Tag: inchisori

  • Aceştia sunt CEI MAI BOGAŢI criminali din istoria modernă a lumii – VIDEO

    Cu poveşti arhicunoscute şi chiar ecranizate în producţii ca Naşul sau Băieţi buni, cei mai celebri criminali şi traficanţi din istoria modernă au demonstrat totuşi că averile uriaşe nu pot suplini o viaţă trăită pe furiş, cu teama permanentă de a fi prins de autorităţi. 

    Majoritatea au sfârşit tragic sau ispăşesc sentinţe de zeci de ani în închisori federale. Cine sunt însă primii zece cei mai bogaţi, dar şi cei mai periculoşi criminali din istoria modernă? Cifrele sunt, bineînţeles, estimative, deoarece se bănuieşte că mulţi au reuşit să ascundă sume uriaşe înainte de a fi capturaţi sau ucişi.

    Pablo Escobar
    Avere: peste 30 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, răpire, crimă, mită, terorism
    Născut în Rionegro, Columbia, în 1949, Pablo Escobar este considerat cel mai de succes criminal din istorie. Este supranumit Regele Cocainei pentru modalităţile ingenioase prin care a reuşit să transporte cantităţi industriale de droguri pe teritoriul SUA, dar mai ales pentru profitul uriaş pe care îl avea din traficul de droguri. Se estimează că sub conducerea sa, cartelul Medellín a fost responsabil pentru 80% din traficul de cocaină din SUA, cu câştiguri de 70 de milioane de dolari pe zi.

    Escobar a murit într-un schimb de focuri cu autorităţile, în 1993. Totuşi, rudele şi apropiaţii susţin că acesta s-a sinucis pentru a nu fi capturat. Actorul Brazilian Wagner Moura a jucat rolul lui Escobar în serialul Narcos realizat de Netflix.

    Amado Carrillo Fuentes
    Avere: 25 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, acuzaţii legate de arme, crimă
    Fuentes a deţinut controlul cartelului mexican de droguri Juárez în 1993, timp în care se estimează că a generat profituri de peste 25 de milioane de dolari.  

    A murit în 1997, în timp ce era căutat de autorităţile din SUA şi Mexic. Fuentes tocmai îşi făcuse o operaţie de chirurgie plastic de opt ore pentru a-şi modifica aspectul. El a supravieţuit intervenţiei chirurgicale, dar a murit ore mai târziu din cauza complicaţiilor apărute ulterior.
     
    Semion Mogilevich
    Avere: 10 de miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri şi de arme, crimă, fraudă, spălare de bani, prostituţie şi şantaj
     
    Considerat cel mai important şef al mafiei ruseşti, Mogilevich a avut legături strânse cu numeroşi politicieni din Rusia, printre care şi preşedintele Vladimir Putin. Se bănuieşte că în prezent locuieşte în Moscova.
     
    Dawood Ibrahim
    Avere: 6,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă, terrorism
     
    Fiu al unui ofiţer de poliţie, Ibrahim a fost capul organizaţiei criminale D-Company în anii ’70. Acuzat de trafic de droguri şi terorism, el a fost de asemenea implicat în bombardamentul din Bombay din 1993, când au fost ucise 257 de persoane. Cândva, Ibrahim a figurat pe lista FBI a primilor zece cei mai căutaţi fugari, însă este încă în libertate.

    Viktor Bout
    Avere: 6 miliarde de dolari

    Acuzaţii: contrabandă cu arme, terorism
     
    După căderea Uniunii Sovietice, Bout, un fost translator militar, s-a implicat în contraband cu arme în Africa şi Orientul Mijlociu. În 2008, Bout, poreclit Mercenarul morţii, a fost extrădat în SUA şi acuzat că a vândut arme revoluţionarilor din Columbia, folosite împotriva forţelor americane. În 2011 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală.
     
    Khun Sa
    Avere: 5 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Supranumit Regele Opiului, Khun Sa s-a născut în Zhang Qifu, Myanmar. În 1960 a devenit unul dintre cei mai notorii traficanţi de heroină, în Triunghiul de Aur, una din cele două regiuni principale de producţie a opiumului din Asia. În 1988, Khuns Sa s-a oferit să vândă guvernului Australian întreaga producţie de heroină pe care o deţinea – aproximativ jumătate din piaţa globală, pentru suma de 37 de miliarde de dolari. Reprezentanţii statului au refuzat însă oferta.
     
    Carlos Lehder
    Avere: 2,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Co-fondator al cartelului Medellín, Lehder şi-a început cariera criminală ca hoţ de maşini, iar în prezent împarte celula cu George Jung, alt nume criminal de pe lista neagră. Ledher a pus bazele unui imperiu al cocainei pe Norman’s Cay, insula private pe care o deţine în Bahamas. Se estimează că aici ajungeau zilnic circa 300 de kilograme de cocaină.

    Lehder s-a oferit chiar să plătească datoriile externe ale Columbiei pentru ca autorităţile “să închidă ochii” în faţa ilegalităţilor sale. În 1987, a fost extrădat în Statele Unite, unde execută sentinţa de 135 de ani de închisoare pe care a primit-o.
     
    Leona Helmsley
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: evaziune fiscală
     
    Căutată pentru neplata unor datorii către creditorii săi, Leona Helmsley, o fostă femeie de afaceri, a fost prinsă cu infracţiuni mult mai grave şi a fost acuzată de evaziune fiscală. A fost condamnată la 16 ani de închisoare dar a executat doar 19 luni. Ea a murit în 2007, lăsând o avere de 12 milioane de dolari câinelui său, Trouble.
     
    Allen Stanford
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: fraudă

    Ca preşedinte al Stanford Financial Group, omul de afaceri texan a fost prins ca autor al unei scheme Ponzi în valoare de 8 miliarde de dolari, operaţiune întinsă din Texas până în Caraibe (Stanford era cetăţean al SUA şi Antigua), ba chiar şi mai departe. A fost acuzat de fraudă şi condamnat la închisoare cu o sentinţă de 110 ani.
     
    Griselda Blanco
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă

    Supranumită “Naşa Cocainei”, Blanco a fost un principal jucător de pe piaţa cocainei din Miami, începând cu anii ’50, şi până la mijlocul anilor 2000. Arestată în 1985, ea a fost condamnată la peste zece ani de închisoare, dar a continuat să conducă operaţiunile din spatele gratiilor. În timp ce îşi executa pedeapsa, a mai fost acuzată de încă trei crime comise înainte de arest, în urma cărora sentinţa i-a fost prelungită.
     
    Blanco a fost eliberată în 2004 şi deportată în Columbia, unde a fost împuşcată în 2012 în faţa unei măcelării. Autorul asasinatului a rămas necunoscut. Actriţa Catherine Zeta Jones a jucat rolul Griseldei Blanco în filmul Naşa Cocainei.
     

  • Cazul INCREDIBIL al interlopului român CONDAMNAT pentru tentativă de omor, dar LĂSAT LIBER în Marea Britanie. Englezii ÎI PLĂTESC ŞI PARCAREA

    Suprapopularea închisorilor româneşti şi obligaţia de a respecta drepturile omului i-au adus unui interlop român libertatea de a circula nestingherit în Marea Britanie, cu toate că în România este condamnat la ani grei de închisoare.

    În vârstă de 36 de ani, Adrian Mitrea face parte din clanul „Sportivilor”, este luptător MMA şi condamnat la aproape zece ani de puşcărie pentru crimă organizată, şantaj şi tentativă de omor. Atunci când s-a cerut extrădarea sa, judecătorii au decis împotriva acestei măsuri, din cauza condiţiilor din penitenciarele româneşti. „Eşti liber să pleci!”, ar fi fost cuvintele judecătorului, scrie Daily Mail.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ”Manualul infractorilor” vândut de un român în închisoare, în UK. ”Înveţi să faci o grămadă de bani”

    Tabloidul britanic Daily Star titrează faptul că 

     
    Potrivit Daily Star, ”The Manifesto” – aşa cum se intitulează ”oficial” manualul hoţilor, te învaţă cum să furi o maşină de 90.000 de lire sterline în numai 30 de secunde şi cum să ”spargi” computere pentru a fura datele personale ale utilizatorilor.
     
    De asemenea, manualul conţine informaţii preţioase pentru pedofoli: cum să ascundă imaginile cu pornografie infantilă în computere.
     
    Sursa Daily Star spune că un ”gangster român” a vrut să-i vândă manualul în închisoare cu 400 de lire sterline. ”Dacă l-aş fi folosit aş fi făcut o grămadă de bani”, le-a spus acesta jurnaliştilor britanici.
    Manualul de 20 de pagini este împărţit pe secţiuni, conţinând informaţii preţioase pentri cei care vor să specializeze în infracţiuni informatice.
     
    Un capitol este adresat hoţilor de maşini, care sunt învăţaţi să fure bolizi de lux ”în 30 de secunde, în timp ce proprietarii dorm”. Capitolul are chiar şi o listă de autovehicule ce pot fi furate mai uşor.
     
    Dezvăluirea ar fi fost făcută de către un infractor care a fost eliberat din închisoare anul acesta şi care s-ar fi decis să vorbească, fiind indignat de faptul că ”manualul” îi ajută pe pedofili. ”Cel mai şocant este că pedofilii primesc ajutor. Asta arată pur şi simplu că orice fel de moralitate dispare atunci când e vorba de bani”, ar fi declarat fostul puşcăriaş.
     
    El a mai spus că l-a întâlnit distribuitorul român la sala de sport de la Închisoarea Spring Hill, Bucks. Au devenit prieteni, iar românul, care face parte dintr-o bandă din închisoare, i-a oferit manualul pentru ”doar 400 de lire sterline”.
     
    Ulterior, fostul deţinut a aflat că ”The Manifesto” se vinde în mai multe închisori britanice.
  • Mihai ŞORA: „Cu ani grei de închisoare i-aş pedepsi pe toţi cei care condiţionează actul medical”…

    Pe Facebook,Mihai ŞORA a scris: „Dragi prieteni,
    cunoaşteţi cu toţii secvenţele acelea de la Animal Planet, când căprioara se zbate să scape de crocodilul care i-a înşfăcat piciorul, la râul unde biata de ea, temătoare şi însetată, venise să se adape.

    – Clipa în care sari din fotoliu, războinic şi milos, în acelaşi timp…. Dar nu poţi face nimic pentru căprioară.

    Cu ani grei de închisoare i-aş pedepsi pe toţi cei care condiţionează actul medical.
    Şi cu radierea definitivă din ordinul medicilor.

    Doctorul din Cluj (cel căruia îi cad din buzunar miile de euro, când este luat la bani mărunţi), măcelarul ortoped din Bucureşti (cel care – cu icoana Maicii Domnului pe pereţii cabinetului – se lăfăie în fraze pompoase, după ce a mutilat zeci de copii), găinarul din Iaşi (fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie) – şi alţii ca ei, ştiuţi ori neştiuţi, nu au ce căuta în lumea medicală: o poluează cu urâţenia, cupiditatea şi ticăloşia lor.

    Din cauza acestora (şi din toate celelalte cauze pe care le ştim prea bine), tinerii medici talentaţi iau drumul exilului, pacienţii mor cu zile în spitale insalubre, iar breasla întreagă este discreditată. Ei nu sunt mulţi, dar sunt puternici, cu reţele înjghebate peste tot, cu nemernicia temeinic instalată în sistemul lor sanguin.

    Crocodilului care se repede la căprioară îi poţi găsi o scuză, o justificare biologică.
    Dar lichelele care îmbracă haina medicului nu trebuie să rămână nepedepsite.

    Am o admiraţie infinită pentru medicii care – în interiorul sistemului aflându-se şi fiind, de multe ori, condiţionaţi de acesta – reuşesc să scoată capul la suprafaţă, să tragă aer în piept şi să strige după ajutor, riscându-şi, uneori, cariera întreagă. Ei sunt – cu adevărat – medici: pentru că au înţeles că, dincolo de existenţa lor, de şeful tiranic şi hrăpăreţ, ceea ce contează este ideea de om”.

  • Florin Călinescu: „Protestatarii de ieri nu au fost lăsaţi pe trotuarul dintr-o latură a parlamentului. Sunt mulţi penali acolo înăuntru. Unii condamnaţi. Unii în curs de…”

    Pe Facebook, Florin Călinescu a scris: „Protestatarii de ieri nu au fost lasati pe trotuarul dintr-o latura a parlamentului, pentru ca o institutie a statului, a explicat ca e vorba de o locatie cu paza militara.

    Sunt multi penali acolo inauntru. Unii condamnati. Unii in curs de. Si o puscarie e pazita militar.
    Numai ca locatia se cheama, chiar Dictatorul a denumit- o asa, CASA POPORULUI.
    Deci, e a NOASTRA!”

  • Zeci de deţinuţi au ieşit din Penitenciarul Iaşi: ”Era să fac infarct, şi acum am temperatură. Mă simt de parcă m-am născut a 15-a oară”

    La ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, toţi cei 37 de deţinuţi au reclamat condiţiile din închisoare şi au vorbit despre supraaglomerare.

    Robert Banu a fost închis pentru trafic de droguri şi avea de ispăşit 5 ani şi jumătate. A executat 5 ani din pedeapsă, pentru că prevederile legii 169/2017 i-au tăiat aproape 6 luni din pedeapsă.

    „Am ieşit acum de pe poarta puşcăriei, cum se numeşte asta, Penitenciarul Iaşi. Condiţiile sunt inumane. Anul trecut, cu revolta, ne-au bătut, ne-au aruncat în ţară fără bagaje fără nimic, ploşnite în cameră, mucegai, igrasie, gândaci, saltele rupte, câte 2-3 inşi în pat, e grozav ce e în penitenciare. E jale ce e aici. Cadrele se comportă rău cu deţinuţii, înjură, normal că ne luăm şi noi în gură cu ei şi ni se fac rapoarte. De vreo un an şi patru luni trebuia să ies afară şi mi s-au dat patru amânări. Azi dimineaţă (joi – n.r.) de la şeful de secţie am aflat că ies. Foarte bine m-am simţit. Doamne, uite acum mi-a venit şi mie ziua ca să ma eliberez”, a declarat Robert Banu la ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi.

    citeste continuarea pe www.gandul.info

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.