BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Ţara plină de IT-işti, îngropată în hârtii: „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii“

    „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii. Nici măcar consultanţa în domeniul IT nu este întâlnită în cadrul instituţiilor de stat, nu există un designer web, de exemplu. De cele mai multe ori obiectivul este de a menţine ce ai, nu de a dezvolta.
     
    Pe de altă parte însă, sunt şi dificultăţi în angajarea specialiştilor din cauza procedurilor. Avem legi în picioare din anii ’90 după care funcţionăm şi acum“, spune Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech, un start-up nonguverna­mental pornit în primăvara lui 2017 de ex-bursieri ai GovITHub. Lansat în octombrie 2016 de Guvernul României de la acel moment, GovITHub a fost primul program-pilot derulat în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.
     
    Gândit pe o perioadă de şase luni, GovITHub a funcţionat practic până la alegerile din 2016, adunând mai bine de 1.500 de aplicaţii de la specialişti în IT din ţară şi de peste graniţe interesaţi să contribuie la digitalizarea administraţiei publice din România. Din echipa finală de 20 de bursieri de la acel moment, care lucra alături de 300 de voluntari, în februarie anul trecut 8 membri au pus bazele CivicTech.
     
    Deşi local sunt vizibile anumite iniţiative, la nivel naţional digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat. „România se află pe ultima poziţie între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În ansamblu, România a progresat lent în ultimul an, însă nu ajunge din urmă celelalte ţări din UE. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice, şi nivelul competenţelor digitale sunt încă scăzute“, se arată în raportul DESI pentru 2018.
     

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Primăria Capitalei, o nouă rectificare bugetară. Peste 26 milioane lei, acordate spitalelor

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale solicită rectificarea bugetului propriu şi a bugetului unor spitale de interes local atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Bugetele spitalelor se propune a se majora cu 26.199 mii lei pe seama sumelor primite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Spitalele al căror buget se propune a se rectifica sunt: Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul Sfânta Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei). În total, spitalele vor primi peste 26 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Evitaţi spirala conflictului. Scindarea poate fi iremediabilă

    “Există tendinţe ca această scindare să fie una iremediabilă, iar evenimentele violentele din 10 august au demonstrat asta. Pornind de la ele, am văzut în aceste zile un asalt la instituţiile statului. Prima ţintă este Jandarmeria, dar sunt şi alte instituţii care au intrat în acest colimator. Nu vreau să apăr sau să absolv pe cineva de o vină. Dar consider că o persoană sau o instituţie poate fi acuzată doar pe baza unor probe concludente. Răspunsul nostru, al Guvernului la toate aceste procese care au loc în spaţiul public trebuie să fie unul cât se poate de echilibrat şi de responsabil. Spre deosebire de liderii politici ai opoziţiei noi nu avem dreptul să cedăm şi să intensificăm această scindare şi această desbinare la nivelul societăţii. Noi avem responsabilitatea de a asigura o bună guvernare, în interesul oamenilor”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft: Hackeri angajaţi de instituţii din Rusia au atacat cibernetic site-ul Senatului SUA/ Kremlinul respinge acuzaţiile

    Microsoft a transmis că a preluat controlul asupra a şase domenii web create de hackeri pentru a fi confundate cu site-ul Senatului SUA şi cu cele ale unor institute de cercetare.

    Cea mai mare companie software din lume a transmis că, în ultimii doi ani, a închis 84 de website-uri false, prin decizii judiciare.

    “Suntem preocupaţi că aceste încercări şi altele constituie ameninţări de securitate pentru o serie de entităţi care au legături cu principalele partide politice din SUA în campania electorală premergătoare scrutinului parlamentar parţial din 2018”, a declarat Brad Smith, preşedintele companiei Microsoft, citat de site-ul agenţiei Reuters.În afară de Senatul SUA, a fost atacate site-urile Institutului Internaţional Republican şi al Institutului Hudson.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitdefender avertizează asupra unor atacuri informatice avansate asupra băncilor din Europa de Est şi Rusia

    „Atacurile investigate s-au desfăşurat prin campanii de phishing trimise către bănci din Europa de Est şi Rusia, în general în prima parte a săptămânilor, în intervalul luni-miercuri”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Din martie 2018, campania de phishing încerca să păcălească angajaţii băncilor să dea click pe linkuri infectate sau să descarce fişiere din mailuri trimise aparent de către cineva din organizaţia unde lucrau. După ce atacatorii ajungeau pe calculatorul vizat, ei căutau să obţină privilegii de administrator pentru a se putea infiltra prin reţeaua companiei. Criminalii informatici operau cu precizie chirurgicală, de aceea infectau doar un număr mic de dispozitive, astfel încât să rămână nedectaţi cât mai mult timp posibil. Victimele ideale erau angajaţii cu privilegii înalte şi drepturi de acces extinse în infrastructura informatică a companiei.

    Pentru a evita depistarea, gruparea criminală folosea adeseori tehnici de atac fără fişier, precum scripturile PowerShell sau Cobalt Strike, dar şi aplicaţii legitime folosite frecvent pentru conectarea şi administrarea de la distanţă a terminalului victimei. În acest caz, atacatorii operau în afara orelor de lucru şi plănuiau să obţină banii la sfârşit de săptămână.

    Recentul avertisment al FBI, generat de atacul asupra băncii indiene Cosmos, conform căruia un val de atacuri cibernetice ar putea ţinti instituţii financiar-bancare, se coroborează cu descoperirile recente ale Bitdefender, care ridică nivelul de alertă pentru băncile din Europa de Est şi Rusia.

      Modul de lucru preferat din faza finală a acestor atacuri implica instruirea de la distanţă a bancomatelor să elibereze numerar la un moment predefinit, iar membri ai grupului infracţional colectau imediat sumele de bani şi să le transfere în conturi proprii. O altă metodă era să modifice bazele de date cu informaţii despre conturi cât timp aceştia retrăgeau bani.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Oana Manoilă, head of functional services, MOL România

    Oana Manoilă coordonează echipa de functional services înfiinţată recent în cadrul departamentului accounting & tax al MOL România, având scopul de a îmbunătăţi şi eficientiza colaborarea cu departamentele comerciale, de a revizui şi simplifica procedurile de lucru în vederea creşterii gradului de acurateţe a informaţiilor furnizate.

    Din acest rol, ea coordonează o echipă formată din patru membri, dar care va creşte în curând, în contextul în care pentru alte trei poziţii au fost demarate procedurile de recrutare. Oana Manoilă a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Management, în 2001 şi deţine un  master în business development management în cadrul aceleiaşi universităţi. De asemenea, a participat la Leadership Competency Development Program MOL România organizat în perioada 2015-2016, iar în prezent urmează cursurile ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). 

    Cariera ei în cadrul MOL România a început în urmă cu 14 ani, în cadrul departamentului financiar-contabilitate retail staţii. Un an mai târziu, în 2005, a schimbat puţin direcţia şi s-a transferat către biroul trezoreriei, în poziţia de treasury representative. În 2008 a devenit treasury manager, responsabilă cu coordonarea activităţilor de trezorerie şi credit management, iar din februarie 2018 este head of functional services.

    Manoilă spune că în cariera sa s-au ivit de-a lungul anilor mai multe situaţii dificile – inerente de altfel – însă a reuşit să le gestioneze şi să le depăşească cu ajutorul colegilor din echipă.

    „Am observat peste ani că aceste momente dificile care ne-au testat caracterele şi competenţele au fost cele care au contribuit în mod hotărâtor la sudarea echipei din care am făcut parte”, spune Oana Manoilă. În ce priveşte perspectiva asupra carierei sale, Manoilă îşi va continua activitatea în domeniul financiar pentru următorii 2-3 ani, după care şi-ar dori să fie implicată în sectorul de business. „Cred că este o direcţie care îţi oferă o viziune mai amplă şi totodată mai profundă asupra domeniului în care activezi.”

    39 de ani  
    head of functional services  
    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Maria Chelemen, marketing&digital manager, MOL România

    Maria Chelemen coordonează departamentul de marketing & digital al MOL România, care acoperă ariile de comunicare B2C şi toate activităţile care au ca scop atragerea de noi clienţi, loializarea celor existenţi prin programul Multibonus, retenţia clienţilor şi gestionarea relaţiei cu aceştia, cercetări de piaţă, proiecte speciale pentru diviziile de carburanţi şi produse non-fuel.

    O dimensiune nouă pe care o capătă acest departament ţine de transformarea digitală a întregului grup MOL, programată să se desfăşoare în următorii ani, parte dintr-o strategie amplă structurată în 180 de proiecte noi. Coordonează o echipă formată din cinci angajaţi, iar 2017 a fost un an plin pentru departamentul pe care îl conduce, spune ea, fiind marcat de un proces complex de rebranding al carburanţilor şi de toate acţiunile pe care le-a presupus procesul de comunicare şi implementare în cele peste 200 de staţii pe care MOL România le deţine în acest moment.

    Pentru Maria Chelemen, unul dintre cele mai dificile momente cu care s-a confruntat în carieră a fost atunci când a trebuit să facă alegeri între planul personal şi cel profesional. „Se ivise o oportunitate de a lucra într-un context multicultural care mi-ar fi oferit perspective grozave asupra activităţii şi rolului meu. Dar câteodată viaţa ne pune în faţă alegeri şi, în final, sunt sigură că am făcut-o pe cea corectă.” Maria Chelemen a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, linia de studiu management, deţine un master în marketing internaţional în cadrul ASE Bucureşti şi o diplomă în Professional Marketing obţinută la Chartered Institute of Marketing UK.

    Peste 10 ani, crede Maria Chelemen, ar putea coordona o divizie de digital retail, în ideea de abordare a consumatorilor în era digitală sau în ce va urma acesteia. „Nu am o preferinţă pentru o industrie anume, deşi mă pasionează businessurile complexe, unde trebuie să sari de la un produs la altul cu totul diferit, cu obiceiuri de consum diferite, cu target diferit. În cadrul MOL România am găsit această provocare pe măsură ce compania deschide noi linii de business.”

    35 de ani  

    marketing & digital manager  

    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Anamaria Dana Acristini Georgescu, director executiv strategie şi managementul performanţei, Electrica

    Anamaria Acristini este directorul executiv de strategie şi managementul performanţei al Electrica de anul trecut, rol din care elaborează şi implementează direcţiile strategice ale grupului şi lucrează la dezvoltarea unui sistem de management integrat al performanţei la nivelul tuturor companiilor din grup.

    Coordonează în mod direct o echipă de zece oameni; există însă şi o organizare funcţională pentru managementul performanţei şi proiecte strategice, cu departamente dedicate şi în celelalte companii din grup. Anamaria Acristini a studiat Economia şi afacerile internaţionale în cadrul ASE şi a urmat şi un program masteral de international project management în cadrul aceleiaşi instituţii; şi-a completat pregătirea şi cu un Executive MBA în Business Administration and Management la Universitatea Sheffield.

    Experienţa ei profesională a început în zona fiscal-financiară, imediat după facultate angajându-se în consultanţă. Din dorinţa de a se apropia de realitatea businessului şi a industriei de utilităţi, s-a îndreptat spre coordonarea de proiecte strategice – la momentul respectiv, în cadrul grupului E.ON România. Ulterior, în 2016, a primit responsabilitatea definirii strategiei la nivelului grupului E.ON în România. În 2017 s-a alăturat echipei de management executiv din cadrul grupului Electrica în funcţia actuală, despre care spune că îmbină experienţele ei din ultimii ani. „Sper ca, prin pasiunea mea pentru acest domeniu, combinată cu experienţa profesională şi cu sprijinul întregii echipe de management, să contribui la creşterea companiei şi la pregătirea ei pentru viitor.”

    În ceea ce priveşte planurile ei pe termen lung, Anamaria Cristini spune că, indiferent ce va face, îşi doreşte să fie parte dintr-o echipă în care să continue să înveţe, atât la nivel personal, cât şi profesional. „Piaţa utilităţilor este foarte dinamică şi există foarte multe zone care vor manifesta în continuare transformări semnificative, direcţii de dezvoltare şi modele de business noi.”

    35 de ani  

    director executiv strategie şi managementul performanţei  

    Electrica

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Vlad Valeriu Iftime, director general, Vestra

    Vlad Iftime conduce Vestra, companie din grupul de firme Elsaco, unul dintre cei mai mari furnizori pentru industria energetică din România, şi este responsabil de stabilirea obiectivelor generale ale firmei, în concordanţă cu strategia elaborată de consiliul de administraţie. El identifică oportunităţi de afaceri, asigură managementul firmei şi, bineînţeles, aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli.

    „În momentul în care Divizia 4 din cadrul Elsaco Electronic trebuia să se separe şi să devină o entitate nouă, cu o nouă imagine, o nouă echipă, alte reguli şi altă structură, am crezut că nu o vom scoate nicodată la capăt. Erau multe lucruri de luat în considerare; de multe am uitat sau nici măcar nu ştiam că trebuie să le luăm în calcul. Pe zi ce trecea, tot apăreau alte şi alte provocări care ne aruncau dintr-o extremă în alta”, povesteşte Vlad Iftime, care crede că firma a reuşit pas cu pas acţionând şi adaptându-se din mers.

    Cât despre cea mai mare realizare, el spune că se leagă de parteneriatul cu liderul mondial în automatizări industriale Rockwell Automation, dar şi de formarea unei „echipe tinere, puternice, ambiţioase care face din Vestra o companie competitivă”.

    Vlad Iftime lucrează de la 18 ani, când a acceptat un rol de asistent marketing şi a fost primul loc unde a dat de clienţi nemulţumiţi, furioşi, care, zice el, l-au ajutat să înveţe deopotrivă cum să comunice eficient şi cum să stabilească un numitor comun favorabil pentru ambele părţi. A avut apoi diverse joburi până când a ajuns pe poziţia de director executiv pentru una dintre cele patru divizii ale Elsaco Electronic, devenind astfel responsabil pentru o afacere de milioane de euro. „Abia aici mi-am dat seama că gestionarea unei companii e o sabie cu două tăişuri. O latură sunt oamenii şi grija ta faţă de ei şi cealaltă este businessul în sine. Provocarea cea mai mare e să le ţii pe toate în armonie.”

    Vlad Iftime spune că „probabil în zece ani voi face servicii de consultanţă”.

    32 de ani  
    director general  
    Vestra

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.