BusinessMagazin

Tag: inchisori

  • REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci

    Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.

    Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.

    Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.

    De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.

    Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.

    “Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.

    “M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.

    “Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.

    “Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.

    – Simulacru de proces

    Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.

    Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.

    Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.

    “În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.

    În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.

    Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.

    În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.

    Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.

    Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.

  • REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci

    Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.

    Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.

    Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.

    De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.

    Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.

    “Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.

    “M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.

    “Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.

    “Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.

    – Simulacru de proces

    Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.

    Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.

    Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.

    “În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.

    În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.

    Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.

    În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.

    Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.

    Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.

  • A stat la închisoare patru ani pentru trafic de droguri, timp în care a pregătit o afacere care l-a scos din sărăcie

    Până la vârsta de 24 de ani, Frederick Hutson pornise câteva afaceri, considerându-se genul de om care vede oriunde posibilităţi de a face bani. După cum declară chiar el, însă, acest lucru nu a fost întotdeauna benefic.

    Hutson a început de tânăr să facă trafic de marijuana, crezând că poate vinde cantităţi mici fără a fi prins. Poliţia l-a arestat însă în anul 2007 şi a fost ulterior condamnat la patru ani de închisoare.

    În timpul petrecut în spatele gratiilor, Hutson s-a confruntat cu probleme despre care nu şi-ar fi imaginat că există. “În timpul pedepsei, am văzut cât ineficient este sistemul american de penitenciare şi câte oportunităţi există acolo”, povesteşte tânărul.

    Una dintre problemele care l-au afectat a fost aceea a comunicării cu cei din exterior. Dacă pe vremuri, înainte de apariţia calculatoarelor şi a internetului, oamenii trimiteau scrisori în mod regulat, astăzi corespondenţa clasică pare un lucru pentru care nimeni nu mai are timp. Hutson a trăit acest lucru: “Sunt extrem de apropiat de familie şi, chiar dacă ştiam cât de mult ţin la mine, era greu să nu primesc fotografii de la ei săptămâni la rând.” Penitenciarele nu permit accesul la internet, astfel că orice legătură cu exteriorul este extrem de dificilă.

    Hutson a avut atunci o idee – dezvoltarea unui site care să preia e-mailurile şi fotografiile în format electronic şi să le trimită apoi, în format standard, către deţinuţii din închisori. Când a fost eliberat, el a pus bazele, alături de Alfonso Brooks, aplicaţiei Pigeonly. A ales 500 de deţinuţi cărora le-a trimis prezentarea ideii, iar la scurt timp după sute de oameni s-au înscris pe site.

    Deşi investitorii au fost iniţial reticenţi, după zeci de întâlniri Hutson a reuşit să obţină finanţare pentru proiectul său. Pigeonly a primit peste două milioane de dolari pentru dezvoltare şi se aşteaptă ca aplicaţia să aibă un profit de peste un milion de dolari pe an. Frederick Hutson crede că închisorile sunt locuri unde se află mulţi antreprenori: “Dacă vă gândiţi bine, închisorile nu ţin doar criminali, ci şi oameni care au fraudat statul sau au făcut evaziune fiscală. Aceştia nu sunt oameni proşti, şi având suficiente resurse pot dezvolta afaceri cinstite care să aducă profit.”

  • CEDO condamnă Polonia pentru “complicitate” în cazul închisorilor CIA

     Varşovia a fost condamnată pentru rolul său în actele de tortură la care au fost supuşi, pe teritoriul său între 2002 şi 2003, un palestinian şi un saudit, înainte de a fi transferaţi la baza americană de la Guantanamo, unde sunt deţinuţi şi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • MAE: Solicitarea Parlamentului European privind închisorile CIA a fost îndeplinită. Există o anchetă în derulare

     “Faţă de apelul adresat autorităţilor române în Rezoluţia respectivă de «a deschide rapid o anchetă independentă, imparţială, cuprinzătoare şi eficientă», MAE precizează că aceste măsuri au fost deja luate, solicitarea respectivă fiind deja îndeplinită”, precizează Ministerul de Externe, referindu-se la ancheta Senatului României.

    În decembrie 2005, Senatul României a înfiinţat o Comisie specială de anchetă pentru a verifica acuzaţiile la adresa României privind participarea la programul CIA. “Concluziile raportului pe care Comisia de anchetă l-a adoptat în 2008 arată clar că nu au existat baze secrete americane în România”, susţine MAE.

    Totodată, Ministerul de Externe subliniază că o anchetă judiciară a fost “deja declanşată şi este în derulare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European cere României o anchetă independentă privind închisorile CIA

     “Climatul de nesancţionare din jurul complicităţii statelor membre UE cu programele secrete de transfer şi detenţie ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, aşa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA şi de unele state membre”, se arată în rezoluţia votată de eurodeputaţi, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.

    Totodată, ei cer, din nou, instituţiilor UE şi statelor membre să investigheze în detaliu operaţiunile CIA.

    Europarlamentarii sunt “foarte dezamăgiţi” de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanţial la recomandările făcute de Parlament în rezoluţia sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzaţiile de utilizare a statelor europene pentru transportul şi detenţia ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluţia adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele ţări prin colaborarea cu CIA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expoziţia Human Body, prelungită până în august: “Corpurile au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit”

    Protestatarii susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition,  Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.

    Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).

    “Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.

    Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli. 

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele peste 70 de zile în care expoziţia se află în România.

  • De unde provin scheletele expuse la Human Body la muzeul Antipa: “Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii”

    Cadavrele expuse ar proveni din China, fiind preluate de la o fabrică de plastinare din oraşul Dalian, unde, în 2004, existau trei lagăre de muncă şi închisori cu deţinuţi prizonieri politici, printre care se aflau şi adepţii miscării spirituale Falun Gong, susţin protestatarii.

    Aceştia susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition,  Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.

    Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).

    “Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.

    Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli. 

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.