Preşedintele Donald Trump a invocat prevederile unei legi comerciale din anul 1962 pentru a impune taxe vamale suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, pentru protejarea producătorilor americani. Casa Albă a anunţat luni prelungirea până la 1 iunie a excepţiilor temporare de la aceste taxe în relaţia cu Uniunea Europeană, Canada şi Mexicul. Au fost semnate acorduri permanente de exceptare cu Argentina, Australia şi Brazilia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.
Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro. Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.
Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%. Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.
În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.
În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.
„Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.
Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.
Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.
„Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.
Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.
Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.
Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.
„Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.
Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.
Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.
Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie europeană.
Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.
PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.
Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie europeană.
Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.
PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.
Îşi plombează gamele cu tot felul de maşini născute peste noapte, unii renunţă la modele tradiţionale (ex: Mitsubishi Lancer), alţii fac numai un tip de maşină (formă de caroserie), mai sunt cei care scot cele mai ieftine maşini şi cei care completează oferta cu tot felul de supraoferte postvânzare.
IATĂ AICI NOUA AFACERE MERCEDES ÎN CARE S-AR PUTEA ANGAJA TOŢI ROMÂNII CARE AU CARNET DE CONDUCERE