BusinessMagazin

Tag: indatorare

  • Armistiţiul de la Washington

    Prin urmare, angajaţii federali s-au putut reîntoarce la lucru, iar ameninţările agenţiilor de rating cu o depunctare a SUA care ar fi reaprins criza financiară nu s-au concretizat. Blocajul fiscal de aproape trei săptămâni şi incapacitatea partidelor de a se înţelege au afectat însă deja situaţia economiei în ultimul trimestru, din cauza reducerii cheltuielilor federale şi din cauza scăderii încrederii la nivelul consumatorilor şi al mediului de afaceri, apreciază analiştii băncii britanice Lloyds într-un raport asupra “armistiţiului” fiscal american.

    Încrederea consumatorilor americani a scăzut în octombrie la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, potrivit indicelui Bloomberg Consumer Comfort, iar preşedintele Barack Obama a citat alte sondaje care arată că jumătate dintre şefii de companii şi-au redus planurile de angajări pentru următoarele şase luni, din cauza incertitudinii bugetare.

    Pentru pieţele financiare, vestea bună este însă că acest şoc economic reduce evident probabilitatea ca Rezerva Federală să înceapă înainte de ianuarie 2014 restrângerea progresivă a programului de stimulare monetară, restrângere pe care Fed a condiţionat-o de o reducere durabilă a şomajului. Comitetul republicano-democrat desemnat să vină cu soluţii privind noul buget ar trebui să-şi prezinte raportul până la jumătatea lui decembrie, însă divergenţele dintre cele două partide rămân atât de mari, încât există riscul ca în ianuarie să izbucnească o nouă criză fiscală, apreciază analiştii Lloyds.

  • Şefa FMI avertizează Congresul american să nu trimită lumea din nou în recesiune

    Preşedinta FMI, Christine Lagarde, avertizează Congresul american că neadoptarea unei legi care să permită ridicarea plafonului de îndatorare publică ar arunca economia mondială într-o nouă recesiune, scrie The Independent.

    “Dacă există acel grad de divizare, de lipsă de încredere şi de lipsă de securitate în SUA, aceasta s-ar transpune în haos în întreaga lume, ceea ce reprezintă un risc de cădere, din nou, într-o recesiune”, a declarat Lagarde.

    Declaraţia şefei FMI a venit după ce discuţiile dintre John Boehner, unul dintre liderii Republicani, şi Preşedintele Barack Obama au eşuat, situaţie care pune pe umerii Senatului sarcina dificilă de a ajunge la o înţelegere şi de a evita ceea ce experţii prezic că ar putea fi o „catastrofă financiară”.

    Pe 17 octombrie guvernul federal va atinge plafonul de cheltuieli. Dacă până atunci nu este ridicată limita de îndatorare de aproape 17 000 de miliarde de dolari, SUA va intra în incapacitate de plată. Lagarde susţine că această situaţie ar putea zdruncina situaţia economică fragilă, aflată încă în refacere, din SUA şi restul lumii. 

  • Speranţe la Washington, după zece zile de criză bugetară. Obama şi republicanii au început negocieri pentru o soluţie temporară privind limita de îndatorare

     La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.

    “Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.

    Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trezoreria SUA: Congresul “se joacă cu focul”. SUA ar putea intra pentru prima dată în incapacitate de plată

     Trezoreria estimează că va epuiza până la 17 octombrie măsurile excepţionale folosite pentru a amâna atingerea plafonului de îndatorare, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari.

    “Congresul se joacă cu focul. (…) Dacă statul american, pentru prima dată în istorie, alege să nu-şi plătească datoriile la timp, ne vom afla în default. Nu există nicio variantă pentru a preveni intrarea în default dacă nu avem suficienţi bani pentru a plăti facturile”, a declarat oficialul american pentru postul CNN, preluat de Bloomberg.

    Trezoreria SUA va rămâne cu lichidităţi de circa 30 de miliarde de dolari după data de 17 octombrie, insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, care ajung la 60 de miliarde de dolari în zilele următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PRAKTIKER va intra în insolvenţă. Grupul german are 27 de magazine în România

     Negocierile cu creditorii privind restructurarea liniilor de finanţare au eşuat miercuri seară, deoarece o parte dintre creditori nu au aprobat refinanţarea, se arată într-un anunţ publicat de Praktiker.

    Grupul va solicita protecţie faţă de creditori pentru Praktiker AG şi unele divizii din Germania, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Praktiker, Harald Guenter, citat de Bloomberg.

    Vânzarea subsidiarei luxenburgheze Bâtiself SA a eşuat după ce board-ul companiei interesate să cumpere divizia nu a avizat tranzacţia, se arată în comunicat.

    Câştigul care ar fi rezultat din vânzarea subsidiarei a fost inclus în planul de finanţare încă din 2012, precizează Praktiker.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriaş sau proprietar – dilema tânărului român

    Tudor Popp este managing partner al companiei Immpuls, o afacere de un milion de euro pe an în consultanţă imobiliară şi gestionarea problemelor clădirilor. Popp a locuit 11 ani în Austria şi s-a întors în România în urmă cu şapte ani. De atunci, spune că locuieşte cu chirie şi că nu s-a gândit vreodată să îşi cumpere o proprietate. Pentru că se şi ocupă de evaluarea construcţiilor, spune că locuinţele noi sunt urâte şi de calitate foarte proastă, iar cele vechi sunt degradate şi în stare proastă. Popp spune că terenurile pentru construcţie sunt mult prea scumpe în zonele civilizate şi nici legislaţia nu îi e tocmai un sprijin dacă ar convieţui cu alţii – orice reparaţie sau problemă într-o locuinţă multifamilială e un posibil motiv de ceartă. De aceea a ales să închirieze o casă şi nu regretă decizia de a nu cumpăra un imobil în anii de vârf 2007-2008, după întoarcerea sa în România, pentru că „de acei bani puteam cumpăra pe atunci ceva la Viena cu valoare în timp mult mai bună”.

    Andrei nu e în aceeaşi situaţie. Nu e manager de top, a ajuns la 26 de ani la un salariu de 3.000 de lei, lucrează într-o mulinaţională şi locuieşte cu chirie în cartierul Militari din Bucureşti, împreună cu sora lui. Plăteşte lunar aproape 300 de euro pentru apartamentul închiriat şi se gândeşte dacă merită sau nu să-şi ia casa lui. „Momentan mi se pare mai confortabil cu chirie şi fără nicio obligaţie”, spune Andrei, care e la curent cu tot ce se întâmplă pe piaţă şi cu ofertele dezvoltatorilor.

    CELE MAI MICI PREŢURI DIN ULTIMUL DECENIU. „Niciodată, în ultimii şapte-opt ani, preţurile apartamentelor nu au fost la un nivel mai scăzut ca acum. Faţă de perioada de vârf, începutul anului 2008, preţurile apartamentelor s-au înjumătăţit pe toate segmentele”,  spune Daniel Crainic, directorul de marketing al imobiliare.ro, punctând că a deveni proprietar e o chestiune care ţine de valori personale, iar din acest punct de vedere momentul potrivit e cel în care fiecare cumpărător este pregătit financiar şi emoţional pentru acest pas.

    Strict dintr-o perspectivă a nivelului preţurilor, putem spune că 2013 poate fi, după Crainic, un an al oportunităţilor. Tot despre oportunităţi vorbeşte şi Andrew Prelea, CEO al dezvoltatorului Ozone Homes, care spune că momentul oportun pentru a achiziţiona o locuinţă prin programul Prima casă este acum. Preţurile nu au mai fost atât de mici din anul 2004 şi reducerile care pot fi obţinute pentru costul construcţiei pot depăşi chiar 50%. Condiţiile de achiziţionare a caselor nu s-au schimbat semnificativ în 2013, spune Adrian Crivii, şeful companiei de evaluare Darian, iar faptul că plafonul se diminuează relativ greu în condiţiile foarte dificile de acces la alte tipuri de credite arată că puţine persoane, în special tinerii, se califică pentru acest tip de credit cu garanţie de stat. La nivelul de venit al lui Andrei, de 3.000 de lei pe lună, lucrurile ar putea părea mai simple, dar salariul mediu în Bucureşti este de puţin peste 2.000 de lei, în timp ce în restul ţării media este de 1.500. Chiriile au scăzut mai puţin decât preţurile la locuinţe, cu cel mult 30-40%. Explicaţia este simplă: cei care sunt atraşi de Bucureşti pentru a studia sau a găsi un loc de muncă trebuie să locuiască undeva – chiriile au scăzut mai puţin pentru că cererea a fost mult mai mare, dată fiind şi dificultatea de a accesa un credit pentru locuinţă în primii ani de criză, după cum explică Gabriel Voicu, director new-homes division în cadrul Coldwell Banker România.

    Indicele Imobiliare.ro calculat la nivel naţional pentru apartamentele scoase la vânzare a înregistrat valoarea de 935 euro/mp util în aprilie 2013, faţă de 2.058 euro/mp util în martie 2008. În Bucuresti, pe segmentul nou, scăderea este de 53%, în timp ce apartamentele vechi s-au ieftinit cu 55%. Dezvoltatorii care găsesc soluţii creative de a se promova, de la promoţii inteligente, până la evenimente, reuşesc să vândă şi în această perioadă”, mai spune Crainic. De altfel, marile ansambluri rezidenţiale sunt cunoscute, prea puţine proiecte noi dezvoltându-se în ultimii ani.

    Şi dezvoltatorii îşi calibrează proiectele după puterea de cumpărare a clienţilor, atât la capitolul suprafaţă, cât şi al localizării: au scăzut preţul unui metru pătrat, ca urmare atât a deprecierii costurilor de construcţie, cât şi a micşorării marjei de profit, observă Răzvan Muntean, general manager al imopedia.ro. Alţii au venit cu soluţii proprii de finanţare, fie în sistem de rate la dezvoltator sau rent&buy şi au ales să ofere bonificaţii importante, precum locul de parcare, ori s-au axat pe oferirea de mobilier.

  • Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

     Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxembourg, se arată într-un comunicat al CE.

    România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

    Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu aşa politicieni, nici nu mai era nevoie de o criză financiară

    Preşedintele Giorgio Napolitano i-a cerut vineri liderului de centru-stânga Pier Luigi Bersani să înceapă luni discuţii pentru formarea unui noul guvern, cerându-i să verifice însă dacă dispune de o majoritate suficientă pentru a întruni votul de încredere din partea ambelor camere parlamentare. Partidul Democrat al lui Bersani are majoritatea în camera inferioară, dar nu şi în cea superioară, unde o poziţie destul de bună are, în schimb, partidul de centru-dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi.

    Banca centrală a Italiei a avertizat, sâmbătă, că impasul politic şi noile turbulenţe de pe pieţele financiare ar putea submina redresarea economică a ţării din cea mai lungă recesiune înregistrată în ultimele două decenii. În total dispreţ faţă de astfel de avertismente şi deloc dornic ca haosul de după alegerile din februarie să ia sfârşit, Silvio Berlusconi a prins prilejul să se dea iarăşi în spectacol, declarând la un miting post-electoral de la Roma că el e gata pentru o nouă campanie electorală şi pentru alegeri anticipate, “pe care de data asta o să le câştigăm în stil mare!”

    Guvernul demisionar condus de Mario Monti a anunţat că în următorii doi ani Italia va trebui să stimuleze economia cu fonduri de la buget de cca 40 mld. euro ce vor fi obţinute din împrumuturi externe, ceea ce va creşte datoria publică a ţării cu 20 mld. euro în 2013 şi 20 mld. euro în 2014. Datoria publică a ajuns anul trecut la recordul istoric de 127% din PIB, a doua ca pondere în PIB din zona euro, după cea a Greciei. Potrivit estimărilor guvernului Monti, economia Italiei ar urma să scadă anul acesta cu 1,3%, raportat la estimarea iniţială care viza o scădere cu numai 0,2%.

  • Au venit străinii cu banii

    În acelaşi timp, fundamentele bune (procesul de consolidare fiscală a mers bine, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o datorie publică de cca 35% din PIB) a favorizat scăderea costurilor de finanţare pentru Ministerul de Finanţe, cu randamente în scădere, notează analiştii BCR.

    Numai de la începutul anului şi până la 18 ianuarie, MF a obţinut peste 12 mld. lei, de 3,3 ori mai mult decât ţinta iniţială şi, în acelaşi timp, a câştigat o marjă mai mare de acţiune în privinţa majorării scadenţelor la titlurile oferite, la o medie de 2,8 ani, faţă de 2,5 ani în decembrie 2012. În ultima săptămână, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mld. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%. Cum ştim, momentul a coincis cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti.

    Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • Cum mai stăm cu îndatorarea ţării

    Cu tot cu vânzarea de obligaţiuni pe trei ani în valoare de 350 mil. lei, realizată tot săptămâna trecută, totalul sumelor împrumutate în acest an de pe piaţa internă trece de 50 mld. lei, la care se adaugă 3 mld. euro şi 2,25 mld. dolari.

    Scadenţa medie a datoriei emise pe piaţa internă este de doar 1,7 ani, situaţie care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată are scadenţa sub un an.

    Analiştii Erste evaluează la 70 mld. lei necesarul brut de finanţare pentru 2013, relativ similar cu cel din acest an şi reprezentând echivalentul a 11% din PIB. Din total, cea mai mare parte constă în acoperirea de datorii ajunse la maturitate şi dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.