BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • Revoluţia unicornului românesc

    Suntem într-un punct de cotitură. Liderii din mediul de afaceri de peste tot îşi cresc forţa de muncă prin intermediul roboţilor software, accelerând rapid transformarea digitală a întregului lor business şi permiţându-le astfel angajaţilor să dedice mai mult timp muncii cu impact. UiPath conduce revoluţia forţei de muncă, condusă de determinarea noastră de democratizare a RPA şi de a livra viziunea noastră în care un robot ajută orice persoană. „Sunt umil în faţa susţinerii uimitoare pe care clienţii noştri, partenerii şi investitorii ne-o oferă în fiecare zi, inspirându-ne să muncim mai mult pentru a dezvolta RPA ca platformă care deblochează nu doar potenţialul adevărat al IA, dar şi al altor tehnologii emergente. Suntem doar la început”, spunea  Daniel Dines săptămâna trecută, pe 29 aprilie, când compania anunţa cea mai recentă rundă de finanţare (seria D). În valoarea de 568 de milioane de dolari, suma plasează evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, iar cel mai recent statut confirmat al UiPath este de „start-up-ul de inteligenţă artificială cu cea mai rapidă creştere din lume”. Compania cu fondatori români se plasează astfel înaintea chinezilor de la SenseTime, care au primit o evaluare de 4,5 miliarde de dolari în iunie 2018.

    Potrivit anunţului companiei, noua rundă de finanţare a fost condusă de Coatue, cărora li s-au adăugat Dragoneer, Blackstone, Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din seria A şi seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp, conform anunţului companiei.

    Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines (CEO-ul şi „interfaţa” companiei) şi Marius Tîrcă (CTO-ul, o prezenţă mai discretă), s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Precum alţi mari antreprenori, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturisea Dines într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN.

    Prima confirmare a venit pentru UiPath când s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România, Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum. După această participare, start-up-ul a atras o primă finanţare de 1,6 milioane de dolari în acelaşi an, în cadrul rundei de finanţare de tip seed conduse de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.
    Apoi, ştirile despre finanţările atrase de start-up-ul românesc şi creşterea afacerii de peste 500% anual nu au contenit să apară. A urmat o finanţare de 30 de milioane de dolari primită în 2017, de la Accel Partners, fond de investiţii care a participat şi în companii-mamut precum Facebook, Dropbox şi Spotify. Alături de Accel, au mai participat la finanţare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures şi Seedcamp.
    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce a atras în 2018 o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google.
    Spre finalul lui 2018, compania bifa deja un prag de evaluare de peste 3 mili­arde de dolari, odată cu o finanţare în valoare de 265 milioane de dolari.
    Anul acesta, reprezentanţii UiPath estimau în cadrul unei conferinţe de presă în România că vor înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că vor ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent. „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus atunci Vargha Moayed, chief strategy officer în cadrul conferinţei UiPath.
    Compania ar putea să devină astfel chiar mai devreme decât ne aşteptam primul decacorn românesc – un start-up a cărui evaluare ajunge să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spunea Dines în interviul acordat anterior Business MAGAZIN. 

  • Capitaliştii săptămânii: Will Keith Kellogg şi John Harvey Kellogg

    Will Keith Kellogg s-a născut pe 7 aprilie 1860, în Battle Creek, Michigan. El a fost cel de-al şaptelea din cei şaisprezece copii ai lui John Preston şi Ann Janette Kellogg. Părinţii lui făceau parte dintr-un nou grup religios cunoscut sub numele de Adventiştii de Ziua a Şaptea.

    Tatăl lui Kellogg deţinea o companie ce producea mături în Battle Creek, iar tânărul a început să lucreze acolo, ca vânzător de mături, la vârsta de 14 ani, după ce a renunţat la şcoală. Fratele său mai mare, John Harvey Kellogg (născut la date de 26 februarie 1852), a absolvit Facultatea de Medicină din New York în anul 1875. Un an mai târziu, John Kellogg s-a întors în Battle Creek şi a preluat ceea ce a fost cunoscut ca Institutul Adventist pentru Reforma Sănătăţii. El a redenumit sanatoriul din Battle Creek şi l-a transformat într-un centru de sănătate renumit internaţional.

    Dr. Kellogg avea idei radicale despre hrană şi dietă pentru acea vreme, cum ar fi, de exemplu, faptul că o dietă bogată în proteinele din nuci este cheia longevităţii. În 1877, John a conceput un tip de cereale uscate, iar ulterior, el şi fratele său Will au experimentat cu alte cereale faţă de cele existente deja pe piaţă la acea vreme.

    Până în 1894, cei doi au lucrat cu o pastă de grâu fiartă, pe care medicul spera să o facă mai uşor digerabilă pentru unii pacienţi ai sanatoriului său. Una dintre mostrele produse a fost lăsată însă accidental în aer liber pentru câteva ore şi s-a uscat. Ei au trecut-o oricum prin rolele de procesare a cerealelor pe care le foloseau şi au descoperit, cu surprindere, rezultatul: fiecare bob de grâu a ieşit aplatizat în fulgi subţiri şi nu în foi mari, ca în trecut. Cei doi şi-au dat seama că au conceput astfel, din greşeală, un nou tip de aliment. Aveau în faţă primii fulgi de cereale din lume.

    Fraţii Kellogg au vândut noile cereale sub denumirea de Granose prin intermediul companiei Sanitas Nut Food Company. Pacienţii de la sanatoriu au apreciat produsul atât de mult încât l-au cumpărat şi prin intermediul poştei. Will Kellogg a realizat astfel că fabrica, un hambar situat pe teritoriul sanatoriului, trebuia să fie mutată într-un loc separat pentru a-şi proteja secretul comercial.

    John Kellogg i-a îndemnat pe clienţii sanatoriilor să viziteze complexul şi să vadă cum au fost făcute cerealele pe care le apreciau atât de mult. Acest lucru a condus la un incident notoriu din istoria spionajului industrial american: un bărbat pe nume C. W. Post a vizitat sanatoriul din motive de sănătate, a văzut cum funcţionează procesul de procesare a cerealelor şi a fost inspirat să-şi înfiinţeze propria companie de cereale. Compania Post Cereals, care mai târziu a devenit General Foods, a apărut ca un concurent major al Kellogg’s.

    Evoluţia companiei Kellogg’s nu a fost lipsită de obstacole – parte dintre acestea aduse chiar de relaţiile tensionate dintre cei doi fraţi. Will Kellogg a decis să înfiinţeze o companie separată de sanatoriu, dar doctorul a refuzat să o finanţeze. Cu toate acestea, fraţii au ajuns la un punct comun când a venit vorba de crearea unui nou tip de fulgi din cereale, în care să folosească porumbul în loc de grâu.

    În 1898 au lansat Sanitas Toasted Corn Flakes, produs care conţinea pe cutie o imagine a sanatoriului Battle Creek. În 1900, într-un interval de timp în care John a ieşit din ţară timp de câteva săptămâni, Kellogg a construit o nouă fabrică. Când medicul s-a întors a fost atât de supărat pe fratele său, încât i-a cerut acestuia să-i ramburseze imediat suma investită.

    Pe când compania se apropia de aniversarea de zece ani, Battle Creek a devenit capitala producţiei de cereale din America, cu zeci de companii care activau pe această piaţă, iar marca Sanitas a rămas în urma competitorilor. În cele din urmă, John Kellogg a fost de acord să finanţeze o companie cu totul nouă în schimbul unei cote de două treimi din acţiunile sale în companie. În 1906 a luat astfel naştere Battle Creek Toasted Corn Flake Company.

    Doctorul Kellogg a continuat să aibă conflicte legate de strategia fratelui său şi chiar de misiunea companiei – el s-a opus ferm adăugării zahărului la oricare dintre produse, de exemplu.

    Cu altă ocazie în care fratele său era în afara ţării, Will Kellogg a început să cumpere acţiuni în companie pe care medicul le folosea pentru a plăti unii dintre angajaţii săi de la sanatoriu. Acest lucru i-a dat o cotă mai mare de proprietate a companiei, dar a înrăutăţit relaţiile dintre cei doi.

    W.K. Kellogg şi-a folosit averea privată pentru a înfiinţa şi o fundaţie filantropică axaă pe finanţarea unor studii referitoare la cancer. Fundaţia W.K. Kellogg a devenit una dintre cele mai bogate organizaţii filantropice din Statele Unite şi a fost deosebit de generoasă în Battle Creek. Activele sale au fost estimate la peste 7 miliarde de dolari în 2005. În 1932, a finanţat o şcoală în Battle Creek pentru elevii de gimnaziu.

    Înainte de moartea sa, în 1943, John Kellogg i-a scris lui Will o scrisoare de împăcare, cerându-i scuze pentru comportamentul său, dar Will a refuzat să o citească până la scurt timp înainte de moartea sa din 1951.

    În 1937, William Kellogg şi-a pierdut vederea, doi ani mai târziu s-a retras din funcţia de preşedinte al companiei Kellogg, dar a rămas în consiliul de administraţie al acesteia. Şi-a păstrat un birou la Fundaţia W.K. Kellogg, unde mergea zilnic, până la împlinirea a 91 de ani, pe 7 aprilie 1951. A murit aproape şase luni mai târziu.

    Compania Kellogg a suferit lovituri financiare la sfârşitul anilor 1990. Consumatorii păreau să nu mai vrea preţurile mai ridicate pentru Corn Flakes şi Rice Krispies Frosted Flakes, mai ales atunci când brandurile concurente erau mult mai ieftine. În prezent, Kellogg’s este unul dintre cei mai mari producători americani din industria alimentară, cu afaceri care au ajuns în 2017 la 12,92 miliarde de dolari şi care are 33.000 de angajaţi. Potrivit ZF, Kellogg’s a venit în România acum trei ani cu un centru de servicii şi are până în prezent 300 de angajaţi, iar în retail compania americană este prezentă cu brandul Pringles.

  • Departe de ochii lumii Parlamentul are alte afaceri: Deputaţii au aprobat înfiinţarea unor offshore-uri mai mici

    Deputaţii au adoptat luna trecută proiectul de lege PL-x nr. 453/2017, iniţiat de senatorul PSD Nicolae Şerban, prin care  se instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare, conform proiectului de lege.

    Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate a primit pe 16 aprilie votul decisiv al senatorilor şi mai aşteaptă promulgarea prin decret prezidenţial şi publicarea în Monitorul Oficial pentru aplicare.

    Prezenta lege instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă investiţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman DUDUIE. Din ce îşi fac acum milioanele

    Dragoş Pavăl, unul dintre cei doi fraţi fondatori ai retailerului de bricolaj Dedeman, cu afaceri de 6,3 mld. lei în 2017, a fost numit în consiliul de administraţie al producătorului de cărămizi Cemacon Cluj, din care Dedeman deţine un pachet de 40% din acţiuni.
     
    „Se aprobă alegerea a doi administratori pe locurile vacante din Consiliul de administraţie al Cemacon SA, pentru un mandat egal cu al celorlalţi membri ai consiliului, respectiv până la data de 27 aprilie 2021. Pe locurile vacante au fost aleşi Dragoş Pavăl şi Marian Adam“, se arată într-un document publicat pe site-ul bursei de la Bucureşti, unde este listată Cemacon.
     

  • Ştefan-Radu Oprea: Peste 44.000 de companii înfiinţate în Italia au capital românesc

    „În Italia sunt deja înfiinţate peste 44.000 de companii cu capital românesc. Aproximativ 80% din aceste companii funcţionează în domeniul construcţiilor şi sunt întreprinderi individuale sau PFA-uri. Din cele 33.514 de planuri de afaceri deja depuse în Programul Start-up Nation, peste 2.000 sunt cei care au venit din diaspora”, a declarat ministrul.

    De asemenea, acesta a mai adăugat că „avem un dialog foarte bun cu întreprinzătorii români din alte ţări, iar acum ca ministru interimar al românilor de pretutinderi, voi fi mult mai prezent şi mai aproape de ei, exact în acest dialog.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica de programatori

    În 2018, Codecool a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro şi pentru anul acesta reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 5,1 milioane. Balázs Vinnai, preşedinte şi fondator al Codecool, a fost de asemenea fondator şi CEO al grupului IND, care a devenit principalul dezvoltator şi furnizor de soluţii bancare digitale în Europa şi Orientul Mijlociu. El a făcut apoi unul dintre cele mai mari exituri din regiunea Europei Centrale şi de Est în ultimii cinci ani după ce compania a fost achiziţionată în 2014 de furnizorul de servicii financiare Misys, care mai târziu a devenit Finastra, cea de-a treia companie fintech din lume, unde Balázs era vicepreşedinte şi chief development officer. József Boda, CEO şi cofondator al Codecool, a lucrat împreună cu Balázs Vinnai la grupul IND, apoi a preluat rolul de manager de site al Evosoft. „Am decis să ne unim forţele şi am înfiinţat Codecool”, descrie el începuturile businessului.
    Ideea de a pune bazele unei astfel de companii le-a venit după ce au realizat că devine din ce în ce mai greu să găsească colegi noi talentaţi, şi asta din două motive: „În primul rând, acum, nu doar companiile de IT&C se luptă pentru oameni cu competenţe de digital, ci şi companiile care doresc să avanseze în competiţia digitală. În al doilea rând, rezultatele învăţământului universitar nu au reuşit să facă faţă cererii în continuă creştere. Nici în ceea ce priveşte calitatea şi nici cantitatea. Am crezut că putem avea rezultate mai bune”, explică antreprenorul.
    În 2014 businessul a primit o primă rundă de investiţii de tip angel în valoare de 1,5 milioane de euro, din partea lui Balázs Vinnai, investiţie care „a contribuit la construirea misiunii noastre de a deveni până în 2023 unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii din Europa în domeniul formării forţei de muncă digitale şi al managementului talentelor”. Trei ani mai târziu, PortfoLion s-a alăturat cu încă 2 milioane de euro într-o rundă de investiţii seria A, care a generat încredere imaginii Codecool pe piaţă, povesteşte Boda. În timp, reţeta s-a dovedit a fi reuşită, iar în 2019 compania a adăugat 3,5 milioane de euro din capitalul de risc din seria B, oferit de Lead Ventures şi PortfoLion, pentru a-şi finanţa extinderea europeană.
    Iniţial, cei doi antreprenori s-au concentrat pe deschiderea de birouri în Ungaria, unde cunoşteau piaţa şi au considerat că ar putea fi mai eficienţi în dezvoltarea afacerii. Primele două birouri au fost deschise în 2015, la Miskolc, iar apoi a urmat deschiderea biroului din Budapesta. Polonia a fost următoarea ţară aleasă pentru extindere, aici reprezentanţii businessului deschizând alte două birouri: în Cracovia (2016) şi Varşovia (2017).
    În prezent, businessul este prezent pe două pieţe – Ungaria (unde se află 60% dintre studenţi) şi Polonia (40%) –  şi a crescut de la 42 de studenţi în 2015 la 411 de studenţi în 2018. Planurile reprezentanţilor Codecool nu se opresc însă aici: „Un procent de 77% dintre companiile din UE declară că lipsa competenţelor digitale reprezintă principalul obstacol în calea transformării lor digitale. Modificările provocate de inovaţie şi tehnologie se produc într-un ritm mai rapid decât pot companiile să angajeze forţă de muncă pentru a le adopta, iar 90% dintre directorii de nivel C consideră că recrutarea de talente IT este o provocare de vârf. Deci, piaţa devine din ce în ce mai conştientă de această problemă şi aici intervenim noi. Planificăm să deschidem zece campusuri şi să dezvoltăm o reţea de absolvenţi de aproape 10.000 de oameni până în 2023”, spune Boda. De altfel, compania a demarat deja pregătirile pentru un nou campus est-european.
    Codecool are patru campusuri deschise în momentul de faţă, dar „după o analiză atentă şi o cercetare extinsă, care a implicat discuţii cu principalele companii locale şi parteneri de afaceri din România, am decis să deschidem un campus şi în Bucureşti, care îşi va primi studenţii în septembrie 2019”, spune antreprenorul. Site-ul urmează să fie lansat luna aceasta.
    Pentru primul an de activitate, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o primă grupă formată din 60-70 de studenţi, cu începere din luna septembrie, dar speră ca anul viitor numărul acestora să evolueze la 240. Potrivit lui Boda, alegerea pieţei locale pentru o nouă extindere a fost motivată de faptul că „ţările din Europa Centrală şi de Est au nevoie de un nou motor de creştere. Credem că regiunea nu mai este etichetată ca o forţă de muncă ieftină. În ansamblu, există o oportunitate imensă şi potenţial pentru forţa de muncă digitală creată de o piaţă vibrantă, oameni ambiţioşi în domeniul IT, companiile care utilizează dezvoltarea de tip nearshoring şi crearea de noi centre de servicii”.
    Preţul cursurilor Codecool este de aproximativ 5.000 de euro brut, dar sistemul de plăţi al companiei este, potrivit lui Boda, unul „foarte flexibil, permiţând studentului să plătească aşa cum preferă, în avans sau după ce este angajat, într-un interval de timp convenit (între 18 şi 30 de luni)”. El adaugă că investiţia în cursuri poate fi recuperată, de obicei, în mai puţin de un an, odată cu creşterea salariilor în domeniul IT. „O piaţă nouă reprezintă o investiţie de aproximativ doi până la doi ani şi jumătate, datorită modelului nostru postfinanţare şi garantării locului de muncă, precum şi a spaţiului de închiriere, cheltuielilor pentru activităţi de marketing, instruirii studenţilor. Noi devenim profitabili odată ce plasăm studenţii noştri în companii, după încheierea studiilor şi începerea pregătirii la locul de muncă. Studenţii nu trebuie să plătească pentru nimic în timp ce învaţă şi după terminarea trainingului în cadrul Codecool noi le garantăm un loc de muncă”, explică antreprenorul. Codecool nu oferă o diplomă, nefiind o instituţie de învăţământ acreditată în acest sens, însă studenţii care doresc pot primi un certificat de absolvire, reprezentanţii businessului mizând mai mult pe faptul că un curs în cadrul şcolii poate transforma cunoştinţele acumulate în obţinerea unui job, „care va vorbi de la sine”.
    Împărţite în patru module, cursurile şcolii de codare se întind pe o durată de circa 12 luni, ca urmare a sistemului de învăţare intitulat Mastery Based Learning (MBL), care presupune ca elevii să se afle la acelaşi nivel înainte de a avansa la următorul modul. Va urma apoi o formare de şase luni „la locul de muncă”, explică antreprenorul. „Credem cu tărie – şi asta este confirmat de peste 80 de clienţi corporate – că acesta este timpul necesar pentru a putea face o educaţie de înaltă calitate, care va avea ca rezultat dobândirea competenţelor şi a mentalităţii necesare”, adaugă el. 
    Echipa start-up-ului este formată în prezent din 70 de angajaţi, dintre care jumătate sunt mentori. „Aceştia acţionează ca ghizi care îi încurajează pe studenţi în acest proces şi răspund nevoilor lor, oferind sprijin pentru problemele de programare, şi îi ajută pe cursanţi să-şi şlefuiască abilităţile soft, o parte foarte importantă a curriculumului Codecool. Acest mod de abordare face parte din Mastery Based Learning – filosofia noastră educaţională.” Până la sfârşitul anului, reprezentanţii businessului speră să coopteze în echipa lor încă 30 de persoane. În ceea ce priveşte profilul cursanţilor, vârsta medie a studenţilor Codecool este de aproximativ 28 de ani, dar sunt şi cursanţi de toate vârstele – între 20 şi 39 de ani. Dintre aceştia, 30% sunt femei şi 70% bărbaţi, 85% având „o experienţă educaţională mai înaltă”, potrivit lui Boda. Din cei 500 de alumni, spune că au reuşit să plaseze mai mult de 99% în companii din Ungaria, iar în Polonia în jur de 96 până la 98% lucrează în IT. În prezent, businessul are în portofoliu peste de 80 de companii partenere, cu care colaborează pentru a oferi absolvenţilor locuri de muncă competitive, printre care se numără: Morgan Stanley, NNG, Vodafone, Siemens, Prezi, Capgemini, UniCredit Bank, Generali şi Groupama. De-a lungul cursurilor, reprezentanţii Codecool intermediază mai multe întâlniri cu companiile, care vin să asiste la prezentările de proiecte ale cursanţilor – aceştia fiind necesar să participe la minimum şase întâlniri pentru a putea obţine un job după terminarea pregătirii, pe platformă fiind actualizate în permanenţă diverse roluri noi în companiile partenere, pentru care aceştia pot aplica.
    Ca în orice alt business, nici în dezvoltarea Codecool nu lipsesc provocările. Cea mai mare, spune antreprenorul, este recrutarea echipei potrivite, mai precis a mentorilor care împărtăşesc valorile şi viziunea de bază care pot ajuta la formarea studenţilor, dar şi recrutarea studenţilor şi a potenţialilor parteneri de afaceri. O altă mare provocare este educarea companiilor: „Dacă doresc să rămână în frunte în competiţia digitală, trebuie să-şi schimbe modul în care îşi aleg viitorii angajaţi şi aptitudinile acestora”.
    Despre nivelul pieţei locale, comparându-l cu cea din Ungaria, antreprenorul spune, citând Brainspotting IT Talent Map, 2019-2020, că în Ungaria lipsesc circa 22.000-25.000 de dezvoltatori de pe piaţă, România fiind unul dintre cele mai puternice huburi IT din Europa Centrală şi de Est, cu un număr estimat de 140.000 de profesionişti în IT până în 2020.

  • Gabriela Firea: Companiile municipale au fost înfiinţate pentru a se lupta cu hoţia

    Gabriela Firea a invitat, luni, liderii celor cinci grupuri politice din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti la o reuniune de lucru pentru a discuta despre situaţia juridică a patru companii municipale: Compania Municipală Consolidări, Compania Municipală Parking Bucureşti, Compania Municipală Eco- Igienizare Bucureşti şi Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti.

    „Colegii din opoziţie critică activitatea primarului pentru că nu sunt din partidul lor, dar până la urmă suntem cu toţii trimişi de cetăţeni la primărie să-şi facă meseria. (…) Aşa cum am găsit o soluţie în cazul Companiei Termoenergetica, sunt convinsă că şi în cazul altor domenii vom găsi soluţii tehnice, viabile. Astăzi vom discuta despre patru dintre companii. Toate companiile despre care am vorbit în această perioadă au fost înfiinţate conform unei legi care este încă în vigoare, au fost înfiinţate cu foarte multă bună-credinţă, pentru servicii de calitate la preţuri corecte”, a declarat, luni, Gabriela Firea, la şedinţa cu liderii grupurilor de consilieri din cadrul CGMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit un programator să creeze o afacere de 694 de milioane de dolari prezentă in 70 de ţări

    Craig Alexander Newmark s-a născut pe 6 decembrie 1952 în Morristown, New Jersey, în familia lui Joyce şi a lui Lee Newmark. Pe când Newmark avea 13 ani, tatăl lui, care era agent de asigurări, a murit, aşa că mama sa a trebuit să se mute în altă localitate împreună cu cei doi fii, Craig şi Jeff, din cauza problemelor financiare. În 1971, antreprenorul a absolvit liceul Morristown şi s-a înscris la Case Western Reserve University, unde în 1975 a obţinut o diplomă de licenţă în ştiinţe şi, doi ani mai târziu, o diplomă de master în acelaşi domeniu.

    După terminarea facultăţii, a lucrat la IBM timp de 17 ani ca programator, timp în care a locuit în New Jersey, Boca Raton, Florida şi Detroit. În 1993, s-a mutat în San Francisco pentru a lucra în cadrul Charles Schwab, unde a luat pentru prima dată contact cu internetul.

    În 1995 a dezvoltat Craigslist, platformă pe care a gândit-o ca pe un loc în care oamenii pot să se cunoască şi să facă schimb de informaţii, fără nicio taxă. El a rămas activ în cadrul Craigslist în departamentul de servicii pentru clienţi, care se ocupă în mare parte de spammeri şi escroci. De asemenea, operează Craigconnects, un site care face reclamă organizaţiilor caritabile.

    De-a lungul timpului, Newmark a donat peste 143 de milioane de dolari fundaţiilor caritabile şi altor organizaţii nonprofit. El a fost, de asemenea, membru al consiliului în cadrul unor fundaţii ca Sunlight, Electronic Frontier, Rock the Vote, Voto Latino, Summitul Politicilor Tehnice, Centrul pentru Integritate Publică, Centrul de Raportare Investigativă, Politifact, Uniunea Consumatorilor şi Girls Who Code.

    Antreprenorul s-a căsătorit în 2012 în New Jersey cu Eileen Whelpley, în prezent cuplul locuind în San Francisco. În mai 2017, în baza unui pachet de 42% din acţiuni pe care el îl deţinea în cadrul Craigslist, Forbes a estimat averea netă a lui Newmark la peste 1,3 miliarde de dolari.

    În 2016, Newmark a susţinut campania prezidenţială a senatorului democrat şi fost secretar de stat al Statelor Unite John Kerry. El l-a sprijinit, de asemenea, pe fostul preşedinte Barack Obama şi, potrivit publicaţiei Variety, ar fi sponsorizat şi campania prezidenţială a lui Hillary Clinton.

    Compania Craigslist, răspândită astăzi în aproape 70 de ţări, are o echipă de aproximativ 50 de angajaţi şi, potrivit celor mai recente date, în 2016 a înregistrat venituri de 694 de milioane de dolari. În prezent, averea antreprenorului se ridică la 1,6 miliarde de dolari.

  • Judeţul Ilfov înfiinţează un incubator de afaceri, urmează o perioadă de selecţie a antreprenorilor

    Consiliul Judeţean Ilfov a declarat că îşi propune crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării IMM-urilor, precum şi consolidarea unui sector privat dinamic, apt pentru a face faţă forţelor concurenţiale şi competiţiei internaţionale.



    Reprezentanţii consiliului judeţean Ilfov, au enumerat performanţele deja realizate la nivel judeţean, în contextul acestui demers, printre acestea numărându-se înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic Măgurele Science Park; finanţarea a 40 de planuri de afaceri prin intermediul proiectului POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri”; înfiinţarea a 9 întreprinderi de economie socială, prin proiectele POSDRU „SOCEC.NET – reţeaua economiei responsabile” şi „Întreprinderi sociale responsabile”; înfiinţarea a patru Grupuri de Acţiune Locală (GAL), finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agrobusiness. Teodor Vaida, un antreprenor din Aiud, judeţul Alba, face afaceri de 100.000 de lei cu o pepinieră de pomi fructiferi, nuci şi aluni

    „Am urmat un liceu de specialitate şi ulte­rior m-am gândit să înfiinţez o pepi­nie­ră, pentru că la noi în zonă e foarte dez­vol­tat acest tip de afacere. Pepiniera AgroVaida a pornit în 2010, când am plan­tat 10.000 butaşi din diferite fructe, precum prun, măr, păr, cireş, vişin, piersic, nuci, aluni pe o suprafaţă de 0,1 hectare. Acum, plantăm pe o su­pra­fa­ţă de 0,3 hec­tare şi vindem de apro­xi­mativ 100.000 de lei“, spune Teodor Vaida, fonda­torul com­paniei AgroVaida SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro