceştia fiind însoţiţi de conf. univ. dr. ing. Dan Milici.

    Invenţie premiată pentru originalitate, creativitate şi elemente de noutate

    Invenţia cu care Daniel a intrat în competiţie constă într-un generator solar de aer cald,elevul identificând o modalitate de a încălzi încăperile cu ajutorul energiei solare. Generatorul solar de aer cald nu poluează, este făcut din materiale refolosibile (doze de suc, bere) şi are costuri scăzute.

    Cititi mai multe pe www.monitorulsv.ro

  • Acer lansează în România produse premium dedicate gamerilor

    Acer aduce în România o linie de dispozitive destintate gamerilor: prima tabletă de gaming, primul laptop de gaming cu ecran 4K, dar şi sisteme desktop de gaming şi trei serii de monitoare.

    “Noua gamă Predator a fost gândită pentru cei mai exigenţi gameri. Am adus monitoare noi, performante, sisteme desktop, prima tabletă de gaming, dar şi cele mai puternice laptopuri ale momentului. Şi pentru că gaming-ul este sinonim cu performanţa, ne aşteptăm ca, pe lângă cei care vor să joace cu detalii la maximum cele mai recente titluri de jocuri, şi profesionişti din business sau grafică să fie interesaţi de noile modele,” a declarat Constantin Balmuş, director reprezentanţei Acer în România.

    Predator G9-791 este primul laptop de gaming cu ecran 4K lansat în România, dar şi cel mai puternic, susţin reprezentanţii companiei. Sistemul are o configuraţie impresionantă cu un procesor Intel® Core™ i7-6700HQ, are 64GB de memorie RAM DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® 980M cu memorie grafică de până la 4GB DDR5. Disponibile atât în varianta de 15 inchi, cât şi 17 inchi, cu rezoluţie 4K sau Full HD. Totodată, sistemul dispune de Predator FrostCore, un al treilea cooler ce poate fi plasat în locul unităţii optice, pentru a reduce temperatura procesorului şi a plăcii grafice cu până la 5%.

    În funcţie de configuraţie, seria de laptopuri Predator 17 este disponibilă în magazine la preţul estimat de 6.499 de lei (varianta entry), respectiv 14.999 de lei pentru varianta cu ecran 4K, NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB de RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Preţurile pentru seria de laptopuri Predator 15 (G9 – 591), pornesc de la 6.399 de lei şi ajung la 13.999 de lei pentru versiunea cu ecran FHD, grafică NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB memorie RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Acer lansează în România şi prima tabletă de gaming,Predator 8 GT810. Dispozitivul încorporează procesorul Intel® Atom™ x7 şi dispune de grafică Intel HD (Gen 8 –LP). Tableta rulează sistemul de operare Android 5.1 şi dispune de tehnologie wireless MIMO 2×2, pentru o conexiune rapidă, procesând datele de două ori mai rapid decât soluţia 1×1. Dispozitivul are o capacitate de stocare de 64GB ce poate fi extinsă până la 128GB cu ajutorul unui cardmicroSD.

    Predator 8 GT810 are un display Full HD (1920 x 1200), o grosime de 8,7mm şi cântăreşte doar 350 de grame. În plus, are un sistem de patru difuzoare, care îmbunătăţeşte calitatea sunetului cu ajutorul sistemului surround virtual.

    Tableta Predator G8 va fi disponibilă în magazinele de specialitate pentru perioada Sărbătorilor de Crăciun la preţul recomandat de 1.599 de lei.

    G6 şi G3, sisteme desktop de gaming

    Acer nu a uitat şi de desktopuri şi a propus gamerilor două sisteme de gaming, G6 şi G3. Sistemele rulează a şasea generaţie de procesoare Intel® Core® i7-6700K şi are memorie de până la 64GB DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® GTX980, respectiv GTX970. Predator G6 dispune de funcţia “One-Punch Overclocking”, un buton turbo care creşte perfomanţa sistemului cu 10%.
    G3 este fratele mai mic al G6, nu la fel de performant, dar ceva mai accesibil. G6-710 este disponibil în România la preţul de 11.999 RON, iar G3, din ianuarie 2016, la preţul de 4.499 RON.

    Monitoare cu ecran curbat, pentru o experienţă desăvârşită
    Nu în ultimul rând, Acer a adăugat liniei de monitoare de gaming Predator trei noi serii cu NVIDIA® G-SYNC™, respectiv seriile curbate Predator Z şi Predator X şi seria cu ecran plat Predator XB1.

    Monitorul Predator Z35 are un ecran de 35 de inchi, format 21:9 UltraWide Full HD (2560×1080), curbură de 2000R şi o rată de refresh de până la 144Hz (care permite modificarea frecvenţei până la 200Hz).

    X34, primul ecran monitor curbat din lume, format ultra-wide QHD şi unghi de vizualizare de 178 de grade, oferă o vizionare impecabilă din orice unghi, potrivit reprezentanţilor.

    Seria Predator XB1 vine în variantele de 27, respectiv 28 de inchi. Modelele de 27 de inchi (XB271HK / XB271HU) au design ZeroFrame, ecran IPS 4K UHD (3840 x 2160) sau WQHD (2560 x 1440) şi o rată de refresh de 144Hz. Modelul de 28 de inchi (XB281HK) are ecran 4K UHD.

    Monitorul X34 este deja disponibil în magazine la preţul de 5.999 de lei. Modelele Z35 şi XB1 vor fi disponibile din luna ianuarie 2016 la preţul de 4.999 de lei.

  • STUDIU: Românii nu au renunţat la tehnologie în vacanţă. În top, selfie-urile şi postările online

    “Românii confirmă încă o dată apetenţa pentru tehnologie pe perioada vacanţei de vară, indiferent că se află la munte, pe litoral sau în oraşe aglomerate. Concediul ideal este cel în care tehnologia e la îndemână, însoţită de conexiune la Internet. Moda selfie-urilor, posibilitatea de a posta pe reţele sociale oricând, de oriunde, precum şi căutarea online a diverselor obiective turistice au făcut parte din «meniul tehnologic estival 2015 al românilor»“, arată cel mai recent studiu derulat la nivel naţional de Intel.

    Astfel, 95% dintre români au fost conectaţi cu tehnologia în această vară, fie că au călătorit în ţară sau în străinătate, în timp ce peste 70% dintre ei au utilizat tehnologia în vacanţă peste două ore pe zi.

    Chiar dacă procentajul celor care au folosit tehnologia în vacanţă este destul de ridicat, conectaţi pe parcursul întregului concediu au stat mai puţin de o cincime dintre participanţii la studiu, respectiv 17%.

    Tipul de conexiune preferată de 78% dintre români a fost Wi-Fi, urmată de conexiunea 4G (13%), şi de cea 3G (8%).

    Doar 1% au preferat să nu aibă conexiune la Internet în vacanţă, notează Intel.

    Bărbaţii au folosit tehnologia în vacanţă pentru a căuta hărţi – 25%, informaţii turistice – 23% şi muzică – 21%, iar femeile au preferat să caute informaţii turistice – 30%, hărţi – 20% şi aplicaţii de editare foto – 18%.

    Cei mai mulţi dintre participanţi, 85%, şi-au ales destinaţiile de vacanţă căutând informaţii pe Internet. În acest an, 73% dintre români şi-au petrecut vacanţa în ţară, 25% în Europa şi 2% pe alte continente.

    Laptopurile şi sistemele 2 în 1 sunt dispozitivele preferate în vacanţă pentru 44% dintre români. Ele sunt urmate de smartphone-uri – 38% şi de tablete – 9%.

    Dispozitivele 2 în 1 ocupă primul loc în preferinţele românilor deoarece pot fi folosite atât ca laptop, cât şi ca tabletă prin detaşarea sau plierea ecranului, consideră 71% dintre participanţii la studiu, pentru că sunt foarte uşoare – 14% şi pentru că se conectează rapid la Internet – 11%.

    Studiul a fost realizat pe pagina Intel iq.intel.ro în perioada 12 august – 2 septembrie 2015. La studiu au răspuns 10.610 de persoane cu vârsta de peste 14 ani, din toate zonele României.

    Dintre aceştia, 47% au avut vârsta cuprinsă între 14 şi 24 de ani, urmaţi de către cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, cu un procent de 23%, 28% dintre respondenţi având vârsta de peste 35 de ani.

  • Intel cumpără producătorul de cipuri Altera pentru 16,7 miliarde dolari

    Intel va putea prin această achiziţie, cea mai mare din istoria sa, să unifice operaţiunile în domeniul procesoanelor cu producţia de cipuri programabile, utilizate, printre altele, la accelerarea căutărilor pe web, transmite Reuters.

    Preţul oferit pentru Altera, companie cu sediul în San Jose, California, este de nouă ori veniturile anticipate, potrivit datelor Thomson Reuters.

    “Pare un preţ foarte mare. Cel mai recent caz pe care mi-l amintesc, de o mărime apropiată, a fost preluarea NetLogic de către Broadcom, în care preţul a fost de opt ori veniturile anticipate şi nu s-a sfârşit prea bine pentru Broadcom”, a spus Kevin Cassidy, analist la Stifel, Nicolaus & Co.

    Integrarea Altera în Intel va crea o nouă clasă de produse care va conferi clienţilor îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor, costuri mai mici şi mai multă flexibilitate, a spus directorul financiar al Intel, Stacy Smith.

  • Apple Watch va fi concurat de un smartwatch cu sistem Android produs de Tag Heuer şi Intel

    Directorul general al Tag Heuer, Jean-Claude Biver, a refuzat joi să dea detalii referitoare la preţ, funcţionalitate sau design, dar a spus că vrea să lanseze în trimestrul patru primul smartwatch de lux cu sistem Android.

    Apple Watch urmează va fi pus în vânzare pe 24 aprilie, la preţuri cuprinse între 350 de dolari şi 17.000 de dolari, în cazul modelului cu aur de 18 carate. Smartwatch-ul este primul produs nou important lansat de Apple în ultimii cinci ani, iar cererea din partea utilizatorilor este urmărită cu atenţie de companiile concurente şi investitori.

    Smartwatch-ul Apple are nevoie de un iPhone pentru a funcţia în totalitate, iar analiştii consideră că cel mai probabil primii cumpărători vor fi cei care deţin un telefon Apple.

    “Credem că tehnologia dispozitivelor purtabile va prinde întrucât arată cine eşti şi cum vrei să fii văzut”, a declarat Michael Bell, vicepreşedinte al diviziei de dispozitive noi a Intel, într-o conferinţă de presă comună cu Jean-Claude Biver, la târgul de ceasuri şi bijuterii Baselworld.

    Intel a încheiat parteneriate cu mai multe companii pentru dezvoltarea de produse purtabile digitale, între care cu producătorul de ochelari Oakley, deţinut de Luxottica, cu producătorul de ceasuri Fossil şi cu brandul american de modă Opening Ceremony.

     

  • 70% dintre tinerele de 17-23 de ani se declară interesate de o viitoare carieră în R&D

    În pofida faptului că multe tinere nu au acces la informaţii despre posibilele oportunităţi ale job-urilor din cercetare şi dezvoltare, 40,43% dintre acestea şi-ar dori să urmeze o carieră în domeniul cercetării aplicative, iar 35,32% dintre ele înclină  către cercetare fundamentală. Totodată, 56,6% dintre tinere ar prefera să rămână angajate în România.

    Mediul IT a fost identificat de 5 din 10 respondente ca fiind domeniul în care România excelează la cercetare. Pe locuri secunde, la aproape jumătate, se situează medicina şi farmacia, iar apoi marketingul.

    În opinia celor mai multe tinere (68,14%), industria IT&C este domeniul cu cel mai mare grad de inovaţie din România. De asemenea, peste 62% consideră că acest domeniu are cel mai rapid ritm de creştere atât în România, cât şi în lume. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele considerate de tinerele din România ca având cele mai mari şanse de dezvoltare tehnologică în următorii 10 ani.

    Aproape trei sferturi din eşantionul studiat este de părere că în România nu există destule medii de informare asupra carierelor tehnice, deşi marea majoritate a respondenetelor se simt atrase sau foarte atrase de domeniul tehnic (77,7%).

    Studiul a identificat mediile din care se informează tinerele din România cu privire la oportunităţile de angajare. Astfel, pe primul loc, cu un procent de 82,55%, se situează site-urile specializate de job-uri. Revistele, blog-urile de specialitate sau site-urile companiilor vin în plan secundar.

    Intel are aproximativ 140 de femei angajate în birourile din Bucureşti, Cluj şi Galaţi, care reprezintă 33% din totalul angajaţilor locali, peste media europeană din domeniul IT, situată sub 30%. Situaţia este similară şi la nivel mondial, unde nu sunt mai mult de 27-28% femei în IT.

    Printre activităţile desfăşurate cu succes de către femeile din Intel România se numără cercetare şi dezvoltare în domeniul Software Open Source, analiză şi optimizare, dezvoltare de software educaţional şi pentru dispozitive de tip embedded, vânzări şi marketing, finanţe şi servicii administrative.

    “Prea des auzim că IT-ul aparţine mai ales bărbaţilor, şi nu femeilor, care se luptă să identifice acel “element uman” imposibil de găsit într-o profesie tehnică. Este o idee preconcepută pe care trebuie să o combatem: disciplinele tehnice oferă multă libertate de creaţie, iar aspectul uman este esenţial. Când lucrezi în acest domeniu ai nevoie de numeroase aptitudini, cum ar fi comunicare, colaborare şi atenţie distributivă – şi toate acestea sunt de obicei asociate natural cu femeile. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care prezenţa femeilor în echipele Intel este esenţială”, declară Manuela Ciugudean-Toma. Intel Marketing & PR Manager, Central and Eastern Europe.

    “De mică mi-au plăcut computerele. Tatăl meu mi-a insuflat pasiunea pentru calculatoare. Am crescut urmărind evoluţia tehnologică din domeniul procesoarelor şi studiile de performanţă”, declară Ileana Petrişor, engineering manager în cadrul Intel Romania Software Development Center.

    Compania a demarat o iniţiativă amplă de susţinere a angajării şi retenţiei femeilor în companie până în 2020, Diversity in Technology, anunţată de CEO-ul Brian Krzanich, în luna ianuarie. Intel a anunţat o investiţie de 300 de milioane de dolari într-un proiect care să aducă împreună femeile, programatorii IT şi inginerii care provin din grupurile de minorităţi; să susţină angajarea şi retenţia mai multor femei şi a minorităţilor slab reprezentate şi să finanţeze astfel de programe în domeniul IT şi gaming. Totodată, Intel derulează o serie de activităţi prin care se doreşte creşterea numărului de inventatori-femei, încurajând mai multe femei să creeze, să conceapă şi să inventeze. Un exemplu recent este  colaborarea cu organizaţia WISE (Women into Science and Engineering – Femei în ştiinţe şi inginerie) pentru a încuraja şi pentru a inspira mai multe fete să se orienteze către cariere din ştiinţă şi inginerie.

    “Reuşesc să îmbin foarte bine jobul cu viaţa personală, bucurându-mă de pasiunile mele: muntele şi sportul. De multe ori duc pasiunea la nivel de perfecţionism, participând la diverse competiţii sportive. Consider că asta mă ţine în priză şi îmi dă un plus de energie de care am nevoie, nu doar pe plan personal, ci şi profesional”, spune Cristina Ilie, research software engineer în cadrul Intel Romania Software Development Center.

    “Pasiunile mele sunt călătoriile şi voluntariatul. Prin natura job-ului de vânzări şi marketing, călătoresc des şi cunosc oameni noi. De asemenea, am şansa să mă implic în diverse proiecte interne ca voluntar, să îmi spun părerea, să fiu ascultată. O fac cu plăcere, într-un mediu tânăr, flexibil şi deschis la idei noi”, spune Teodora Geantă, market development specialist în cadrul Grupului de Vânzări şi Marketing.

  • Barcelona a văzut 
telefoanele viitorului. Cel puţin aşa era planul

    Bogdan Angheluţă, Barcelona

    Lansările de acest an, cel puţin din punctul de vedere al smartphone-urilor, nu au adus prea multe surprize. LG a prezentat noul model din seria Flex, telefonul curbat, alături de mai multe modele din clasa medie. Sony a preferat să pună în evidenţă tableta Z4, promovând în mai mică măsură modelul Aqua M4. Strategia se poate justifica prin faptul că smartphone-ul celor de la Sony nu aduce nimic nou pe piaţă.

     Marii producători, precum Samsung, Intel, Sony sau Huawei, şi-au respectat statutul şi au construit standuri impresionante, amplasate în prima zonă a centrului de conferinţe. Companiile fără o astfel de putere financiară şi start-up-urile s-au mulţumit cu spaţiile rămase; cu toate acestea, organizatorii au încercat să menţină interesul crescut şi pentru aceste zone, programând conferinţe chiar şi în cele mai îndepărtate hale.

     Companiile care vin din urmă şi câştigă tot mai mult teren, precum ZTE, au fost şi cele care au depus cele mai mari eforturi pentru a se remarca. Standul chinezilor a fost impresionant, poate cel mai atrăgător de la Fira Barcelona.

     La începutul congresului atenţia s-a îndreptat către primele hale, unde erau expuse cele mai noi telefoane şi accesorii lansate de producătorii de renume. Printre gadgeturile care au captat atenţia s-au numărat Samsung Galaxy S6 şi S6 Edge, LG G Flex 2, Microsoft Lumia 640, Sony Xperia Aqua M4, HTC One M9, Alcatel OneTouch Idol 3 sau ceasul inteligent LG Watch Urbane.

    În celelalte zone, dinspre capătul complexului, am găsit atât producătorii mai mici, cât şi firmele specializate în soluţii de software. Unele dintre aceste companii, deşi fără să fie cunoscute, au expus produse cel puţin interesante. Spre exemplu, companii precum Sigur sau LockPhone lansau, cel puţin în teorie, unele dintre cele mai sigure telefoane din lume.

    Cei de la Huawei au atras şi ei atenţia prin standul construit şi prin multitudinea de produse afişate. Din păcate însă, produsul cel mai aşteptat al companiei nu a fost de găsit: după lansarea care a avut loc duminică, ceasul inteligent Huawei nu a fost disponibil decât într-o zonă cu acces limitat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceasul celor de la LG: la  standul companiei, o secţiune întreagă era dedicată acestui produs. Accesoriul inteligent produs de LG a primit recenzii pozitive, fiind primul ceas inteligent care arată aşa cum ar trebui să arate un ceas. Compania a renunţat la designul futuristic adoptat de ceilalţi producători şi a adoptat un model „clasic” de ceas, care poate fi purtat şi alături de haine ceva mai elegante.

  • Povestea omului care a pus bazele companiei Intel, unul dintre pionierii din Silicon Valley

    Moore s-a născut pe 3 ianuarie 1929 în San Francisco, California, şi şi-a petrecut copilăria în oraşele Pescadero şi Redwood din California de Nord. A fost un copil pasionat de matematică şi chimie, dar, chiar dacă a fost un elev inteligent, în perioada liceului a fost mai interesat de sporturi decât de studiu. După ce a absolvit liceul Sequoia, Moore s-a înscris la universitatea de stat San José, fiind primul din familie care şi-a continuat studiile la un colegiu. După doi ani la San José, s-a transferat la Universitatea Berkeley din California, unde a absolvit cu o diplomă în Chimie în 1950. Şi-a continuat studiile cu un doctorat în fizică şi chimie la CalTech (Institutul de Tehnologie din California), pe care l-a încheiat în 1954. 

    Dacă acum Carolina de Nord este un epicentru al tehnologiei, la momentul absolvirii lui Moore acolo existau puţine locuri de muncă disponibile în zona tehnologică. Astfel, a fost nevoit să se mute cu familia sa la est de Maryland, unde a acceptat un job de cercetător la Universitatea Johns Hopkins. Natura sa pragmatică s-a lovit însă de cultura axată pe cercetare a universităţii: Moore voia ca munca sa să aibă ca rezultat ceva practic şi folositor, şansă pe care munca de cercetător nu i-o oferea. Această oportunitate a venit odată ce fizicianul William Shockley, unul dintre inventatorii tranzistorului în 1947, angajat al Bell Labs, a vrut să se întoarcă în Carolina de Nord şi să îşi lanseze propria afacere de semiconductori.

    A înfiinţat Shockley Semiconductor formând o echipă de specialişti în care s-a aflat şi Moore în calitate de chimist. Oportunitatea s-a transformat însă în dezamăgire pentru Moore. Shockley s-a dovedit a fi dificil, secretos şi lipsit de încredere în membrii echipei sale. Comportamentul său a creat probleme angajaţilor, astfel că Moore împreună cu alţi şapte colegi, cunoscuţi ulterior drept ”Cei opt tradători„, l-au părăsit pe Shockley şi au lansat propria companie. Cu o investiţie de 500 de dolari de la fiecare dintre ei, au pus bazele Fairchild Semiconductor Corporation în 1957. Printre cele mai importante proiecte lansate de Fairchild se numără un circuit integrat – o mică bucată de silicon pe care se afla un mic circuit electric. Pe circuit puteau fi stocate milioane de elemente individuale microscopice, printre care tranzistoare, rezistoare şi condensatoare electrice, toate conectate astfel încât să aibă o funcţie utilă. Chiar dacă mediul de muncă de la Fairchild a fost o îmbunătăţire majoră faţă de munca la Shockley, Moore a fost în continuare nemulţumit de managementul firmei.

    A decis să plece împreună cu un coleg şi să facă propria firmă de semiconductori. |n iulie 1968, Moore şi colegul său Robert Noyce au format o nouă companie axată pe producţia de semiconductori, pe care au numit-o Intel, care a produs în 1971 primul microprocesor, 4004. De atunci, Intel a fost liderul industriei în producţia de microprocesoare din ce în ce mai rapide. Acest lucru a fost posibil datorită Legii lui Moore, prin care Gordon E. Moore prezicea că numărul de tranzistoare şi alte componente care ar putea fi plasate pe un cip ar trebui să se dubleze de la an la an. Moore a avut funcţia de vicepreşedinte executiv al Intel până în 1979, când a fost numit preşedinte al consiliului director şi CEO, poziţii pe care le-a ocupat până în 1987, când a rămas preşedinte al consiliului director. |n 1997, a fost numit preşedinte emerit al Intel. Anul trecut, Intel Corporation a raportat venituri de 52,7 miliarde de dolari şi un profit net de 9,6 miliarde de dolari.

  • Un absolvent de Politehnică este omul de bază al Intel în România

    Responsabilităţile sale constau în dezvoltarea businessului Intel pe segmentele B2B şi distribuţie în România. În activitatea sa, se concentrează pe dezvoltarea şi implementarea de programe care să asigure creşterea nivelului de educaţie a pieţei de IT în România şi pe implementarea programelor naţionale şi regionale, care privesc creşterea ratei de penetrare a PC-urilor şi a competenţelor informatice.

    Georgescu şi-a început cariera la Intel în 2009. Înainte de a se alătura echipei locale Intel, Bogdan a deţinut o serie de funcţii în domeniul vânzărilor, marketingului şi account managementului în industria IT&C din România.

    A obţinut diploma de licenţă în Energetică în 2003 la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Are şi o diplomă de master în Marketing European la Academia de Studii Economice din Capitală.

    Bogdan Georgescu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Şeful Intel a câştigat anul trecut 9,6 milioane de dolari, în scădere cu 40% faţă de 2012

     Krzanich a câştigat anul trecut un salariu de bază de 887.500 dolari, bonusuri în acţiuni de 6,58 milioane de dolari şi stimulente de 1,87 milioane de dolari în alte forme decât acţiunile, a anunţat joi Intel transmite Bloomberg.

    El a devenit CEO al Intel în luna mai a anului trecut, după ce a ocupat anterior funcţia de director executiv de operaţiuni. Krzanich, care lucrează de 32 de ani la Intel, a primit în 2012 o compensaţie financiară totală de 15,9 milioane de dolari, din care 13,2 milioane de dolari bonusuri în acţiuni.

    Krzanich (53 de ani) încearcă să accelereze progresele Intel în zona gadget-urilor mobile, precum smartphone-uri şi tablete, dincolo de piaţa PC-urilor, pe care compania o domină cu o cotă de aproximativ 80%.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro