BusinessMagazin

Tag: impozitare

  • REVOLUŢIA fiscală: ”Impozitul pe cifra de afaceri ar trimite o treime din firme în insolvenţă”

    A. Programul de Guvernare 2017-2020: Masuri noi
     
    Programul de Guvernare 2017 – 2020 prezentat de catre noul guvern propune  o serie de modificari de ordin fiscal, social si investitional. Din perspectiva impactului fiscal asupra mediului de afaceri, cea mai importanta modificare vizeaza impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. In acest moment impozitul pe profit este de 16%, in timp ce microinreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an platesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri daca nu au angajati sau de 1% daca au cel putin un angajat. Conform ultimelor declaratii disponibile la acest moment ale ministrul desemnat, Ionut Misa, treptele de impozitare pentru toate firmele vor fi de 1%, 2% şi 3% pe cifra de afaceri.

    B. Contextul General al Mediului de Afaceri

    Conform reprezentantilor coalitiei aflate la guvernare, inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila este o masura menita sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscale si diminuare a impozitelor platite, in conditiile in care acestea inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, desi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaratiile sunt facute in contextul in care veniturile colectate din impozite si taxe ca si procent din PIB in Romania sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeana dupa Irlanda si mult inferior mediei de 40,1% inregistrata in Uniunea Europeana (conform calculelor Consiliului Fiscal).

    Avand in vedere treptele de impozitare indicate in cazul in care se implementeaza aceasta masura fiscala incepand cu anul urmator, companiile se vor regasi intr-una din urmatoarele situatii:

    ·         la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;

    ·         la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;

    ·         la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.

    Toate companiile care inregistreaza pierderi, sau o marja bruta de profit sub aceste praguri, vor plati un impozit mai mare comparativ cu cel platit pana in prezent. O situatie speciala o reprezinta microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 EUR), care platesc deja impozit pe venit (3% daca nu au nici un angajat, sau 1% daca au cel putin un angajat).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Alex Milcev, EY: Schimbarea sistemului de impozitare este o măsură anti-business

    “Acest joc de-a fiscalitatea, care din păcate se reia periodic în ultima vreme, a ajuns acum la capitolul numit impozit pe cifra de afaceri”, spune analistul EY. “O idee apărută peste noapte şi aruncată direct în economie fără nicio pregătire prealabilă, care produce rumoare şi ridică multe semne de întrebare.”

    El expune motivele pentru care o asemenea măsură nu are baza economică şi nu poate reprezenta o soluţie pentru România anului 2017. În primul rând, ideea este anti-business, neţinând cont de faptul că afacerile au marje de profit diferite iar unele, în anumite perioade de timp, pot genera chiar pierderi. “Logica economică ne spune că un contribuabil trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice în măsură în care acesta câştigă, iar contribuţia este proporţională cu acest câştig. Este împotriva ordinii naturale a lucrurilor să plătesc un impozit mai mare decât câştigul pe care îl fac sau atunci când înregistrez pierdere. Ideea de la care se porneşte la introducerea impozitului pe cifra de afaceri este că firmele încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale şi/sau morale. Pentru asta există însă legislaţie privind preţurile de transfer, care aplicată corect (aşa cum se întâmplă în statele cu fiscalitate modernă) împiedică astfel de fenomene. Este nedrept să considerăm că toată lumea vrea să se sustragă de la plata impozitelor şi să îi aşezăm pe acest “pat al lui Procust” numit impozit pe cifra de afaceri. Introducerea lui va determina afacerile cu valoare adăugată mică să îşi închidă porţile. Iar pe investitorii în domeniile în care profitul se obţine abia după câţiva ani de pierderi şi efort, îi va face să ocolească România.”

    În aceeaşi măsură, explică Alex Milcev, măsură este una inechitabilă, eliminând posibilitatea de deducere a pierderilor care sunt de cele mai multe ori inerente în primii ani de activitate. “Mai mult, nepermiţându-se recuperarea fiscală a investiţiei prin deducerile de amortizare, acest timp de impozit nu încurajează modernizarea: contribuabilii vor fi tentaţi să utilizeze echipamentele o perioadă cât mai lungă de timp în condiţiile în care deducerile nu mai contează.”

    El explică şi faptul că schimbarea sistemului de impozitare este incompatibilă cu toate facilităţile fiscale decurgând din impozitul pe profit. “Se cunoaşte foarte bine faptul că avantajele sistemului fiscal de încurajare al sponsorizărilor şi burselor private a condus în ultimul deceniu la o dezvoltare puternică a sectorului ONG din România. Eliminarea facilităţii ar fi o lovitură puternică pentru aceste entităţi, dintre care multe vor fi nevoite să îşi închidă porţile. Lucru valabil şi pentru entităţile înregistrate că fiind societăţi de economie socială care, odată puse la plata impozitului pe cifra de afaceri, ar fi scoase din circuitul economic. Nu mai vorbim de facilităţi oferite afacerilor în sfera inovaţiei, cerecetării-dezvoltării sau IT.”

    Un alt motiv este acela că impozitul pe cifra de afaceri va fi o frână pusă investiţiilor străine, eliminând beneficiile tratatelor de evitare a dublei impuneri, în două situaţii: mai întâi, filialele din România ale companiilor multinaţionale sunt scutite de plata impozitului pe dividendele plătite din România către firma-mama în măsură în care anumite condiţii sunt îndeplinite. Una dintre aceste condiţii este că filiala românească să fie plătitoare de impozit pe profit. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii de la impozitul pe dividende, explică analistul EY. În al doilea rând, sucursalele din România ale firmelor străine ce desfăşoară activitate aici vor suportă o dublă impozitare. În prezent, profiturile impozitate în România sunt scutite de impozit sau beneficiază de credit fiscal în celălalt stat, în condiţiile în care plătesc impozit pe profit în România. Ca şi în cazul filialelor, desfiinţarea impozitului pe profit în România va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii sau a creditului fiscal, explică el.

    În cele din urmă, schimbarea sistemului de impozitare este în contradicţie cu prevederile reglementărilor europene, spune analistul. “Directiva care reglementează TVA nu permite statelor membre să aplice un alt impozit pe cifra de afaceri, acest lucru fiind considerat dublă impozitare. Cu siguranţă că Bruxelles-ul va porni o procedură de infringement împotriva României imediat după implementarea unui astfel de impozit. Concluzionând, putem spune că o astfel de măsură apare că fiind total nepotrivită contextului economic în care se află ţară noastră în acest moment. Fiscalitatea respectă regulă aplicată de sute de ani de croitorii buni: măsoară de şapte ori şi taie o dată, nu măsoară o dată şi taie de şapte ori”, încheie Alex Milcev.

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Ce venituri salariale ar putea fi scutite de la plata impozitului pe venit?

    Astfel potrivit proiectului „Codului economic”, emis de Finanţe, şi care include şi capitolul referitor la impozitul pe venit din Codul fiscal, următoarele categorii nu ar fi impozabile:

    a) ajutoarele pentru dispozitive medicale acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;

    b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;(discuţii)

    c) hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

    d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Noua grilă de impozitare. Cum vor fi taxaţi românii de anul viitor

    Potrivit discuţiilor preliminare, este vorba de o listă minimală de deduceri: cele pentru contribuţiile la pensii şi sănătate, în limita de 400 de euro fiecare, abonamentele medicale şi deducerile pentru familiile cu copii, respectiv 1.600 de lei pentru fiecare copil dacă venitul familiei este de sub 5.000 de lei pe lună, şi 1.200 dacă venitul este între 5.000 şi 10.000. Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a precizat că şi alte decontări ar putea fi introduse, dând exemplul veniturilor din chirii deoarece se presupune că dacă ai o proprietate ai şi nişte cheltuieli, urmând a se stabili însă plafonul, dar şi a cheltuielilor cu şcolarizarea şi educaţia copiilor.

    Totodată, impozitarea globală presupune ca fiecare gospodărie să se înregistreze la Fisc, fiindu-i repartizat un consultant fiscal care, o dată pe an va completa declaraţia care va cuprinde toate veniturile fiecărui membru al gospodăriei, din salarii şi alte surse. După scăderea deducerilor, se va aplica o cotă de 10% pe diferenţă. Potrivit ministrului Finanţelor, taxarea cu 10% pe salarii se va face lunar, urmând ca regularizarea să se facă la finalul anului fiscal. Prima regularizare se va face în mai 2019, când se încheie anul fiscal după introducerea noilor reguli.

    Ministrul a explicat că gospodărie în sens fiscal reprezintă un grup de persoane care au sau nu o relaţie de rudenie, dar care au un patrimoniu comun. „Dacă un grup de persoane, câteva persoane, indiferent că-i leagă o relaţie de rudenie sau nu, gospodăresc împreună, îşi constituie un patrimoniu comun, atunci se înregistrează ca atare la Fisc, Fiscul are evidenţa gospodăriilor, şi atunci când se face calculul de impozit pe venitul global se are în vedere ca subiect de impunere gospodăria înregistrată fiscal”, a spus el.  Acesta a ţinut să sublinieze, însă, că statul oferă doar posibilitatea unei asemenea asocieri, dar nu impune nimic, iar dacă opţiunea nu este atractivă, atunci nimic nu e obligatoriu.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Ce modificări fiscale intră în vigoare de la 1 februarie

    Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilor afaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat.

    “Practic, societăţile ce la data de 31 decembrie au fost plătitoare de impozit pe profit şi se încadrează în condiţiile de microîntreprindere (se permite prin obiectul de activitate, nu au înregistrat venituri din consultanţă şi management mai mari de 20% în total venituri) vor trece la categoria de microîntreprindere. Desigur, există şi o portiţă pentru cei ce vor să rămână plătitori de impozit pe profit, în sensul că pot păstra acest tip de impozitare dacă societatea înregistrează un capital social subscris şi vărsat mai mare de 45.000 de lei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal, Dan Benţa.

    O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii pe economie, adică peste 9.400 de lei în mână, şi care vor avea venituri mai mici. Asta se va face prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant fiscal: Măsurile Guvernului ar putea încuraja evaziunea fiscală şi ar amâna investiţiile

    Noile măsuri anunţate de Guvernul Grindeanu ar putea încuraja evaziunea fiscală, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal, Dan Schwartz. Acesta spune că anumite investiţii ale companiilor ar putea fi amânate pentru a se evalua impactul negativ al măsurilor fiscale.

    Noul Executiv a anunţat o serie de măsuri cu impact asupra bugetului, dar şi al mediului de afaceri şi a veniturilor românilor. Printre acestea se numără creşterea salariului minim pe economie, modificarea modului de impozitare a micilor afaceri, dar şi a salariilor etc.

    Consultantul fiscal, Dan Schwartz a declarat, pentru MEDIAFAX, că recentele măsuri vor conduce la creştere a impozitării salariilor ce depăşesc 3000 de euro brut, adică circa 2500 de euro net, echivalentul în lei. “Banii aceştia se câştigă în IT, sectorul bancar, cel al asigurărilor, în multinaţionale şi în managementul mijlociu şi de top al companiilor. Este afectată clasa de mijloc în formare”, arată Dan Schwartz, managing partner, RSM România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro