BusinessMagazin

Tag: INS

  • România, pe marginea prăpastiei: dupa ce din anii ’90 până acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar şansele să poata recupera populaţia pierdută sunt foarte mici

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Viaţa în România devine tot mai grea. Cu cât a crescut costul coşului de cumpărături în ţara noastră

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4% ♦ Demersul ZF, de analiză a preţului pe baza Monitorului Preţurilor, este unul jurnalistic care îşi propune să vadă impactul real al creşterii preţurilor în magazine, la cele mai cunoscute branduri, fiind practic un index al modului în care se vede inflaţia în viaţa de zi cu zi a consumatorilor.

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

    Practic, în mai puţin de un an şi jumă­tate, un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături. Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17%. În Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.   

    Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară. În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina. Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

    Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

    ZF a analizat principalele produse vândute de trei dintre cei mai mari jucători din sectoarele de profil, de la reţelele Auchan, Kaufland şi Carrefour. În cazul Kaufland, potrivit informaţiilor afişate de Monitorul Preţurilor, majoritatea produ­selor lipseau în data de 12.01.2023 din magazinele din Bucureşti.

    Care este explicaţia?

    „Există aproximativ 1,5 milioane de linii (combinaţiile articol-magazin încărcate în Monitorul Preţurilor – n. red.) înregistrate de Kaufland România pe platforma Monitorul Preţurilor, ultima actualizare fiind din 11 ianuarie 2023. Conform obligaţiei legale, Kaufland actualizează săptămânal articolele din categoriile aferente platformei Monitorul Preţurilor, în funcţie de oferta disponibilă”, au răspuns reprezentanţii Kaufland la solicitarea ZF. Ei au adăugat că au în sortimentul Kaufland 9 din cele 11 produse din lista transmisă de ZF pe e-mail sunt listate pe platformă, însă conform datelor din Monitorul Preţurilor nu erau disponibile în magazinele din Bucureşti în acea zi.

    Demersul ZF este limitat de accesul la informaţiile disponibile, publice în ziua în care se realizează analiza tocmai pentru a putea culege date comparabile din surse publice de informare şi cu un nivel înalt de credibilitate.

    ZF a trimis de mai multe ori întrebări către marile reţele în care solicită preţuri la zi pentru cele mai vândute categorii de produse, dar marile magazine nu răspund, astfel că Monitorul publicat de Consiliul Concurenţei sau analiza directă la raft sunt singurele surse de informaţie care pot fi accesate pentru a avea imagini reale legate de evoluţia preţului.

    15% –  creştere preţ salam de Sibiu în reţeaua Kaufland.

    25% – creştere preţ pâine în reţeaua Carrefour.

    30% –  creştere preţ făină în reţeaua Auchan.

    70% – creştere preţ lapte în reţeaua Carrefour.

    100% –  creştere preţ ulei în reţeaua Auchan.


     

     

  • România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, dar veniturile mici aduc puterea de cumpărare la coada clasamentului european

    ♦ Produsele şi serviciile din România costă, în medie, cu 45% mai puţin decât preţurile medii europene, iar cele din Bulgaria sunt cu 44% mai ieftine decât media europeană.

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, arată datele publicate recent de Eurostat şi citate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi vreme însă, la PIB/cap de locuitor este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană, astfel că şi puterea de cumpărare plasează România undeva la coada clasamentului. Pe de altă parte, dintre toate statele din Europa Centrală şi de Est (ECE), România a recuperat cel mai rapid decalajele privind PIB/capita.

    „Din punctul de vedere al PIB/locuitor, România a făcut cele mai mari progrese în Uniunea Europeană în ultimul deceniu. Din această perspectivă, am depăşit ţări precum Grecia şi suntem undeva la nivelul Portugaliei. Este adevărat că în România există o rămânere în urmă şi, pe lângă PIB/cap de locuitor, care este calculat la paritatea puterii de cumpărare, mai este un factor care influenţează puterea de cumpărare. Este vorba de repartizarea veniturilor în PIB“, spune Aurelian Dochia, profesor de economie.

    Cu alte cuvinte explică el: „În România, veniturile sub formă de salarii au o pondere mai mică în PIB decât în alte ţări europene. Aici, pe de-o parte a fost unul dintre avantajele României, un motiv pentru care a obţinut un ritm de dezvoltare mai mare decât alte ţări europene. Începe să devină tot mai greu să găseşti lucrători calificaţi şi aceasta obligă firmele din ce în ce mai mult sa cedeze din valoarea adăugata, sub forma de salarii.“

    Cu toate acestea, viteza de recuperare a decalajelor faţă de media europeană este cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România avea 44% din PIB/capita al Uniunii Europene şi doar Bulgaria era mai jos, la 41%. În 2021, cele mai recente date disponibile, România a ajuns la 74%, iar Bulgaria la 55%. Este vorba de PIB-ul (valoarea adău­gată din eco­nomie) calculat la p­a­ritatea puterii de cum­părare, adică prin armo­nizarea preţurilor, astfel încât comparaţia să fie relevantă între state.

    Astfel, România se afla la finalul lui 2021 pe locul  22 din 27 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte PIB/cap de locuitor raportat la media UE, mai bine ca Letonia (72%) şi puţin mai jos decât Ungaria (75%) sau Portugalia (75%).  Luxemburg (268%) şi Irlanda (219) conduc clasamentul. În cazul Luxemburgului, o ţară cu 640.000 de locuitor, datele sunt uşor distorsionate de faptul că ţara are mulţi angajaţi străini care produc pentru PIB, dar nu sunt număraţi la populaţie. În Irlanda, datorită fiscalităţii foarte prietenoase, îşi au sediul giganţi din tech precum Facebook, Amazon sau Google.

    Pe de altă parte, preţurile din România au fost, la finalul lui 2021, cele mai scăzute din Uniunea Europeană.  Practic, preţurile din România sunt la 55% faţă de media UE, în vreme ce în Bulgaria sunt la 56%. Cele mai mari preţuri din Europa sunt în aceleaşi ţări care conduc clasamentul PIB/capita: Irlanda, Danemarca şi Luxemburg.

    În România, puterea de cumpărare exprimată ca raportul dintre venituri şi preţuri a scăzut în ultimul an, pentru că salariul mediu a crescut sub nivelul inflaţiei de 16%, aşa cum sunt ultimele date comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).  „Cred că putem aproxima diferenţa dintre creşterea inflaţiei şi creşterea medie a salariilor. Acest câteva procente reprezintă erodarea puterii de cumpărare. Poate fi calculată şi în alt mod: veniturile reale sunt calculate incluzând şi cheltuielile obligatorii, gaz, întreţinere, care au crescut mult, iar mulţi dintre noi simţim mai puternic aceste creşteri, de exemplu“, mai spune Aurelian Dochia.

     

     

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. 
     

  • De ce cresc exporturile de medicamente, când în ţară lipseşte şi paracetamolul pentru copii?

    ♦ Medicamentele uzuale lipsesc din farmacii, iar în plin sezon rece părinţii nu mai găsesc tratamente pentru copii ♦ Exporturile de medicamente au crescut constant în ultimii cinci ani.

    În primele nouă luni din 2022, exporturile de medicamente au crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, de la 647 mil. euro până în septembrie 2021, la 677 mil. euro anul acesta, arată datele transmise de Insti­tutul Naţional de Statistică. O privire mai de ansamblu arată însă creşteri şi mai mari raportate la aceeaşi peri­oadă de nouă luni din 2018, de acum cinci ani, când expor­turile nu depăşeau 544 mil. euro, adică erau cu 24% mai mici decât în 2022, perioada ianuarie-septembrie. Ce s-a întâmplat însă în această perioadă de cinci ani? Deşi în ţară nu se mai găsesc medicamente uzuale, de la para­cetamol pentru copii, la branduri ca Nurofen, Panadol, medicamente de cancer, exporturile cresc de la an la an.

    Situaţia critică a lipsei medicamentelor din farmacii a ajuns şi pe masa Ministerului Sănătăţii, care se gândeşte la măsuri pentru a face rost de medicamente, dintre cele mai uzuale şi des folosite de pacienţi.

    Una dintre aceste măsuri este interzicerea exportului paralel, un fenomen vechi din piaţa farmaceutică, prin care medicamentele ajung în România, unde există cel mai mic preţ, după care sunt revândute către pieţele de unde au venit, cu un preţ mai mare.

    „Examinăm posibilitatea restricţionării temporare la export pentru anumite categorii de medicamente, împreună cu Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, mai ales antibiotice pentru copii şi alte tipuri de medicamente, inclusiv oncologice“, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

    În topul celor mai mari 500 de exportatori, furnizat de INS, apar mai multe companii cu domeniu de activitate comerţul produselor farmaceutice, adică sunt distribuitori de medicamente. De altfel, top 10 exportatori de medicamente este dominat de aceste companii, în clasament fiind doar patru producători cu fabrici locale. Întrebarea este de ce apar distribuitorii de medicamente în acest clasament al celor mai mari exportatori? INS nu oferă valoarea exporturilor, ci doar numele companiilor care trimit medicamente în afara graniţelor.

     

  • Analiză ZF. Întrebări fără răspuns: De ce a crescut preţul uleiului de consum cu 50% într-un an în România, cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    ♦ Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, indică seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina ca principali factori care au stat la baza creşterii preţului.

    Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august a anului 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ. Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru. Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?

    „Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie. Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată. În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF.

    Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în potrofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă.

    După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi.

    „Factorii care au contribuit la creşterea preţului la uleiul de floarea-soarelui sunt: costurile ridicate ale energiei electrice şi gazului, costul ridicat al transportului, la acestea adăugându-se şi creşterile repetate de preţ la toate materialele auxiliare de ambalat. De asemenea, costurile cu forţa de muncă au crescut în ultimul an. Nu în ultimul rând, costul financiar al creditelor, pentru achiziţia de materie primă, a crescut mult în ultimele 12 luni“, au spus reprezentanţii Prutul, companie deţinută de omul de afaceri Marian Andreev.

    În funcţie de reţeaua de comerţ modern în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices.

    „Au existat, de-a lungul ultimilor ani, mulţi factori care au condus la creşteri de preţuri pentru uleiul îmbuteliat pornind de la seceta severă din anul 2020, războiul din Ucraina şi seceta din Canada în 2021 sau creşterea costurilor de producţie pentru fermieri în anul 2022“, afirmă reprezentanţii Expur. Conform celor mai recente date ale ZF, francezii de la Expur au cea mai mare capacitate de rafinare din ţară, de 400 – 450 tone/zi, iar reprezentanţii companiei au precizat că nu a avut plafonat pretul pentru energie şi că acesta a crescut cu 140% într-un an.

    În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă, în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat. Deşi pentru România 2021 a fost un an prosper, seceta s-a mutat în Canada şi preţul uleiului la nivel mondial a continuat să crească, dar mai încet, translatând în uleiul îmbuteliat o creştere suplimentară de aproximativ 20% până la finele anului 2021, po­trivit reprezentanţilor Expur. „În 2020, pro­duc­ţiile de seminţe de floarea-soarelui din Bulgaria, România, Moldova, Ucraina şi Rusia au înre­gis­trat scăderi de 10-20%, care, cumulat, au în­semnat circa 6 milioane de tone de seminţe de floarea-soarelui (aproximativ 12 % din pr­o­ducţia mondială)“, au adăugat repre­zentanţii Expur.

    Războiul din Ucraina a influenţat piaţa prin faptul că această ţară este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume. Astfel, reprezentanţii Expur susţin că preţul seminţelor de floarea-soarelui livrate la procesatori s-a dublat în perioada august 2020 –  primavara anului 2021, iar acelaşi trend l-a urmat şi uleiul brut de floarea-soarelui.

    „Creşterea de preţ la uleiul îmbuteliat a fost mai înceată decât a seminţelor, totuşi, în vara anului 2021, înregistram deja creşteri de 40-50% faţă de vara anului 2020. (…) Momentul invaziei Ucrainei de Rusia a creat panică printre consumatorii de cereale, seminţe şi uleiuri vegetale, iar imediat după aceea fluxurile de export pe mare au fost blocate. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.“

    După invaziei Ucrainei de Rusia, preţul uleiului brut pe pieţele externe atingea 4.000 dolari/tonă, iar pentru seminţele de floarea-soarelui, preţul depăşea 1.250 dolari/tonă în Constanţa, fiind de trei ori mai mare decât în vara anului 2020. „Era momentul când seminţele şi uleiul din România au început să concureze cu consumatorii români, cu consumatori din toată lumea, care până atunci cumpărau ulei din Ucraina. Preţul uleiului îmbuteliat a crescut cu încă 30-35% faţă de ianuarie 2022“, au precizat oficialii Expur.

    Reprezentanţii Prutul au spus, la rândul lor, că în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tonă. Ieri, 1 noiembrie, preţul pentru floarea-soarelui era de 565 dolari/tonă în Constanţa, adică aproape 2.800 lei/tonă.

    Mai mult, reprezentanţii Expur au afirmat că a existat o schimbare a comportamentului de vânzare al fermierilor, ei preferând să întârzie vânzarea seminţelor, aşteptând oportunităţi pentru o valorificare cât mai bună a producţiei, astfel încât să îşi poată acoperi costurile ridicate de producţie pentru 2022, dar şi pe cele de înfiinţare a recoltelor în 2023, care sunt şi mai mari. „Consecinţa vânzării lente a seminţelor este o acoperire limitată a procesatorilor, cea mai scazută din ultimii trei ani şi o vulnerabilitate mai mare la incertitudinea şi volatilitatea pieţei“, subliniază reprezentanţii Expur.

    Pe de altă parte, reprezentanţii companiei Prutul susţin că producătorii de ulei vegetal îşi fac stocuri de materie primă, însă nu pe termen mediu sau lung, pentru 6 până la 12 luni, deoarece efortul financiar ar fi greu de susţinut pentru a acoperi o perioadă aşa de mare.

    „Se achiziţionează o cantitate mai mare de materie primă la recolta de floarea-soarelui, însă, de asemenea, aceasta se achiziţionează şi pe parcursul anului la condiţiile pieţei din acel moment. (…) Odată cumpărată o cantitate de materie primă se şi închid contracte de vânzare ulei pentru acea cantitate, pentru a se evita fluctuaţia preţurilor şi riscurile aferente, întrucât preţurile pot scădea sau creşte“, completează oficiali Prutul.

    Reprezentanţii Expur susţin că în continuare rămâne incert şi volatil contextul de piaţă, iar factorul determinat este situaţia din Ucraina. „Vestea bună este că există o producţie locală şi globală de seminţe de floarea-soarelui suficientă să satisfacă consumul până la recolta viitoare. Dacă situaţia din Ucraina nu escaladează major, vom asista şi la alte corecţii de preţ, aproape de normalitate. O escaladare majoră va antrena variaţii de preţ ale seminţelor de floarea-soarelui, care vor fi translatate la un anumit moment în preţului uleiului îmbuteliat, fără să existe nici un risc de disponibilitate. Va fi suficient ulei pe rafturile magazinelor din România.“

    Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS.

    Expur: Creşterea preţului uleiului de consum a început cu seceta din anul 2020. Un alt moment semnificativ a fost începutul războiului din Ucraina. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.

    Bunge: Cererea crescută de ulei şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari.

    Prutul: Costul financiar al creditelor pentru achiziţia de materie primă a crescut mult în ultimele 12 luni. Tot în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tona de floarea-soarelui.

  • Orban: Fie guvernul a pus presiune pe conducerea INS să măsluiască datele, fie INS a greşit grav

    „Un fapt extrem de grav a trecut aproape neobservat. Marţi, 15 noiembrie 2022, Institutul Naţional de Statistică a dat un comunicat sec în care a anunţat că a revizuit creşterea economică pe primul trimestru al anului 2022 la 1,5%, după ce anunţase anterior o creştere a fost de 5,3%. INS a greşit cu 3,8%. La un PIB al României de aproximativ 240 miliarde de euro, asta înseamnă o eroare de peste 9 miliarde de euro. Aproape nimeni nu a luat poziţie faţă de această gravă dezinformare a principalei instituţii care furnizează date statistice despre evoluţia economiei româneşti. Ca să înţelegeţi gravitatea acestei mistificări a realităţii economice, trebuie să ştiţi că prognozele privind evoluţia economiei se fac pe baza datelor statistice”, scrie pe Facebook Ludovic Orban.

    Fostul premier precizează că b Bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, politica fiscală, politicile economice se bazează pe informaţiile date de INS, iar satisticile la nivel european realizate de Eurostat se bazează tot pe informaţiile furnizate de INS.

    „În evaluarile statistice mai apar erori, dar de ordinul zecimilor. Niciodată nu s-a produs o asemenea umflare a PIB. O asemenea deformare grosolană a realităţii economice. Ca să înţelegeţi mai clar am să dau un exemplu din medicină. Datele INS sunt ca un diagnostic, pe baza căruia se eliberează reţeta. Dacă pacientul este diagnosticat cu gastrită, dar el suferă de hepatită, tratamentul nu numai că nu îl vindecă, ci ar putea chiar să îi agraveze boala. În situaţia asta sunt posibile doar două explicaţii. Fie guvernul a pus presiune pe conducerea INS să măsluiască datele pentru interese politice, fie conducerea INS a greşit grav. O greşeală care nu poate fi trecută cu vederea. Pentru că nimeni nu va mai avea încredere în datele furnizate de institut şi asta va crea o „ceaţă” care poate să afecteze negativ evoluţiile din economia românească. Şi într-un caz, şi în altul nu există decât o singură soluţie pentru recredibilizarea instituţiei şi a datelor furnizate de ea: demiterea în bloc a conduceri INS. Colegul meu, domnul deputat Ionel Dancă, a solicitat ieri (miercuri – n.r.), în plenul Parlamentului, în numele Forţa Dreptei, demiterea de urgenţă a conducerii INS, care a girat astfel de mistificări grosolane ale datelor economice. Dacă guvernul nu va ţine cont de această solicitare şi va păstra în funcţie garnitura compromisă de la conducerea Institutului înseamnă că de fapt îşi recunoaşte propria vinovăţie pentru falsificarea datelor”, încheie Orban.

    Întrebat miercuri la finalul şedinţei de Guvern cum îşi explică ajustarea destul de abruptă a creşterii economice de către INS, ministrul Finanţelor a spus: „Eu n-o să comentez neapărat ajustările pe care le face INS, bănuiesc şi ce-am citit în motivarea comunicatului dânşilor că este schimbarea modelului econometric folosit la analiza pe creşterea economică”.

    Institutul Naţional de Statistică a revizuit puternic în scădere creşterea economică din T1 2022 faţă de T4 2021, de la 5,2% cât a anunţat în luna mai, la 1,5% în cel mai recent comunicat, emis marţi. Potrivit datelor iniţiale, publicate în primăvară, PIB-ul ar fi crescut în T1 2022 cu 6,5% faţă de perioada similară din 2021 şi cu 5,2% faţă de trimestrul precedent. Potrivit datelor publicate marţi, PIB a crescut cu 4,4% în T1 2022, faţă de T4 2021, pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, creşterea a rămas de 6,4%.

    INS explică modificarea cifrelor prin actualizarea sistemului informatic:

    ”Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiţi, a revizuirii seriei brute şi a numărului de observaţii disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19.”, se precizează în comunicatul INS de marţi, 15 noiembrie.

    Statistica spune că, urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB pentru trimestrul III 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022. Astfel, rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 106,4% la 104,4%, iar rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 105,0% la 103,9%.

  • Scandalul sfârşitului de an în economie: INS revizuieşte puternic creşterea economică din T1 şi şochează analiştii, care acuză că cifrele sunt manipulate. Ministrul de Finanţe Adrian Câciu iese la atac: INS nu a greşit calculele privind creşterea economică. Unii analişti au devenit părerologi de profesie

    Revizuirea în scădere a creşterii economice din T1 de către INS a readus în discuţie criticile făcute de majoritatea analiştilor în primăvară, când cifrele oficiale au contrazis prognozele anterioare, mult mai pesimiste. Discuţia a generat reacţii şi din partea ministrului de Finanţe, Adrian Câciu, care spune că unii analişti au devenit părerologi de profesie, dar nu nimeresc estimările, iar calculele INS sunt corecte.

    Institutul Naţional de Statistică a revizuit puternic în jos creşterea economică din T1 2022 faţă de T4 2021, de la 5,2% cât a anunţat în luna mai, la 1,5% în cel mai recent comunicat, emis marţi.

    Potrivit datelor iniţiale, publicate în primăvară, PIB-ul ar fi crescut în T1 2022 cu 6,5% faţă de perioada similară din 2021 şi cu 5,2% faţă de trimestrul precedent.

    Potrivit datelor publicate marţi, PIB a crescut cu 4,4% în T1 2022, faţă de T1 2021, pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, creşterea a rămas de 6,4%.

    Cifrele anunţate în mai au şocat analiştii şi au dat peste cap toate prognozele, în condiţiile în care toate estimările indicau o scă­de­­re economică şi se discuta de intrarea într-o perioadă de recesiune.

    INS explică modificarea cifrelor prin actualizarea sistemului informatic:

    ”Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a  modificării modelului, a numărului de regresori folosiţi, a revizuirii seriei brute şi a numărului de observaţii disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19.”, se precizează în comunicatul INS de marţi, 15 noiembrie.

    Statistica spune că, urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB pentru trimestrul III 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022. Astfel:

    rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 106,4% la 104,4%;
    rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 105,0% la 103,9%.
    La nivelul anului 2021, PIB-ul a avut un plus de 5,9%, iar ultimul trimestru din 2021 economia a avut un ritm de creştere de doar 2,4%. Explicaţia pentru avansul din T1 a fost consumul, mai ales consumul de servicii.

    INS a anunţat ieri că în primele nouă luni economia a crescut cu 5%, avans adus  de consum în cea mai mare parte, spun economiştii, dar şi investiţiile au contribuit. Economia a făcut faţă bine şocurilor de anul acesta, mai spun economiştii. Criza energetică, inflaţia, războiul de la graniţă şi seceta nu se văd, cel puţin deocamdată, în evoluţia economiei.

    Pentru tot anul 2022, Comisia Europeană estimează un avans solid de 5,8% pentru economia României, dar este de notat că prognoza Comisiei a fost publicată înainte de datele INS privind evoluţia PIB în T3.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: INS nu a greşit calculele privind creşterea economică

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a declarat miercuri, comentând revizuirea datelor publicate de INS despre creşterea economică din T1, că instituţia nu a greşit, ci a aplecat un alt model econometric de calcul.

    ”Din perspectiva afirmaţiilor unor analişti, sunt fanul analiştilor, m-aş întreba de ce nu se uita la prognoza Comisiei Europene. Este uşor să arunci cu noroi într-o instituţie naţională pentru că probabil nu îţi răspunde în fiecare zi la televizor. Totuşi, indiferent ce ne spune INS, indiferent că a aplicat o metodologie nouă sau că a restructurat anumite date pe trimestrul 1 sau 2, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană sau FMI. Oare toţi manipulează datele şi numai analiştii nostri ştiu să facă datele?. Chiar îi rog să facă ei datele şi să spună cât e PIB-ul”, a spus Câciu, răspunzând unei întrebări în cadrul conferinţei de presă după şedinţa de govern.

    Ministrul a spus că unii analişti au  devenit ”părerologi de profesie”, dar nu au nimerit estimările.

    ”Întrebaţi-i câţi dintre ei au spus că vom termina pe creştere economică în trimestrul întâi. La fel, câţi dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt şi analişti economici şi mai apar la TV spuneau că Romania va avea o creştere de 4,6% sau de 5%”.

    Adrian Câciu a mai spus că i se pare puţin ipocrit să facem analize aruncând o anatemă asupra unei instituţii.

    ”Chiar ar fi bine să iasă instituţia să clarifice de ce apar astfel de revizuiri, dacă se înscriu pe metodologie. PE toţi ne-a surprins creşterea economică din T1, a fost mult mai mare decât ne prognozam. Dar aş vrea să fim mai reţinuţi la analiza pe care o facem la TV, dacă niciodată nu au nimerit-o”

    În final, ministrul a precizat că nu crede că INS a greşit, ci ca aplicat alt model econometric care a adus anumite elemente în plus, faţă de minis.

    ”Noi pregătim bugetul pe datele de la Comisia Naţională de Prognoză. Avem o creştere mai mica decât în acest an. De la ea plecăm, ne uităm la raportul pe inflaţie de la BNR şi ajustăm şi pe venituri şi pe costuri”