BusinessMagazin

Tag: incetinire

  • Economia Germaniei şi consumul vor încetini din cauza turbulenţelor globale

    Încrederea germanilor în economie şi dispoziţia lor de a cheltui au început să scadă sub presiunea turbulenţelor interne şi globale, iar cei mai buni economişti ai ţării spun că anul acesta creşterea PIB-ului va încetini.

    Ei avertizează că dobânzile mici, nocive pentru sistemul bancar, şi posibila ieşire a Marii Britanii din UE reprezintă unele dintre cele mai mari pericole pentru economia Germaniei, scrie Deutsche Welle.

    La Berlin, sub conducerea lui Wolfgang Schäuble, ministerul german de finanţe se pregăteşte să majoreze cheltuielile pentru ca ţara să poată găzdui sute de mii de refugiaţi. Schäuble, un adept neînduplecat al austerităţii, vrea să facă aceasta fără datorii noi.

    Germania este cea mai mare economie europeană, motorul de creştere al zonei euro şi al Uniunii Europene şi principala piaţă de export pentru România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zebra care forţează şoferii să încetinească

    Două femei din Gujarat, India au realizat o zebră care-i forţează pe şoferi să încetinească. Zebra este pictată 3D pe asfalt, iar şoferilor le apare ca şi cum drumul ar fi blocat şi trebuie să încetinească. Designul inovator ar putea salva zeci sau sute de vieţi.

    Să sperăm doar că niciun şofer nu frânează brusc şi provoacă o coliziune în şir.
     

  • Concedieri masive în China. 1.800.000 de oameni îşi vor pierde slujbele

    Oficiali chinezi au anunţat planul de a concedia aproximativ 1.8 milioane de muncitori din industria oţelului şi a cărbunelui, informează Quartz.

    Această mutare face parte din planulu preşedintelui Xi Jinping de a restructura economia ţări. În ultimii ani, China şi-a construit economia pe industrii producătoare orientate către export. Însă, în prezent, ţara produce prea mult cărbune şi oţel, cererea internă a scăzut odată cu încetinirea economiei, iar soluţia e ca mărfurile să fie vândute foarte ieftin la export. Se lovesc însă de rezistenţă din partea industriei europene, care acuză China că vinde la preţ de dumping.

    China plănuieşte să treacă de la o economie bazată pe export la o economie bazată pe consum.
     

  • Motoarele de creştere economică ale Europei şi Statelor Unite încep să scârţâie

    Programul de stimulare economică al Băncii Centrale Europene începe să-şi arate limitele, iar în SUA economia a încetinit puternic, în timp ce pe ambele continente încrederea slăbeşte.
    Săptămâna încheiată pe 27 ianuarie este a opta consecutivă în care investitorii şi-au retras banii din fondurile de investiţii în obli­gaţiuni ale companiilor europene în pofida eforturilor Băncii Centrale Europene de a stimula investiţiile printr-un program masiv de achiziţii de active. Riscurile legate de încetinirea economiei globale sunt mult prea mari.

    Investitorii au retras peste 1,2 mld. dolari din fonduri specializate pe active cu risc, potrivit datelor Bank of America. Încetinirea economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume şi un jucător de talie mare în ringul co­mer­ţului internaţional şi prăbu­şirea preţu­rilor materiilor prime taie apetitul investitorilor pentru risc, scrie Blo­omberg. Retragerile din fondurile fără risc s-au ridicat la 3,5 mld. dolari. „Este clar că nu funcţionează. Ieşirile de capital sunt deja de câteva luni o problemă în Europa“, spune Barnaby Martin, analist la Bank of America. De la începutul anului, din fondurile de obligaţiuni corporate au fost retrase 5,4 mld. dolari.

    Nici încrederea companiilor şi nici a populaţiei în economie nu stau mai bine în prima lună din an. Un indicator al încrederii calculat de Comisia Europeană pentru zona euro a scăzut de la 106,7 puncte în decembrie la 105 puncte, cel mai redus nivel din august. Dintre toate sectoarele, doar retailul s-a remarcat în sens pozitiv, notează Financial Times.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • “Rabla” nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto

    Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.

    „Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.

    Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
    Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.

    „Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.

    Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • SOCAR îşi propune să investească 10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării

    Bugetul de dezvoltare coordonat de Hamza Karimov pe piaţa locală a încetinit în 2015, după trei ani de creştere rapidă a reţelei SOCAR în România. Grupul azer a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 2011, prin achiziţia, cu 2,5 milioane de euro, a reţelei de 15 staţii a Romtranspetrol din Botoşani, deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu. Bugetul de investiţii din ultimii trei ani a totalizat peste 50 de milioane de euro şi a fost folosit pentru a deschide 32 de benzinării.

    Reprezentanţa de la Bucureşti a companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR, a fost însă deschisă din 2007. Intenţiile companiei pe piaţa locală de la acea vreme se refereau la posibilitatea de a rafina ţiţei în rafinăriile româneşti, la o reţea proprie de benzinării, la livrarea unor cantităţi mari de petrol în România, dar mai ales la reprezentarea intere-selor şi a proiectelor regionale ale companiei azere pe piaţa locală şi regională. Hamza Karimov a devenit CEO al SO-CAR în România încă de la intrarea companiei pe piaţă, la un an de când absolvise cursurile Academiei de Ştiinţe Economice. Karimov este născut în Azerbaidjan, dar povesteşte că a studiat în România pentru că, de la el de-acasă, Bucureştiul este văzut ca un loc cu mult potenţial, unde „poţi creşte şi te poţi dezvolta profesional“. În anul de la ab-solvire şi până a preluat conducerea SOCAR (în paralel cu doctoratul început tot la ASE), Karimov a lucrat ca economist în cadrul Petrom şi admite că preluarea poziţiei de CEO presupune că a reuşit să parcurgă paşi importanţi în carieră într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    „Anul acesta ne propunem să investim peste 
10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării. Inaugurarea al-tor staţii şi, implicit, valoarea investiţiilor sunt condiţionate şi de perioada de timp în care obţinem avize şi autorizaţii“, spune Hamza Karimov, care a terminat un 2014 alert, în care reţeaua a crescut cu 10 staţii şi în care compania a avut o cifră de afaceri de 222 milioane de dolari şi un profit brut de 7 milioane de dolari. Cei 430 de angajaţi ai companiei sunt distribuiţi aproape în mod egal în ţară între oraşele din Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu, acolo unde sunt deschise deja staţiile SOCAR.

    Discursul lui Karimov arată însă că, deşi benzinăriile sunt focusul momentan al companiei în România, planurile pe termen lung presupun un portofoliu mai complex: 
„Ne-am propus să extindem reţeaua de benzinării şi vom anunţa noile deschideri la momentul oportun. Pe termen lung, pregătim câteva proiecte comune de livrare a gazelor naturale din zona Mării Caspice în România şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Prin proiectele AGRI, TANAP şi TAP avem aceste posibilităţi“. De altfel, Karimov a creionat modul cum compania pe care o conduce va avea un cuvânt de spus în proiec-tele prin care Azerbaidjanul vrea să lege Estul de Vest: „Iau lucrurile pas cu pas. Îmi doresc să cresc businessul SOCAR astfel încât să devenim un nume de referinţă pentru piaţa locală. Proiectul meu pentru următorii 10 ani este să construi-esc o infrastructură pentru SOCAR în România astfel încât aceasta să devină o ţară care să funcţioneze ca un hub en-ergetic pentru toate proiectele companiei din Europa de Est şi de Sud-Est“, menţionând că, în acelaşi timp, SOCAR are pregătite studii de fezabilitate „pentru diferite domenii de dezvoltare a infrastructurii energetice a României“.

    De la in-trarea pe piaţă a SOCAR au existat presupuneri legate de preluarea Arpechim sau a Oltchim de către SOCAR. „Urmă-rim cu interes politica de dezvoltare  iniţiată la nivelul autorităţilor şi vom lua decizii în funcţie de evoluţia situaţiei la nivel local, în acord cu politica de dezvoltare a SOCAR, implementată la Baku“, explică Karimov. Tot de modul cum va evolua situaţia geopolitică la nivel regional depind şi proiectele care ar putea face din Româmia hubul energetic vizat de SO-CAR: statul azer ar dori să exporte şi în România o parte din gazele care vor fi aduse în Europa prin viitoarea conductă TAP, însă pentru acest lucru este nevoie de infrastructură suplimentară care să lege Grecia de Bulgaria şi România, ex-plică Hamza Karimov.

    Deocamdată, Karimov se concentrează pe deschiderea de noi benzinării (a deschis în ianuarie staţia cu numărul 32 la Sibiu) şi caută în continuare moduri de a extinde reţeaua care a atins abia 10% din planul anunţat de compania azeră la in-trarea pe piaţă.

  • Volvo reduce producţia de camioane în Rusia, din cauza încetinirii creşterii economice

     Producătorul suedez va opri producţia la fabrica din Kaluga timp de mai multe săptămâni, pe parcursul următoarelor luni, transmite Bloomberg.

    Livrările de camioane sub brand Volvo în Europa de Est au scăzut cu 22% în luna mai, în principal din cauza cererii mai mici din Rusia. Din acest motiv, creşterea livrărilor grupului Volvo la nivel mondial a încetinit luna trecută la 4%, fiind incluse vânzările brandurilor Volvo şi Renault în Europa, modelelor Mack în America de Nord şi UD Trucks în Asia.

    Reducerea producţiei de camioane a Volvo în Rusia este o nouă dovadă a impactului conflictului declanşat de anexarea Crimeei de către Rusia asupra economiei ruse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a încetinit mai mult decât anticipau analiştii şi pune presiune pe BCE

     Analiştii consultaţi de Bloomberg se aşteptau ca Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, să anunţe marţi o încetinire a inflaţiei doar până la 0,6%. Rata de creştere a preţurilor din zona euro se află de opt luni la mai puţin de jumătate din ţinta BCE, de circa 2%.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a avertizat asupra unei spirale negative a preţurilor, iar Consiliul Guvernatorilor analizează măsuri variind de la dobânzi negative la suplimentarea lichidităţii pentru bănci.

    Zona euro se confruntă şi cu o rată ridicată a şomajului, care a scăzut însă neaşteptat de la 11,8% în martie la 11,7% în aprilie.

    “Inflaţia atât de redusă şi atât de mult sub ţintă contribuie în mod clar la presiunea generală asupra BCE. Deloc surprinzător, Draghi a minimalizat ameninţarea reprezentată de deflaţie, dar continuarea încetinirii ratei de creştere a preţurilor le influenţează modul de a gândi”, a declarat Jonathan Loynes, economist şef pentru Europa la firma de cercetare Capital Economics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Creşterea numărului de milionari din China a încetinit puternic anul trecut

     Avansul foarte lent al numărului bogaţilor sugerează că încetinirea creşterii PIB al Chinei a ajuns şi la vârful economiei, scrie CNBC.

    În comparaţie, numărul milionarilor din SUA a crescut cu 640.000 anul trecut, la un total de 9,63 milioane, conform unui studiu separat al Spectrem Group. Spectrem defineşte milionarii ca persoane care deţin active pe care le pot investi cu valoare mai mare de 1 milion de dolari.

    În China, numărul persoanelor cu avere de peste 16 milioane de dolari a urcat cu 4%, la 67.000, potrivit Hurun.

    Din cei 100.000 de noi milionari, 30.000 sunt din Shanghai, 17.000 din Guangdong, iar 15.000 din Beijing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro