BusinessMagazin

Tag: incetinire

  • Veşti proaste pentru economiile globale: Creşterea economică a Chinei este la cel mai slab nivel din ultimii 27 de ani

    Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.

    În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.

    Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.

    „Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.

    Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.

     

     

  • Semnele se adună: Încetinirea zonei euro nu mai este una temporară

    Economia zonei euro a încetinit în mare parte a ultimului an, iar revirimentul îndelung aşteptat nu s-a materializat, sugerând că BCE trebuie să se pre­gătească pentru o încetinire mai puternică şi mai de durată, a declarat Ren, şef al băncii centrale fin­lan­deze, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei germane Boersen Zeitung.

    „Nu ar trebui să mai percepem încetinirea recentă a creşterii drept un episod scurt, temporar. Trecem printr-o fază mai lungă de creştere fragilă.“

    Luis De Guindos, vicepreşedinte BCE, avertiza la rândul său recent că redresarea economică a zonei euro este ameninţată de noi riscuri globale care apasă asupra perspectivelor economice. Cel mai mare are legătură cu conflitele comerciale.

    Nesiguranţa de ordin comercial a continuat să afecteze producătorii la nivel mondial şi să determine o încetinire a celei mai mari economii europene, cea germană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei care credeau că se îmbogăţesc din bitcoin îşi pun mâinile în cap: Moneda digitală scade cu peste 10% în weekend

    Valoarea monedei digitale bitcoin a scăzut de vineri până luni cu 11%, potrivit Bloomberg, ceea ce reduce avansul de care s-a bucurat criptomoneda în 2019.

    Bitcoin a scăzut de vineri până luni dimineaţă cu 11% şi a ajuns să se tranzacţioneze la 10.901 dolari în jurul orei 2.00 dimineaţa (ora României), însă bitcoin a rămas cu o creştere de peste 200% de la începutul anului.

    Luni, la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 10.877 dolari per monedă, cu o scădere de 7,1%, la o capitalizare totală de peste 195 miliarde dolari, potrivit platformei CoinMarketCap.

    În acelaşi timp, moneda Ethereum se tranzacţionează la 294 dolari, cu o capitalizare de 31,4 miliarde dolari, în scădere cu 5,3%.

    Optimismul generat de ideea unui potenţial fenomen de adopţie „în masă” – alimentat de anunţul Facebook cu privire la lansarea monedei digitale Libra – a alimentat valoarea bitcoin în ritm accelerat luna trecută şi le-a dus până la nivelul din ianuarie 2018, înainte ca întreaga piaţă să scadă dramatic.

     

     

     

  • Christine Lagarde, şefa FMI: 70% dintre economiile lumii vor încetini în perioada următoare. Tensiunile comerciale sunt cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice

    În perioada următoare, 70% din creşterea PIB-ului global va încetini, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI) a spus în cadrul Forumului Economic Astana că economia mondială este în acest moment în „slow-motion”, dar speră ca în 2020 să mai accelereze.

    „Accelerăm încet, dar în timp ce mergi încet, calcă cu încredere, spune un proverb. Aşa că astăzi aş vrea să împrumut ideea aceasta: accelerează lent, dar cu încredere. În creşterea globală, în acest moment este mai mult slow-motion decât accelerare. În 2019, vedem 70% din PIB-ul global încetinind, nu neaparat că ar veni o recesiune”, a spus Christine Lagarde în cadrul evenimentului.

    Astana Economic Forum este unul dintre cele mai mari evenimente economice anuale din Asia Centrală, care adună economişti, analişti, bancheri şi lideri de business din toată lumea pentru a dezbate provocările actuale şi de viitor din regiune şi la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Economia Chinei începe să scârţâie: Exporturile se prăbuşesc la minimul ultimilor doi ani pe fondul încetinirii creşterii economice şi al tensiunilor comerciale

    Comerţul Chinei s-a prăbuşit în luna decembrie, ceea ce a răvăşit bursele din regiune şi dolarul australian, în contextul în care atât exporturile cât şi importurile au scăzut pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA şi China şi a încetinirii creşterii economice, potrivit Bloomberg.

    Exporturile au scăzut cu 4,4% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au scăzut cu 7,6%.

    Ambele s-au situat la cel mai scăzut nivel din 2016 până în prezent şi rezultă într-un surplus comercial de 57,1 miliarde dolari.

    China a încheiat anul 2018 într-o notă pesimistă, producţia intrând în declin, preţurile apropiindu-se de deflaţie, iar companiile chinezeşti fiind afectate de impactul conflictului comercial.

    Economiile care au relaţii apropiate de cea chineză şi, prin urmare, rezultate corelate, au fost şi ele afectate, fiind vorba de ţări precum Australia şi Noua Zeelandă.

    „Există un trend descendent clar”, spune Zhou Hao, economist în cadrul Commerzbank. „Nu ţine doar de războiul comercial şi de tarife. Pe lângă acestea, una dintre cele mai mari probleme este încetinirea cererii la nivel global”.

     

     

     

  • Vine recesiunea: Cei mai mari economişti se aşteaptă la o încetinire dramatică a economiei în 2019 şi la o recesiune pentru 2020

    Alimentată de reformele fiscale de anul acesta, economia lui Donald Trump şi-a atins maximul în al doilea trimestru din acest an şi este de aşteptat ca aceasta să încetinească în 2019, apropiindu-se de o recesiune, cred economiştii citaţi de CNBC.

    Acesta ar fi unul dintre principalele motive pentru pierderile din pieţele de capital, în contextul în care investitorii îşi mută banii înspre obligaţiuni şi cumpără datorii.

    Marile companii şi-au anunţat zilele acestea predicţiile pentru anul viitor, potrivit cărora atât Goldman Sachs cât şi JP Morgan văd creşterea economică încetinind sub 2% în prima jumătate a anului viitor.

    Însă în acelaşi timp cele două firme se aşteaptă ca FED-ul să majoreze dobânda de referinţă de patru ori în 2019, în timp ce alţi economişti cred că FED-ul nu va face mutări atât de îndrăzneţe.

    Economiştii aratîă spre o serie de factori cheie pentru a-şi motiva predicţiile de încetinire a creşterii economice, însă în fruntea listei stau potenţialele majorări de dobândă de bază, precum şi impactul pe care îl va avea războiul comercial demarat de Donald Trump şi care dă semne că s-ar putea continua şi în timpul anului viitor.

    Mai mult, economiştii nu prevăd o recesiune pentru anul viitor, însă sunt siguri de una pentru 2019.

    „Depinde foarte mult de Fed. Dacă vor continua pe această traiectorie de majorare…cred că vom ajunge la o recesiune în prima jumătate din 2020”, spune Joseph LaVorgna, economist şef în cadrul Natixis. La Vorgna se aşteaptă la o creştere de 2,5% pentru prima jumătate a anului viitor, dar care va încetini în a doua jumătate a anului.

     

  • Începe prăbuşirea sectorului imobiliar? Numărul creditelor luate de români s-a PRĂBUŞIT

    Creşterea soldului credi­telor ipotecare în lei a încetinit în luna august 2018, atât faţă de luna anterioară, cât şi faţă de luna august a anului trecut, datele BNR indicând că în bilanţurile băncilor s-au mai adăugat împrumuturi pentru achiziţia unei locuinţe în valoare de 740 milioane de lei. 

    De exemplu, în luna iulie 2018 stocul de credite a urcat cu 890 milioane de lei, în timp ce în august 2017 majorarea a fost de 840 milioane de lei. 

    Brokerii anticipau o încetinire a creşterii pe fondul epuizării garanţiilor Prima casă, dar şi al unui apetit mai mic pentru accesarea unui credit ipotecar în luniile de vară. Temperarea nu va dura mult, estimează aceştia, iar noi vârfuri ale volumului de credite vor fi înregistrate în special în lunile octombrie şi noiembrie. 

    Citeşte continuarea pe zf.ro

  • Motivele pentru care construcţiile de centre comerciale europene scad cu 23%

    Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).

    Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.

    “Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.

    În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.

    În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.

    Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.

    În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.

  • Preţul petrolului Brent creşte până la 72 de dolari/baril, iar WTI – până la 66 de dolari/baril

    Preţul ţiţeiului Brent a urcat vineri până la valoarea de 72,36 de dolari pe baril, înregistrând o creştere de 1,3%, iar al petrolului american – West Texas Intermediate (WTI) – a ajuns la valoarea de 66,25 de dolari/baril, marcând o creştere de 1,21%.

    Potrivit Reuters, Brent încă se îndrepta spre un declin de 1% în această săptămână, pentru a treia scădere săptămânală consecutiv, în timp ce WTI consemnează a şaptea săptămână de scăderi, cu peste două procente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În prima ieşire publică, noul şef al Petrom, companie care vede prima cum merge consumul, vine cu cea mai proastă veste: Vedem încetinirea ritmului de creştere economică şi ne aşteptăm la continuarea declinului în a doua parte a anului

    “Romania s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptam la un declin în a doua parte a anului”, a precizat Verchere.
     
    OMV Petrom (SNP), unicul producător local de petrol şi gaze, a terminat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei, cu 6% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 1,28 de miliarde de lei, aproape similar cu cel din primul semestru din 2017.
     
    “În primele şase luni ale anului 2018, impactul pozitiv datorat îmbunătăţirii preţurilor mărfurilor tranzacţionate a fost parţial contrabalansat de efectele reviziei generale planificate a rafinăriei, care s-a încadrat în timp şi buget.