Tag: initiativa

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 13 ani pentru mai multe categorii

    „Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale (aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze, etc) se reduce vârsta standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25 de ani”, se arată într-un comunicat al Camerei Deputaţilor.

    De asemenea, prin amendamentele propuse, se reduce stagiul complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic care a realizat cel putin 20 de ani în locurile de muncă respective.

    Totodată, toate pensiile recalculate vor beneficia de racalcularea pensiilor utilizându-se stagiile de cotizare stabilite la data înscrierii/recalculării pensiei sau hotărârilor judecătoreşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Camera Deputaţilor A ADOPTAT, decizional miercuri, Codul Penal

    “De astăzi România nu mai e un stat de drept. A devenit un stat de Dragnea. Dvs consideraţi că nu este o infracţiune, ci e o faptă pe care v-o asumaţi şi cu care v-aţi mândrit. Vine şi o zi de mâine cei care aţi votat acest Cod al ruşinii. Acest Cod nu cred că va intra în vigoare. Vom folosi pârghii, CCR, preşedintele, chiar tribunalul. Vom folosi toate pârghiiile pentru că suntem de partea corectă a istoriei”, a declarat Ion Stelian, de la USR.

    Proiectul de modificare a Codului Penal a trecut cu 167 de voturi pentru, minimul necesar fiind de 165.

    PNL a anunţat deja că va ataca modificările la CCR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plimbări ca în poveşti, cu trăsuri mânate de vizitii, într-un mare oraş din vestul ţării

    „Hotărârea reglementează transportul pentru firmele care au cai şi trăsuri. Aici avem nişte condiţii foarte clare, trebuie să fie autorizate, caii să fie în regulă, trăsura să aibă utilajele, ataşamentele, totul la un anumit standard. Trăsurile de la Zilele Aradului erau doar în mare parte aşa, nu erau reglementate. Şi ca să evităm situaţii cum au fost la Zilele Aradului când veneau anumiţi prestatori de serviciu de genul ăsta, o să avem doar firme care sunt autorizate. Sunt mai multe firme înregistrate la Registrul Comerţului, noi am luat codul CAEN de acolo. Pentru a evita probleme, am făcut aceste specificări în regulament”, ne-a spus consilierul local municipal Bogdan Boca.

    Ragulamentul prevede un anumit tip de hamuri, un anumit tip de uniformă pentru vizitiu, iar curăţenia trebuie asigurată de proprietarii trăsurilor şi ai animalelor.  În cazul nerespectării celor stipulate în regulament, se vor da amenzi de până la 1500 lei.

    Plecarea cu trăsurile se va face în fiecare sâmbătă şi duminică, din faţa Palatului Cultural şi va urma un traseu prestabilit prin centrul Aradului. Momentan nu se ştie exact data de când acest serviciu va fi disponibil în Arad, însă consilierul local municipal Bogdan Boca ne-a spus că regulamentul va intra în vigoare la 10 zile de la ziua aprobării lui (28 iulie), după care o să mai dureze aproximativ 2 săptămâni până ce se realizează toată documentaţia necesară.

    „Noi am fi vrut să inaugurăm plimbările mult mai repede anul acesta, însă a fost o problemă cu transparenţa, căci la transparenţă se necesită 45 de zile”, ne-a spus Boca.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Meseria unde poţi câştiga un salariu de 9.000 de lei imediat după terminarea şcolii pe care tinerii din România o ocolesc

    Deşi la ieşirea de pe băncile facultăţii de Ingineria Materialelor şi Ştiinţa Materialelor absolvenţii pot obţine un salariu între 3.000 şi 9.000 de lei, tinerii din ziua de astăzi nu aleg din proprie iniţiativă această facultate, majoritatea fiind împinşi de la spate de către cunoştinţe sau rude. 

    Pe tineri nu îi tentează deloc meseria de metalurgist, una dintre cele mai vechi din lume, practicată de peste 7.000 de ani. Situaţia nu este apanajul exclusiv al pieţei locale, însă în special în spaţiul românesc industria metalurgică se confruntă cu un declin, interesul pentru aceasta scăzând odată cu închiderea unităţilor metalurgice, pe fondul scăderii cererii de pe piaţă, dar şi odată cu schimbarea generaţiilor. Meseria de metalurgist este considerată ca fiind una grea, chiar „murdară”. În realitate, nu este deloc aşa, procesele de producţie fiind în cea mai mare parte automatizate şi modernizate.

    Cum a ajuns o meserie care oferea un statut social aparte să fie considerată în zilele noastre ca fiind una „murdară”? Meseria de metalurgist este una dintre cele mai vechi din lume, avându-şi rădăcinile în perioada Eneoliticului (Eneos – aramă în limba greacă – n.red.). La început, piesele de metal obţinute prin ciocănire la rece erau folosite ca obiecte de podoabă, iar mai apoi, odată cu obţinerea aliajelor, acestea au devenit unelte şi arme.

    „Metalurgia a fost, este şi va fi în continuare. Metalul este în continuare cel mai folosit material din întreaga industrie. Un metalurgist îşi găseşte locul în industria auto, în şantiere navale sau chiar la Banca Naţională la bătut monede, sau în domenii emergente cum ar fi industria apărării, industria medicală şi aşa mai departe”, spune prof. dr. ing. Radu Ştefănoiu, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor a Universităţii Politehnica Bucureşti.

    Podoabe, arme şi ritualuri magice. Există dovezi arheologice care susţin că arama (cuprul) a fost prelucrată încă din perioada neoliticului, în mileniul al VII-lea î.Hr., în zona Anatoliei. Arama nativă a fost prelucrată prin ciocănire, rezultând piese mici, cel mai probabil de podoabă. Este atestată prima oară în România în neoliticul timpuriu, în aria culturii Starcevo-Criş.
    Metalurgia în adevăratul sens al cuvântului a apărut odată cu descoperirea tehnicii de reducere a cuprului din minereu şi a tehnologiilor de topire şi turnare a metalului topit pentru obţinerea pieselor.

    În mileniul al V-lea î.Hr., în Eneolitic, are loc o evidentă dezvoltare a metalurgiei cuprului în spaţiul sud-est european, fapt dovedit de apariţia unui număr destul de mare de piese masive din cupru. Cel mai des întâlnite piese din această perioadă sunt topoarele şi târnăcoapele, acestea fiind descoperite pe teritoriul României în aria culturilor Cucuteni, Sălcuţa sau Gumelniţa. Cu toate acestea, arheologii presupun că erau în continuare obiecte de podoabă, apanajele unor persoane cu statut social înalt.

    Mai târziu, în Epoca Bronzului, omul a descoperit că din amestecul a două metale rezultă un material care poate avea proprietăţi care fac posibilă utilizarea produsului finit în mai multe domenii. Bronzul este aliajul cuprului cu staniul (cositorul), prin acest procedeu căpătând o duritate mai ridicată.

    În Grecia, metalurgiştii sunt atestaţi de tăbliţele linearului B (aproximativ 1450 î.Hr.). Este pomenită o categorie de meşteri numiţi ka-ke-u, care sunt specializaţi în confecţionarea vaselor de bronz. Fără îndoială că metalurgiştii aveau un statut aparte în sânul comunităţilor preistorice. Ba chiar nu este exclus ca operaţiunile de reducere să fi fost dublate de ritualuri magice.

    Element de securitate naţională în vreme de război. În anii ’80, când cei din celebra familie de metalurgişti Krupp au vrut să deschidă un combinat siderurgic, mai întâi au construit case, şcoli, grădiniţe şi biserică, apoi au ridicat combinatul siderurgic, acest fapt stând ca dovadă că o comunitate întreagă poate gravita în jurul unei uzine siderurgice. Pe acelaşi model au fost construit şi combinatele siderurgice din România comunistă, inclusiv cel de la Galaţi, povesteşte Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

    Alfred Krupp controla în perioada interbelică şi în timpul celui de-al doilea război mondial toate companiile din domeniul metalurgiei care produceau armament pentru nazişti. În timpul procesului de la Nürnberg, Krupp a fost condamnat pentru crime de război; el a coordonat activităţile combinatelor din închisoare, vânzându-şi averea personală pentru a putea plăti pensiile şi salariile angajaţilor. Acesta a ieşit în scurt timp din închisoare ca parte a planului Marshall de reconstrucţie a economiei Germaniei şi, timp de doi ani, muncitorii au lucrat fără să fie plătiţi. Krupp a fost considerat un pionier al industriei metalurgice, compania sa producând cele mai bune blindaje şi cele mai eficiente arme de artilerie din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Metalurgia în România. Perioada de glorie a industriei metalurgice românească a fost între anii ’60 şi revoluţia din 1989; domeniul s-a confruntat apoi cu o criză, în contextul în care consumul intern de oţel a scăzut de la 11 milioane de tone anual la 1-1,5 milioane de tone de oţel. În ciuda scăderii consumului, numărul de muncitori din diferite combinate a rămas acelaşi, ba chiar s-a mărit. Perioada s-a încheiat după privatizările combinatelor din 2001-2005, când au fost restructurări masive de personal. Activitatea de metalurgie presupune o sinergie a mai multor specializări: oţelari, frezori, laminorişti, cocsari, ingineri etc.

    În perioada comunistă, în industria metalurgică feroasă şi neferoasă din România lucrau aproximativ 250.000 de oameni. Astăzi, numărul acestora s-a redus de zece ori.
    În contextul cererii scăzute, numeroase unităţi şi capacităţi ale combinatelor siderurgice româneşti s-au închis. Cel mai elocvent exemplu este cel al Sidex Galaţi, considerat apogeul şi mândria industriei metalurgice româneşti. Proiectat în anii ’60 la o capacitate de 9 milioane de tone de oţel anual, acesta este în 2018 în situaţia în care mai poate produce maximum 2 milioane de tone de oţel.

    Declinul industriei metalurgie româneşti s-a reflectat şi în cererea pentru facultăţile de specialitate. Dacă la începutul anilor ’90 numărul de studenţi care optau pentru Facultatea de Ingineria Materialelor Metalice era de 495, în 2018 sunt disponibile 90 de locuri la aceeaşi facultate (singura de acest tip din România) – Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor a Universităţii Politehnica Bucureşti.

    Pregătirea metalurgiştilor în perioada comunistă era foarte bine definită, aceasta având o importanţă extrem de ridicată, în contextul în care în această industrie lucrau 250.000 de oameni în România. Existau şcoli profesionale în fiecare unitate metalurgică, combinatul asigurând masa, cazarea şi costurile de şcolarizare. După şcolarizare, cursantul avea un loc de muncă garantat şi primea o garsonieră. Unităţile de metalurgie aveau şi centre de cercetare.

    Astăzi mai lucrează aproximativ 25.000 de oameni în această industrie din România, astfel nici cererea pentru şcolarizarea în domeniu este scăzută.
    „Cererea pentru specializările din domeniul ingineria materialelor nu este foarte mare. În 2017 am completat 59 de locuri la sediul din Cluj-Napoca. La Ingineria Materialelor termină facultatea cam 50% din numărul celor admişi în anul I. Motivele sunt diverse, de la neadaptarea la cerinţele facultăţii la reorientarea spre alte specializări. Din păcate, de multe ori, obişnuinţele din timpul ciclurilor de studii anterioare conduc la un astfel de efect”, declară prof. dr. ing. Ionel Chicinaş, decanul Facultatea de Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.
    În ciuda faptului că locul de muncă este garantat prin cererea ridicată de pe piaţa locurilor de muncă, dar şi prin facilităţile oferite de companiile din industrie pentru studenţi şi absolvenţi, mulţi studenţi fug de aceste oportunităţi.
    Sidex are propria şcoală de formare a viitorilor metalurgişti – Şcoala de Ucenici, în cadrul căreia cursanţii sunt pregătiţi timp de 18 luni pentru meserii de metalurgist – laminorist, oţelar şi aşa mai departe.

  • Comisia Iordache a respins amendamentele la Codul penal ale ALDE, Nicolicea şi Rădulescu

    “Grupul ALDE a depus nişte amendamente, după care a trebuit să ies cu un comunicat că nu le susţinem, cele cu rea-credinţă. Toate acele amendamente depuse de colegii senatori ALDE, în condiţiile în care grupul ALDE a semnat iniţiativa noastră, să votăm că nu le susţinem. Şi cele ale lui Nicolicea şi Rădulescu le vom supune votului dvs pentru a fi respinse, pentru că pratica parlamentară nu opreşte nici un deputat sau senator să depună amendamente. Că sunt proaste, acesta e un alt subiect. Voi supune în bloc respingerea acestor amendamente”, a afirmat Florin Iordache, în şedinţa de marţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat proiectul pentru ratificarea Tratatului între România şi Brazilia

    Scopul iniţiativei legislative adoptate de senatori este reglementarea formelor de asistenţă judiciară în materie penală necesare, pentru a uşura legăturile între autorităţile române şi cele braziliene. Proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat înfiiţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

    Iniţiativa legislativă a primit 72 de voturi “pentru” adoptare, 30 de voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a susţinut de la tribuna plenului că iniţiativa va beneficia de îmbunătăţiri, atunci când va ajunge la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional pe acest proiect de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să repari un peisaj

    După ce un club de noapte din zona de promenadă a localităţii a ars şi a fost abandonat, un istoric local, Phil Mathinson, şi un sculptor, Torkel Larsen, s-au gândit să facă ceva să înfrumuseţeze locul şi le-a venit ideea amplasării unor cărţi poştale-gigant, scrie The Independent.

    Aceştia au adunat de la anticariate sau de la colecţionari cărţi poştale cu imagini ale oraşului de altădată, din care au ales 25 pe care le-au mărit până la dimensiunea unor panouri publicitare stradale, le-au aplicat tratamente speciale ca să reziste intemperiilor şi le-au amplasat în zona clubului abandonat ca să-l mascheze, creând astfel o atracţie turistică.

  • Guvernul polonez şi-a apărat iniţiativa privind reformarea justiţiei în faţa liderilor europeni

    “Am explicat ce înseamnă pentru noi reformele din justiţie. Intenţia noastră este să ne îmbunătăţim sistemul, să-l facem mai corect şi mai obiectiv. Ne vom menţine poziţia”, a spus Morawiecki.

    Discuţiile de la Bruxelles au durat peste două ore, iar premierul polonez a insistat că nu va ceda în faţa presiunilor din partea statelor membre ale UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURSE: Guvernul a dat AVIZ negativ pe proiectul de lege privind Statutul Casei Regale

    ”Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative”, se menţionează în avizul Guvernului.

    Pe 29 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose a declarat că a discutat la RAAPPS să se facă o ofertă de chirie pentru Palatul Elisabeta Casei Regale, afirmând că urmaşii Regelui Mihai ar avea resurse pentru plata acesteia, în condiţiile în care ”li s-au retrocedat o mulţime de lucruri”.

    ”De ce să rămână în posesia Casei Regale? Pot să îl închirieze dacă îşi doresc. Eu am vorbit la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, prin intermediul căruia statul deţine imobilul, să le facă o ofertă de chirie, dacă doresc. Că dacă tot le trebuie, eu înţeleg că au de unde să plătească, că li s-au retrocedat o mulţime de lucruri. De ce să nu dăm palatul Camerei de Comerţ şi Industrii sau la alţi copii ai unor foşti şefi de stat?”, a spus premierul Tudose la România TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro