BusinessMagazin

Tag: impozitare

  • Este oficial: Proiectul de lege al lui Teodorovici pentru impozitarea bacşişului a fost adoptat de către Senat

    Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege depus de senatorul PSD Eugen Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea sumei denumite “bacşiş” pe bonul fiscal. Propunerea se aplică serviciilor de restaurant, baruri, nivelul bacşişului oferit de client fiind între 0% şi 15%.

    Senatorii au adoptat, miercuri, cu 43 de voturi “pentru”, 23 de voturi “contra” şi 6 abţineri, proiectul de lege, iniţiat de Eugen Orlando Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea acestuia pe bonul fiscal.

    Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

    Astfel, bacşişul este definit ca “orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»”.

    Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului. Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

    Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului. Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

    Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

    În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.
    Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

    Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

    “După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă”, arată expunerea de motive a proiectului.

    Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

    “Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.

    Comisia de buget a Senatului a dat un raport favorabil, marţi, proiectului iniţiat de Eugen Teodorovici, privind impozitarea bacşişului încasat de la clienţi în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

    Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat în Camera Deputaţilor.

  • Magistraţii, reacţie dură faţă de impozitarea pensiilor speciale care îi vizează: Nu poate constitui monedă electorală

    „AMR a trimis Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) o scrisoare deschisă prin care a adus critici concrete şi argumentate proiectului de lege referitor la scăderea drastică a pensiilor magistraţilor. AMR a făcut trimitere la documente interne şi internaţionale ce consacră principiul independenţei justiţiei ce include şi independenţa financiară, invocând, printre altele, chiar art. 8.1.

    din Carta Universală privind Statutul Judecătorilor, adoptată de UIM-IAJ în anul 1999 şi actualizată în anul 2017, prevedere potrivit căreia judecătorii trebuie să primească o renumeraţie suficientă pentru a le asigura independenţa economică şi, prin aceasta, demnitatea, imparţialitatea şi independenţa”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţie şi semnat de judecătorul Andreea Ciucă.

    Remuneraţia judecătorilor nu trebuie să depindă de rezultatele muncii acestora ori de performanţele lor şi nu trebuie să fie redusă pe perioada activităţii, atrage atenţia magistratul.

    „Totodată, AMR a accentuat faptul că pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială pentru inconvenientele ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii”, se mai menţionează în comunicat.

    Preşedintele Asociaţiei Europene a Judecătorilor a transmis un punct de vedere către autorităţile din România, unde a atras atenţia asupra acestei situaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea de impozitare a pensiilor speciale, RAPORT de adoptare cu amendamente, în Senat. Foştii preşedinţi, incluşi pe listă

    Unul dintre amendamentele admise de Comisia de buget din Senat este cel al ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, iniţiatorul acestui proiect, prin care este efectuată o corelare tehnică pentru a nu afecta pensia stabilită în baza principiului contributivităţii.

    “Ştiţi foarte bine sunt mai multe categorii (de pensii-n.red.), sunt sumele evidenţiate. Se stabilesc foarte clar acele zone pentru care se aplică noul mecanism propus de noi. Azi am adus un amendament astfel încât să întărim încă o dată faptul că nu atinge această zonă de contributivitate, este foarte bine ca lumea să ştie că nu se impozitează partea de contributivitate”, a declarat, marţi, ministrul.

    De asemenea, senatorii au votat şi pentru ca pensiile speciale de peste 7.000 de lei ale şefilor de stat să fie impozitate. Amendamentul a fost înaintat de senatorul UDMR Tanczos Barna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD merge mai departe cu proiectul pentru impozitarea pensiilor speciale. Dăncilă cere susţinere în Parlament

    Viorica Dăncilă a declarat, joi, în debutul şedinţei de Guvern, că “salută” iniţiativa ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici, depusă în Parlament, care vizează impozitarea suplimentară a pensiilor speciale. Premierul a subliniat că această măsură nu are scopul de a a duce bani la bugetul de stat.

    “Salut iniţiativa domnului ministru Eugen Teodorovici, depusă în calitate de senator, prin care propune Parlamentului impozitarea suplimentară a pensiilor speciale. E o măsură justă, de echitate socială, promovată deloc întâmplător în acelaşi timp cu majorarea drepturilor tuturor pensionarilor. Pensiile speciale reprezintă recunoaşterea unor condiţii de muncă sau unor restricţii, nu s înseamnă privilegii speciale”, a afirmat Viorica Dăncilă, joi, în debutul şedinţei de joi a Guvernului.

    Premierul a precizat că acest proiect nu are scopul de a aduce bani la bugetul de stat şi a făcut apel la parlamentari să analizeze şi să trateze cu responsabilitate iniţiativa ministrului de Finanţe Eugen Teodorovici.

    “În această cheie trebuie analizat proiectul de lege, care sub nicio formă nu are scopul de a aduce bani mai mulţi bani la bugetul de stat. De altfel, impactul bugetar dovedeşte acest lucru. Fac apel la membrii Parlamentului României să analizeze şi să trateze cu maximă responsabilitate această iniţiativă a domnului Teodorovici”, a conchis Dăncilă.

    Eugen Teodorovici a depus la Senat, în calitate de senator PSD, un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, iniţiativa prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Măsura făcea parte iniţial din pachetul de propuneri discutat odată cu rectificarea bugetară de la începtul lunii august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a depus la Senat proiectul privind impozitarea bacşişului

    Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

    Astfel, bacşişul este definit ca “orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»”. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului.

    Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

    Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului. Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

    Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

    În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

    Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

    Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

    “După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă”, arată expunerea de motive a proiectului.

    Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

    “Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.

    Proiectul a fost înregistrat luni în procedură de urgenţă.

    Senatul este prim for legislativ sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

  • Teodorovici: Mergem mai departe cu impozitarea pensiilor speciale

    „În acest sens există şi două iniţiative parlamentare. Vom merge mai departe”, a spus ministrul.

    Anunţată anterior, nici măsura reducerii sporului de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare pe care îl primeau angajaţii din instituţiile de stat. Autorităţile au constatat că existau instituţii unde angajaţii primeau acest spor pentru că aerul din Bucureşti este poluat. Măsura nu ar fi afectat medicii, profesorii, poliţiştii sau magistraţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia vicepreşedintelui PSD Gabriel Zetea: Impozitarea pensiilor speciale, o măsură de justiţie socială

    Vicepreşedintele PSD Gabriel Zetea consideră că impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială care nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. El spune că anumite pensii din ţară sunt mai mari decât salariile unor directori de bancă din străinătate.

    Potrivit unui comunicat al PSD Maramureş transmis, vineri, majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială văzând cât de mari sunt pensiile unor lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni.

    „Impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială şi nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. Suma obţinută din această măsură este infimă, dar măsura în sine aduce echitate între cei care au pensii ocupaţionale şi cei care au pensii bazate pe contributivitate. Majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială când a văzut cât de mari sunt pensiile unor categorii profesionale pentru care pensia nu se bazează pe contributivitate, respectiv lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni”, a spus Zetea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un senator PSD propune ca pensiile ce depăşesc 10.000 de lei să fie impozitate cu 90%

    Senatorul PSD Liviu Pop a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea articolului 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal.

    Conform proiectului, se aplică un impozit de 10% pe pensiile lunare de până în 10.000 de lei.

    “Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil de până la 10.000 lei lunar din pensii”, arată actul normativ.

    Textul legsilativ în vigoare arată că “impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii”.

    De asemenea, “pentru venitul impozabil de peste 10.000 lei lunar din pensii se aplică o cotă de impunere de 90%”.

    Senatorul social-democrat consideră necesară aplicării supraimpozitării “pensiilor mari” deoarece există o discrepanţă “foarte mare” între pensiile medii de 1.150 de lei şi alte categorii precum pensiile de serviciu, care pot ajunge până la 73.890 de lei.

    “Având în vedere faptul că în România există o discrepanţă foarte mare între pensiile din sistemul public de pensii, care sunt în medie la un nivel de 1150 de lei, comunicat pentru luna martie 2019 şi alte categorii de pensii, în special pensiile de serviciu, care depăşesc praguri de bun simţ ale veniturilor, ajungând la cuantumuri astronomicer de câteva zeci de mii de lei sau chiar mai mult, până la suma de 73.890 de lei, bani pe care îi primeşte, conform informaţiilor publice, un fost magistrat, suma din care impozitul reţinut este de doar 7.189 de lei, considerăm necesar să aplicăm o supraimpozitare a pensiilor mari”, arată expunerea de motive înscrisă la Senat.

    Iniţiativa legislativă, depusă în luna aprilie, a fost trimisă pentru raport, joi, la trei comisii parlamentare din Senat: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital; Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi; Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Acestea au termen prima parte a lunii septembrie pentru a emite raport pe actul normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Guvernul ia în calcul impozitarea progresivă a pensiilor speciale pentru rectificarea bugetară

    Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici analizează măsurile pe care trebuie să le aplice pentru a scădea deficitul bugetului de stat la 3% din PIB, limita acceptabilă conform normelor UE. Acestea vor fi anunţate la sfârşitul lunii iulie, odată cu rectificarea bugetară, au explicat sursele citate.

    Astfel, din cei 11 miliarde de lei, care reprezintă deficitul bugetar actual, ministrul Finanţelor plănuieşte tăierea a 7 miliarde de lei din cheltuielile Guvernului, pentru a se încadra în ţinta de deficit de 3%, adică 4 miliarde de lei, conform surselor social-democrate.

    Una dintre măsurile luate în considerare de Executiv pentru reducerea deficitului bugetar este impozitarea progresivă a pensiilor speciale, conform surselor menţionate.

    De asemenea, Guvernul ar putea tăia finanţarea pentru programe cu măsuri sociale. Unul dintre acestea ar putea fi cel cunoscut drept “Primul Ghiozdan”, prin care copii din clasa I şi clasa pregătitoare ar trebui să primească un ghizodan cu rechizite. Pentru a implementa programul, Ministerul Educaţiei a avut alocat în bugetul pe 2019 peste 9.300.000 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu KPMG: România are cel mai mare cost fiscal pentru un angajat din UE. Statele cu salarii mici au cele mai mari cote de impozitare. La un salariu minim de 439 de euro brut pe lună, cota de impozitare din România este de peste 40%.

    România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (cu o cotă de impozitare a salariului minim de 40,85%) din cele 26 de ţări analizate din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Elveţia care au salariul minim, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KMPG în România. Peste 2,1 milioane de contracte de muncă sunt încheiate la nivelul salariului minim pe economie dintr-un total de 6,39 milioane de con­tracte de muncă existente la nivel naţional.

    „O posibilă măsură pentru creşterea nivelului salarial din România este reprezentată de stimularea dezvoltării industriilor bazate pe cunoaştere şi migrarea către un nou model de economie bazat pe cunoaştere (knowledge economy), care să aibă la bază inovarea continuă şi forţă de muncă înalt calificată. Acest model de economie necesită reproiectarea sistemului educaţional, cât şi măsuri de atragere a investiţiilor din industrii precum IT&C, tehnologie sau dezvoltare şi cercetare”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services în cadrul KPMG în România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro