BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Dent Estet a încheiat primele 9 luni ale anului cu afaceri de 35 de milioane de lei

    Cele mai mari ponderi în evoluţia cifrei de afaceri în primele nouă luni ale anului le au serviciile de protetică şi implantologie dentară.

    „Într-o piaţă atomizată, cum este cea a serviciilor de medicină dentară, unde există peste 17.000 de cabinete medicale individuale în toată ţara, Dent Estet rămâne un brand de succes şi un model de business unic nu doar în ţară, dar şi în această parte a Europei. Rezultatele foarte bune înregistrate pe parcursul acestui an şi ecartul continuu faţă de oricare alt competitor ne oferă premisele că ne vom apropia sau chiar vom atinge cifra de afaceri de 10 milioane de euro pe care ne-am propus-o pentru 2018”, spune Mihai Marcu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    În primele nouă luni ale anului, un număr de 22.000 de pacienţi unici, dintre care 6.500 sunt pacienţi noi, au vizitat clinicile grupului Dent Estet. În total, au fost efectuate peste 55.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    Dent Estet a demarat cea mai mare investiţie din afara Bucureştiului odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, una pentru adulţi şi cea de-a doua pentru copii. Cele două clinici oferă un număr de 12 unităţi dentare (7 unităţi în clinica pentru adulţi şi 5 în cea pentru copii) şi îşi propun să deservească atât pacienţii din Sibiu, cât şi pe cei din judeţele învecinate: Braşov, Vâlcea, Mureş, Alba, Deva, Hunedoara.  

    „Piaţa creşte cu cel puţin 16-18% în fiecare an, iar potenţialul de dezvoltare pe acest segment rămâne unul uriaş, având în vedere că 50% din populaţia din România încă nu merge la dentist. Cifrele înregistrate de noi se datorează atât creşterii numărului de unituri dentare, cât şi a unei schimbări pe care am reuşit să o aducem în comportamentul şi în atitudinea pacientului cu privire la mersul la dentist. Observăm un transfer de opţiuni dinspre produse medii, către excelenţă în servicii şi tratamente premium”, spune dr. Oana Taban, fondator & director general al grupului Dent Estet.          

    În prezent, Dent Estet deţine o reţea de 10 clinici, dintre care 7 în Bucureşti, una în Timişoara şi două în Sibiu. Echipa s-a extins la un număr de 320 de specialişti, dintre care peste 90 sunt medici, care au tratat de-a lungul timpului peste 80.000 de pacienţi. În ultimii doi ani, investiţiile la nivelului clinicilor în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro, iar Dent Estet va investi mai departe în educaţie, inovaţie şi dezvoltarea echipei de specialişti.

    „Am reuşit în cei aproape douăzeci de ani de când suntem pe piaţă să punem bazele unui brand solid şi să definim noi trenduri. Ne bucurăm că am reuşit să facem din modelul nostru de business o inspiraţie şi pentru alţi jucători de pe piaţă, deoarece împreună putem face ca aceasta să se dezvolte şi să oferim pacienţilor cele mai înalte standarde de tratament. Mai mult decât atât, credem că nivelul înalt de educaţie şi de pregătire al medicilor din ţara noastră trebuie sprijinit de asocieri cu branduri internaţionale de echipamente şi tehnologii extrem de puternice, de aceea pe unele dintre ele le-am introdus chiar noi, în premieră în România”, adaugă dr. Oana Taban, Fondator & Director General al grupului DENT ESTET.

    Din Grupul Dent Estet fac parte DENT ESTET Clinic SA, Green Dental Clinic SRL, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator.

     

     

  • Lanţul dm încheie anul financiar cu o creştere de peste 22%

    Cele 95 de magazine au generat un profit net de 6,3 milioane lei. În cursul anului, compania a investit în dezvoltarea şi modernizarea reţelei un total de 33,2 milioane lei. Planurile pentru anul financiar început acum prevăd continuarea extinderii reţelei.
     
    “Anul financiar care tocmai s-a încheiat a fost, într-o mare măsură, un an de continuare a dezvoltării”, afirmă Ivana Martináková, CEO al dm drogerie markt România. 
     
    dm drogerie markt SRL face parte din grupul dm, activ la nivel internaţional, şi este magazinul destinat produselor de drogherie  pentru milioane de gospodării din 13 ţări europene.  Oferă, de asemenea, prin intermediul unui magazin online, o mică selecţie a varietăţii produselor dm, în China. Vânzările la nivel de concern, în anul financiar 2017/18, s-au ridicat la 10.700 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 4,3% faţă de anul precedent. În întreaga Europă, dm are aproape 62.000 de angajaţi şi 3.566 de filiale.

  • Partidul Democrat reintră în joc prin victoria din Casa Reprezentanţilor

    Democraţii aveau nevoie să câştige doar 23 de locuri deţinute de republicani, dar au încheiat ziua de 6 noiembrie cu un rezultat chiar mai bun, câştigând 222 de locuri din totalul de 435 existente. Partidul Republican a păstrat controlul asupra Senatului. Victoria democraţilor este extrem de importantă în contextul în care Casa Reprezentanţilor poate bloca iniţiativele legislative venite din partea republicanilor. Analişti politici ai unor publicaţii din Statele Unite au discutat şi despre alte scenarii, cum ar fi punerea sub acuzare a preşedintelui Donald Trump pentru legăturile cu Rusia din timpul alegerilor prezidenţiale desfăşurate la finalul lui 2016.

  • Gândiţi-vă la viitor!

    O modalitate de a face acest lucru o reprezintă arta, motiv pentru care un artist şi o arhitectă din Japonia, Akira Fujimoto şi Yoko Nagayama, au amplasat la parterul unei clădiri de birouri situate între stadionul olimpic de la ediţia din 1964 a JO şi cel construit pentru anul 2020 o sculptură metalică formată din cifrele care compun anul 2021, „0” fiind reprezentat de o sferă strălucitoare, scrie Dezeen. Scopul instalaţiei de artă, afirmă creatorii săi, este de a-i îndemna pe locuitorii oraşului să se gândească la ce va urma după încheierea evenimentului sportiv, cum le va transforma acesta metropola şi ce se va întâmpla cu arta după anul 2020. 

  • Ce lasă în urmă Angela Merkel, cel mai puternic politician al Europei

    “Nu voi căuta nicio altă funcţie politică după ce mandatul meu se va încheia”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la începutul săptămânii trecute la Berlin, care a ajuns să stârnească ecouri în cele mai importante publicaţii ale lumii. Merkel a precizat în cadrul acesteia ​că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată, în contextul în care alegerile interne pentru un nou lider urmează să aibă loc pe 8 decembrie.

    Anunţul cancelarului german vine în condiţiile în care prezicerea demisiei politice a Angelei Markel devenise aproape „un sport naţional” în Germania, potrivit BBC. Aceeaşi sursă spune că anunţul „liderului cu cicatrici de război marchează formal ceea ce ar putea fi începutul sfârşitului”, în contextul în care ea a spus mereu că poate fi cancelar cât timp îşi păstrează rolul de lider al partidului. Dorinţa pe care şi-a exprimat-o acum, de a renunţa la conducerea CDU, ar avea rolul de a reduce criticile din interiorul partidului pe care îl conduce şi recâştigarea votanţilor care l-au părăsit CDU în favoarea unor partide precum AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania; extrema dreaptă) sau cel al Verzilor.

    „În calitate de cancelar şi lider al CDU, sunt responsabilă din punct de vedere politic pentru tot, atât pentru succese, cât şi pentru eşecuri. Când oamenii ne spun ce cred despre modul în care a fost format guvernul şi despre modul în care ne-am desfăşurat activitatea în primele şapte luni în acest parlament, acesta este un semnal clar că lucrurile nu pot continua aşa cum sunt. A venit timpul să deschidem un nou capitol”, a mai declarat cancelarul german. Ea a precizat şi că nu îşi va alege succesorul la conducerea partidului şi că va accepta „orice decizie democratică” luată de partid.

    Merkel a confirmat astfel ideea care începuse să se vehiculeze înaintea anunţului său, subliniind că s-a gândit dinaintea vacanţei de vară să nu mai candideze la conducerea CDU.

    „Prin această decizie, mă distanţez de convingerea că funcţia de lider al partidului şi cea de cancelar trebuie să fie deţinute de aceeaşi persoană“, a explicat Angela Merkel, precizând că i-a informat despre aceste decizii pe Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU, filiala bavareză a CDU), precum şi pe Andrea Nahles, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), partener de guvernare.

    Decizia cancelarului german vine în contextul în care efectele criticilor dure din ultimii ani asupra politicilor flexibile în materie de imigraţie îşi fac din ce în ce mai simţite efectele. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale desfăşurate recent. Partidul CDU a scăzut cu 11 procente, până la 27%, la alegerile desfăşurate în landul german Hesse, iar acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de partid încă din 1966. SPD, aflat în coaliţie cu CDU, a scăzut cu un procent similar, până la 19,8%. Principalii beneficiari au fost Verzii.

    Anunţul cancelarului german marchează apusul carierei politice a celui mai puternic lider politic european, primul cancelar german femeie, cancelarul german cu cel mai lung mandat şi încheierea unei ere politice în Europa.

    Jurnaliştii de la Financial Times au enumerat câteva dintre reperele din cariera politică de 18 ani a cancelarului german. Ea a devenit prima femeie şi prima persoană care aparţine religiei catolicei aflată la conducerea partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU), condus anterior de Helmut Kohl, la data de 10 aprilie 2000. În contextul în care Kohl fusese implicat în 1999 într-un scandal legat de finanţarea partidului,  Merkel, chiar dacă a fost protejata lui – numită de el «mein Mädchen» (fata mea) –  a publicat o scrisoare deschisă în care l-a criticat, crescându-şi astfel popularitatea în rândul alegătorilor.

    În 2005, a devenit primul cancelar german femeie. CDU şi partidul-frate bavarez al acestuia, Uniunea Creştin-Socială, au format o coaliţie de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Patru ani mai târziu, în 2009, l-a întâlnit pe preşedintele american Barack Obama în Washington. Cei doi au dezvoltat o relaţie apropiată în perioada în care Obama şi-a derulat campania electorală la Berlin, înainte de alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite din 2008; în 2011, Obama i-a oferit lui Merkel Medalia Prezidenţială a Libertăţii, una dintre cele mai importante recunoaşteri acordate civililor de Statele Unite.

    Pe 27 septembrie 2009, Angela Merkel a fost realeasă cancelar şi a format de data aceasta o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat Liberal (FDP). Cel de-al doilea mandat al său a fost însă umbrit de criza financiară şi de măsurile de austeritate din zona UE.

    În 2010, guvernele din zona euro, conduse de Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, au aprobat primul plan de bailout al Greciei, un pachet de împrumuturi de urgenţă pentru a preveni defaultul ţării. În 2013, eforturile de austeritate conduse de Angela Merkel şi Sarkozy au culminat – în contextul în care s-a instalat „regula bugetului”, care obligă guvernele naţionale să observe un echilibru bugetar.  Pe 22 septembrie 2013, Merkel câştigă totuşi cel de al treilea mandat în calitate de cancelar al Germaniei după ce a direcţionat CDU spre cele mai bune rezultate ale sale în mai mult de 20 de ani. În 2014, devine cel mai longeviv în funcţia de şef de guvern din UE.

    În 2015, a făcut o vizită în Rusia cu scopul comemorării celui de al doilea război mondial, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a folosit ocazia pentru a critica anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, care a deteriorat relaţiile Moscovei cu Europa. Cancelarul german are un rol cheie în negocierea acordului de încheiere a luptelor între Rusia, Ucraina şi forţele separatiste din Donbass. Totuşi, înţelegerea nu a reuşit să oprească ostilităţile din estul Ucrainei.

    În 2015, pe fondul unui număr fără precedent de migranţi care ajung în Europa – majoritatea fugind de războiul din Siria – guvernul lui Merkel anunţă politica uşilor deschise pentru refugiaţi: toţi sirienii care caută azil pot să rămână în Germania, indiferent de ţara prin care au pătruns în aceasta. În lunile ce urmează, susţinerea publică a leadershipului lui Merkel scade, iar criticile politicilor sale migraţioniste cresc. Mai mult de 800.000 de persoane au solicitat azil în Germania în acel an.

    Horst Seehofer, şeful partidului conservator bavarez CSU, descrie politica de refugiaţi a cancelarului german drept o „greşeală”. Presa internaţională nu credea însă acelaşi lucru: pe 9 decembrie a fost numită Personalitatea Anului de revista Time.

    În martie 2017, Merkel a făcut prima vizită în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Ea şi preşedintele american au avut o relaţie tensionată, în contextul discuţiilor despre obligaţiile de cheltuieli de apărare ale NATO, surplusul contului curent al Germaniei, precum şi relaţia din domeniul energiei cu Rusia.

    După ce a încercat să construiască o alianţă cu Verzii şi cu Partidul Liber Democrat (FDP) fără succes, Merkel a optat pentru o altă coaliţie cu SPD. După mai multe luni de negocieri şi paralizie politică, votanţii SPD vor să reînnoiască o coaliţie guvernamentală cu creştin-democraţii lui Merkel. În următoarea săptămână este împuternicită în funcţia de cancelar pentru a patra oară.

    Partidul ei suferea însă deja din cauza celor mai slabe rezultate la voturi din 1949 şi până atunci, în contextul în care un număr semnificativ de votanţi se mutau înspre alternativa antiimigraţie a dreptei extreme.

    În iunie 2018, blocul conservator german porneşte un conflict deschis pe tema azilului politic: lupta se dă între Merkel şi Seehofer, în prezent ministrul de interne al ţării, care vrea să întărească regimul de azil politic al Germaniei şi să permită poliţiei să refuze refugiaţii la graniţă în situaţia în care au fost înregistraţi în altă ţară din UE.

    În iulie 2018, Merkel şi Seehofer au ajuns la o înţelegere; aceasta încheie criza care a împins guvernul de doar trei luni al Germaniei în pragul prăbuşirii, ameninţând să distrugă alianţa de aproape 70 de ani dintre CDU şi CSU.

    Angela Merkel a anunţat pe 29 octombrie că va renunţa la rolul de lider al CDU după 19 ani în care s-a aflat la conducerea acestuia, prevestind încheierea unei ere politice a uneia dintre cele mai puternice naţiuni din Europa. A spus de asemenea că nu îşi doreşte un alt mandat de cancelar în 2021 şi nu va mai căuta un alt rol politic.

    Analiştii citaţi de presa internaţională spun că urmează vremuri grele, în care va domni incertitudinea.

    Wirtschaftswunder (miracolul economic) generat de Angela Merkel în cei 13 ani în care a condus ţara se vede cel mai bine, potrivit observaţiilor jurnaliştilor de la Bloomberg, în piaţa muncii: noi locuri de muncă sunt create în fiecare lună, iar rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel de după reunirea Germaniei. Disciplina bugetară şi aversiunea faţă de datorii – parte din psihicul germanilor – au devenit aproape o obsesie a acestora în criza din zona euro. Ţara a început să conducă prin exemplu – marcând surplusuri bugetare şi reducând datoriile.

    Un alt reper al erei Merkel a fost orientarea către energia verde – cancelarul a decis să se îndepărteze de resursele de energie nucleară după dezastrul japonez de la Fukushima, din 2011. Schimbarea a ridicat totuşi preţul energiei. Chiar dacă ţara rămâne unul dintre cei mai mari producători mondiali, trebuie să facă faţă competiţiei chinezeşti, avansului maşinilor electrice şi economiei digitale. O populaţie care îmbătrâneşte se adaugă riscurilor, iar criticii au stârnit şi o problemă din ce în ce mai pregnantă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt puţine şi s-au scumpit – una din concluziile unei întâlniri organizate recent la Berlin este că ţara are nevoie de 1,5 milioane de apartamente noi în următorii patru ani.

    Potrivit BBC, alegerea evidentă la conducerea partidului după Merkel ar fi Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretarul partidului. Dacă noul şef va fi Annegret Kramp-Karrenbauer, moştenitorul ideologic al cancelarului, este posibil ca Merkel să poată rămâne la conducerea guvernului până în 2021. Dacă nu, „vine sfârşitul“, a avertizat Kramp-Karrenbauer. Alte variante ar fi ca la conducerea partidului să vină Jens Spahn, ministrul sănătăţii, un critic al politicilor migraţioniste ale cancelarului, care şi-a anunţat candidatura, precum şi Friederich Merz, un fost lider al grupului parlamenter CDU-CSU şi un vechi rival al Angelei Merkel.

  • Şapte din zece angajaţi români obişnuiesc să lucreze peste program

    „Mai mult de jumătate dintre cei care lucrează în timpul liber invocă drept principal argument volumul mare de muncă, în timp ce 27% dintre respondeţi spun că fac acest lucru ca urmare a presiunii angajatorilor, care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei. De asemenea, 10% preferă să lucreze în timpul liber pentru că vor să facă diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi şi doar 9% afirmă că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac”, arată raportul transmis de platforma de recrutări online.

    De asemenea, BestJobs anunţă că bariera dintre programul de lucru şi timpul personal s-a redus în ultimii ani şi pe fondul evoluţiei tehnologice, 40% dintre angajaţii care lucrează peste program spun că ajung să facă acest lucru pentru că au acces facil la internet, inclusiv pe dispozitivele mobile, obişnuind să îşi verifice frecvent e-mailul de serviciu şi să răspundă la mesaje.

    Din raport rezultă că angajaţii cu funcţii de conducere muncesc lunar cel puţin zece ore suplimentare. Astfel, 80% dintre angajaţii middle management spun că obişnuiesc să petreacă la birou sau acasă cel puţin o jumătate de oră în plus pe zi pentru a finaliza sarcinile, în timp ce alţi 15% spun că muncesc mai mult de o oră peste programul de lucru normal. Alţi 3% petrec în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau de acasă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce s-au STINS focarele de pestă porcină africană în Transilvania, deşi în restul ţării apar zilnic unele noi?! Explicaţia e INCREDIBILĂ

    Nu foarte încet, dar foarte sigur, epidemia a cuprins întreg sud-estul României, punând la pământ – prin diverse metode – sute de mii de porci, în aproape 250 de localităţi din 10 judeţe ale acestei părţi de ţară. În nord-vest însă, situaţia se schimbă: prin disciplină şi organizare, epidemia a fost – cel puţin deocamdată – oprită. Un nou episod din investigaţia jurnalistică pe care Gândul o realizează pe urmele virusului pestei porcine africane.

    Comisia Europeană a decis să înceapă un audit de urgenţă în România, chiar în această lună, pentru a evalua situaţia epidemiei de pestă porcină africană (PPA). ”Comisia consideră că evoluţia PPA este îngrijorătoare, deoarece România a anunţat, în mai puţin de 4 luni, aproape 1.000 de focare în gospodăriile domestice, virusul fiind, de asemenea, confirmat în mai multe exploataţii comerciale. Această situaţie este extraordinară şi ridică îngrijorări foarte serioase,” a declarat pentru Mediafax, Anca Păduraru, purtător de cuvânt pe domeniile Sănătate, Siguranţa Alimentaţiei şi proiecte specifice legate de Uniunea Energetică în cadrul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolicea salută adoptarea OUG care corectează legile justiţiei: Încheie un capitol din criticile lui Timmermans, este un lucru benefic

    „Cred că, prin această ordonanţă, Ministrul Justiţiei încheie un capitol în ceea ce priveşte criticile lui Timmermans şi ale Comisiei de la Veneţia, ceea ce este un lucru benefic”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea (PSD).

    Întrebat dacă apreciază că este nevoie şi de alte modificări care să fie introduse prin legea de aprobare a OUG, Nicolicea a spus că „dacă se vor ivi pe parcurs alte probleme” atunci Parlamentul va interveni.

    „Acest lucru evident că nu se întâmplă imediat, procesul de legiferare în Parlament este de durată, dacă se vor ivi pe parcurs alte probleme, vor fi rezolvate de Parlament, doar că ele nu intră în aplicare decât după finalizarea procedurii parlamentare. Pe moment, doar ceea ce a propus Ministrul Justiţiei va fi în vigoare”, a spus deputatul PSD.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Studiu Akcenta: Numai 1 din 10 români încheie o poliţă de asigurare CASCO, iar peste 20% nici măcar nu au RCA. Indicatorul financiar important ignorat de companii

    România are una din cele mai mici valori la nivel European în dreptul cheltuielilor cu asigurările, indiferent de natura lor, potrivit unui studiu de specialitate privind apetitul de risc al românilor şi al mediului de business, realizat de Akcenta, companie specializată în schimb valutar, plăţi internaţionale şi soluţii de gestionare a riscului valutar.

    Astfel, conform datelor ultimului recensământ, în România sunt 8,72 milioane de locuinţe, însă în anul 2017 au fost încheiate numai 1,8 milioane de asigurări obligatorii, ceea ce reprezintă doar 20% proprietăţi asigurate. Din păcate, România se confruntă în fiecare an cu furtuni si inundaţii din ce in ce mai violente, iar aceste evenimente afectează zeci de mii de locuinţe anual. Cât despre numărul asigurărilor facultative pentru locuinţe, conform unor estimări din industrie, mai puţin de 15% din locuinţele din România sunt asigurate la adevărata lor valoare. Cifrele ar fi fost însa reduse la mai mult de jumătate, dacă în cadrul achiziţionarii de imobile pe bază de credit-ipotecar sau Prima Casa- cumpărătorul nu ar fi fost obligat de bancă sa încheie o poliţă de asigurare.

    Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere si Înmatricularea Vehiculelor, parcul auto naţional ajunsese la sfârşitul anului 2017 la peste 7,6 milioane de unităţi. Dintre acestea, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, 20% dintre proprietari nu încheiaseră nici macăr poliţa obligatorie de asigurare auto RCA. Dacă vorbim de asigurările de tip CASCO, doar 1 din 10 proprietari are acest tip de asigurare, ceea ce reprezintă o medie de 10%. Este interesant aici de remarcat că numărul se dubleaza în cazul flotelor deţinute de companii, unde procentul maşinilor asigurate CASCO poate ajunge la 20-25%. 

    Conform legislaţiei în vigoare, fiecare român are asigurat în mod gratuit accesul la serviciile publice de sănătate. Realitatea însă ne arată că sistemul medical public din Romania este şubrezit, ceea ce a stimulat apariţia multiplelor clinici şi spitale private. Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private, în cele mai multe cazuri, sunt mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă, personal complet, iar rezultatele investigaţiilor le revin rapid pacienţilor care solicită aceste servicii. De aceea, nu este deloc de mirare că dintr-un numar total de circa 4,9 milioane de angajaţi, circa 30%, respetiv 1.4 milioane de salariaţi au abonamente medicale. Iar acestea reprezintă in realitate o asigurare împotriva riscului de a folosi serviciile medicale precare oferite de sistemul public. Trebuie să ţinem cont însă că aceste cifre se realizează aproape exclusiv datorită companiilor, care folosesc aceste abonamente medicale ca pârghii de atragere sau retenţie a angajaţilor, în vederea protejării împotriva riscului de fluctuaţie ridicată a personalului. 

    Sunt şi câteva industrii la polul opus, însă mult prea puţine. După câteva falimente răsunatoare peste noapte si câteva mii de români “pierduţi” in diverse locaţii ale lumii, statul a intervenit in segmentul agenţiilor de turism privind asigurarea călătorilor. Astfel, în a 2-a jumătate a anului 2018, conform unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Înteprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, nu mai puţin de 88% din agenţiile de turism sunt asigurate acum împotriva insolvabilitaţii si falimentului.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, în intervalul 1 Ianuarie – 31 Iulie 2018, exporturile României au însumat 39, 8 miliarde Euro, iar importurile au depăşit valoarea de 47,45 miliarde Euro.  Potrivit aceloraşi date, aproximativ 75% din operaţiuni au fost desfăşurate la nivel European, restul de 25% fiind împărţiţi între partenerii comerciali extra-UE.

    Conform datelor oferite de Akcenta, o instituţie financiară de plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii, mai puţin de 8% din companiile cu operaţiuni de import-export folosesc soluţii pentru minimizarea impactului negativ al fluctuaţiilor adverse ale cursului de schimb. Riscul valutar este unul dintre cei mai importanţi factori care definesc mediul afacerilor internaţionale.

     “Minimizarea pierderilor financiare cauzate de schimburile valutare şi conservarea marjelor comerciale într-un mediu economic extrem de competitiv ar trebui să fie indicatorii cei mai importanţi în cadrul companiilor care au operaţiuni de import-export. Din pacate, subevaluarea riscurilor şi supraevaluarea oportunităţilor este sport naţional. Vă invit să luam un exemplu simplu: pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China, dolarul s-a apreciat in ultimele 6 luni de la 3.72 RON până la un nivel de 4,06 RON în Octombrie, ceea ce inseamnă o creştere de 9%. Unde credeti ca se duce acest cost al companiilor? Instinctiv am spune că în preţuri, comerciantul trebuie sa faca business şi să înregistreze profit. Însă consumatorul final nu va putea suporta o astfel de creştere într-o perioadă scurtă, ceea ce îl face să caute alternative. Iar comerciantul, căruia între timp îi cresc stocurile şi poate înregistra chiar probleme severe de cash flow, ajunge în situaţia de a-şi reduce marja pentru a-şi mentine totuşi angajaţii şi afacerea în picioare.  Vestea bună este ca toate aceste neplăceri pot fi evitate uşor în era digitală, dacă se apeleaza la servicii de specialitate” a declarat Claudiu Ghebaru, consultantul de business al companiei.

    “Într-o economie în care toate asigurările – medicale, RCA, Casco, de călătorie, transport, mărfuri, etc- necesită plata unei prime în avans, exportatorii şi imporatorii se pot proteja gratuit împotriva riscului valutar prin contracte de tip forward (n.r contracte cu decontare la termen). Astfel, aceştia îşi pot stabli un curs fix pentru perioade cuprinse între 2 săptămâni şi 2 ani, obţinând astfel siguranţa şi înlăturănd orice risc derivat din evoluţia negativă viitoare a cursului de schimb. La nivel de European, remarcăm o cerere în continuă creştere de soluţii avantajoase de gestionare a riscului. Dacă în anul 2017 am încheiat contracte la termen în valoare de 150 milioane Euro pentru clienţii noştri, pentru anul 2018 ne aşteptăm la circa 220-240 milioane de Euro, respectiv o creştere de peste 50%” a declarat şi Theodor Stefanovici, directorul comercial Akcenta.  

    Articol cu conţinut publicitar

  • Transformarea inteligentă a afacerilor

    Potrivit ultimelor date ale International Data Corporation (IDC), companie de cercetare şi consultanţă în IT, piaţa centrelor de date din România în 2018 a ajuns la o valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari. Creşterea cotei de piaţă a Lenovo, de la 6,5% în 2017 la 11% în acest an, arată că strategia pe termen lung aleasă de companie pentru piaţa locală a fost una corectă.
    „România este o piaţă-cheie pentru noi în Europa de Sud-Est, prin urmare încercăm să adoptăm aici strategia Lenovo de a fi cel mai de încredere partener în ceea ce priveşte centrele de date, susţinând transformarea inteligentă a clienţilor”, remarcă Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. „Suntem însă conştienţi de faptul că această sarcină necesită construirea unei fundaţii solide, de aceea oferim un portofoliu de produse şi soluţii care să asigure nevoile clienţilor oferindu-le rapiditate, flexibilitate, încredere şi siguranţă. Ştim că aceşti clienţi au nevoie de un partener tehnologic care să îi ajute să navigheze prin peisaj şi să implementeze soluţii care să le susţină nevoile digitale. Facem tot ceea ce ţine de noi pentru a fi partenerii clienţilor noştri, şi nu doar cei care le vând un produs.”


    „Mai mult, credem cu tărie în partenerii locali de afaceri. Vrem să ne adresăm nevoilor clienţilor alături de revânzători de încredere. Din acest motiv, plănuim să dezvoltăm constant relaţia cu acele companii care pot genera valoare adăugată pentru clienţi. Aici ne referim la companiile ce pot oferi servicii sau soluţii software adiţionale care să aducă beneficii pentru clienţi”, spune Vucicevic. În acest sens, compania a creat programul dedicat Lenovo Service Provider.


    Cloudul, ca model de business şi de consum, aduce numeroase avantaje şi beneficii companiilor care îl adoptă. Simplitatea, costurile mai mici, viteza crescută, scalabilitatea dar şi posibilitatea de a opera având doar cunoştinţe generale sunt principalele motive pentru care clienţii adoptă serviciile cloud. „Totuşi, observăm ocazional companii care renunţă la acestea pentru că aşteptările iniţiale nu se concretizează – costurile lunare cresc foarte mult, apar probleme legate de securitate sau de timpii de aşteptare. Outsourcingul are sens atunci când furnizorii externi pot oferi, la costuri similare, un nivel de eficienţă crescut faţă de cel obţinut in-house. Lenovo oferă clienţilor flexibilitate în procesul de dezvoltare a soluţiilor cloud private sau hibride prin produsele Lenovo ThinkAgile. Mai mult, clienţii pot folosi soluţiile private de cloud alături de unele publice, precum cele oferite de Amazon sau Microsoft”, notează managerul.
    Dacă este realizată în mod corect, transformarea digitală poate aduce oricărui business un avantaj competitiv, crede Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. Astfel, transformarea digitală e mai mult decât un trend; IDC a r

    aportat că bugetele alocate tehnologiilor de transformare digitală vor ajunge, în 2018, la valoarea cumulată de 1,3 tri­li­oane dolari; în 2021, valoarea ar urma să depăşească 2,1 trilioane de dolari.
    Strategia Lenovo Intelligent Transformation este îndreptată către construirea unor soluţii de tip end-to-end, cu facilităţi unice, avansate care transformă modelul de business şi îmbunătăţesc experienţa utilizatorilor, explică Srdjan Vucicevic. În cadrul Lenovo Data Center Group, atenţia e îndreptată către patru tendinţe importante: transformarea cloudului, business analytics, inteligenţa artificială (IA) şi soluţii. „O numim Intelligent Transformation (strategia companiei – n.red.) pentru că simpla mutare a datelor pe o reţea digitală, fără a construi în jurul acesteia infrastructura, nu e o transformare care să ajute un business să funcţioneze mai inteligent,  mai rapid sau care să permită evoluţia. Businessurile vor avea aceeaşi problemă, doar că la o scală mai mare”.
    Cloudul este un mod de a consuma IT mai eficient şi aliniat priorităţilor de business ale companiilor, mai spune el, evidenţiind cele trei instanţe pe care Lenovo le are în vedere pentru clienţii săi: privat, public şi hibrid. „Din postura de companie globală, inovăm în permanenţă pentru a putea naviga prin condiţiile economice de astăzi. Deciziile de business şi parteneriatele pe care le încheiem sunt făcute cu intenţia de a îmbunătăţi businessurile clienţilor printr-o transformare inteligentă. Lenovo nu inovează doar de dragul de a o face, ci ia întotdeauna în calcul o abordare inteligentă şi abilă pentru a livra produse care fac o diferenţă în viaţa clienţilor.”


    În ceea ce priveşte parteneriatul cu NetApp, acesta reprezintă următorul pas în strategia companiei, cu scopul de a ajuta clienţii să accelereze transformarea digitală prin modernizarea arhitecturii IT. Luând punctele forte ale ambelor companii, Lenovo şi NetApp vor dezvolta şi aduce pe piaţă noi sisteme de stocare flash, de mare performanţă, precum şi soluţii destinate întregului spectru de stocare. Parteneriatul include şi un nou joint venture în China pentru a oferi soluţii personalizate pentru piaţa locală de stocare a datelor şi centre de date, care înregistrează cea mai rapidă creştere din lume. „Din parteneriat vor rezulta noi soluţii flash şi flash hibrid Lenovo ThinkSystems, ducând NetApp Data Fabric pe noi pieţe şi la noi clienţi. Mai mult, companiile au ca scop şi simplificarea experienţei utilizatorilor pentru o serie de sarcini”, conchide Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe.