BusinessMagazin

Tag: Iasi

  • Finanţare record: În plină criză, grupul Iulius, deţinut de Iulian Dascălu, şi fondul sud-african de investiţii Atterbury Europe atrag cel mai mare credit acordat în România în real estate

    Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu, împreună cu partenerii Atterbury Europe au semnat o finanţare de 410 milioane de euro care va susţine investiţiile în centrele regionale Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava şi Timişoara.

    Creditul reprezintă o refinanţare sindicalizată pe termen lung, acordată de către Erste Group Bank AG, Banca Comercială Română S.A., Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt. şi OTP Bank România S.A.

    „Este o tranzacţie de referinţă pentru piaţa de real estate din România, prin volumul şi caracteristicile sale care constituie o alternativă viabilă la piaţa de capital.(…) Noul împrumut are scopul de a implementa obiectivele corporate din strategia de dezvoltare a companiei”, spune Marius Perşenea, Chief Operating Officer IULIUS. 

    Firma Wolf Theiss, una dintre cele mai mari companii de avocatură din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, a asigurat cadrul legal de desfăşurare a tranzacţiei. 

    Din 2017, reţeaua de mall-uri regionale Iulius Mall din Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca şi Timişoara (parte integrată din ansamblul mixed-use Iulius Town Timişoara) este deţinută în parteneriat 50% – 50% de companiile IULIUS şi Atterbury Europe.

    Proiectele de shopping Iulius Mall sunt certificate LEED, ca urmare a implementării unor strategii şi soluţii  orientate către obţinerea unei performanţe sporite în dezvoltarea sustenabilă a amplasamentului, economii la consumul de apă, eficienţa energetică, alegerea materialelor şi calitatea mediului interior, arată datele furnizate de oficialii companiei.

    Portofoliul Iulius include proiecte real estate, cu o valoare a investiţiilor iniţiale ce depăşeşte un miliard de euro. În prezent, sunt operaţionali aproximativ 310.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), singurele de acest tip din ţară, reţeaua naţională de shopping mall-uri regionale Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi primul proiect Family Market, din Miroslava (zona metropolitană a Iaşului), concept de retail de proximitate.

    Compania s-a impus drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori şi operatori şi pe segmentul office, prin brandul United Business Center, prezent în trei centre universitare ale României – Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    În total, 13 clădiri verzi, cu o suprafaţă totală de peste 152.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de sedii de companii şi unde lucrează peste 15.000 de angajaţi.

    În prezent, compania IULIUS are în dezvoltare Palas Campus Iaşi, cea mai mare clădire de birouri din ţară, cu o suprafaţă de 60.000 mp şi o investiţie de 120 de milioane de euro; cel de-al doilea Family Market, concept de retail de proximitate, axat pe antreprenoriat local, în cartierul Bucium din Iaşi, cu o suprafaţă de retail închiriabilă de peste 5.000 mp (investiţie de peste 11 milioane de euro), şi extinderea Iulius Mall Suceava cu încă 14.000 mp adiţionali, investiţie de peste 14 milioane de euro care va transforma proiectul regional în cea mai mare suprafaţă de retail din nordul ţării (65.000 mp). 

    Totodată, IULIUS îşi propune dezvoltarea celui mai amplu proiect de reconversie urbană din România, cu o valoare a investiţiei estimată la jumătate de miliard de euro, prin transformarea platformei Carbochim din Cluj-Napoca, după relocarea şi modernizarea fabricii, într-un proiect mixed-use unic, cu funcţiuni de retail, office, rezidenţial, cultural şi de entertainment.

     

  • Şoferiţei din Iaşi care a ucis 4 muncitori i se pare „amuzant” ceea ce se spunea despre ea

    Avocatul Adrian Cuculiş, care reprezintă cele 4 familii ale victimelor, anunţă paşi către normalitate şi o posibilă schimbare de paradigmă în materie de accidente auto.

    Şoferiţa din Iaşi este acuzată de omor calificat prin ordonanţă de schimbare a încadrării juridice a faptei.

    „De asemenea, luni, când a fost audiată şoferiţa, a declarat procurorului general adjunct al PCA Iaşi că ei i se pare <amuzant> ceea ce se zice despre ea şi că nu dă nicio declaraţie fiindcă ea <nu a fost prezentă la faţa locului>”, spune avocatul Adrian Cuculiş.

    Accidentul a avut loc în noaptea de 16 spre 17 iunie, când femeia a pierdut controlul volanului şi a lovit 4 muncitori pe care i-a ucis. Alţi trei colegi de-ai victimelor au fost răniţi.

     

  • Un grup de arhitecţi olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iaşiul. Ce proiect au propus ei

    „Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iaşi, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraş şi chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câştigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

    Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internaţional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deţine proiectul Palas din Iaşi. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iaşi, care să cuprindă şi locuinţe, şi spaţii comerciale, şi zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

    Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraş sau a unei ţări, s-au întrecut în imaginaţie şi au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câştigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaştem oraşul şi oamenii, iar eu, deşi sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iaşiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunităţii pentru următoarele generaţii, un loc unde tinerii să-şi dorească şi să-şi poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director şi senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el şi echipa lui sunt câştigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câştigătorul a precizat că „soluţia volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaţionare cu orizontul oraşului, care este în acelaşi timp şi o amplificare a platoului pieţei Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experienţă de 360 de grade către silueta Iaşiului şi a peisajul urban.

    Conexiunile spaţiale între cotele superioare şi inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câştigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut oraşul din diferite perspective. Este ca o experienţă fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraş”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    Zona este una cu semnificaţie istorică şi culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost şi mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălţime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este uşor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălţime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câştigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în şase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor şi permiţând traseele de parcurgere a spaţiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuinţelor, cât şi ale spaţiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă şi de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie şi pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiţie. Gideon Massland şi Riken Gijs, doi dintre arhitecţii care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, aşa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălţime impus”.

    1.Œ Proiectul câştigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

    2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiţie.

    4. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public.

    5. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe şi forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iaşiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat şi biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi fraţi gemeni români – Maximilian şi Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută şi ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuţii şi cu alţi dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi fraţi înaintea anunţării câştigătorului. Nici de această dată dorinţa nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piaţa locală a proiectelor arhitecturale ieşite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    „Construcţia nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum preţurile materialelor de construcţii au variat foarte mult în ultima perioadă şi nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidenţial va fi un început pentru noi, nu avem experienţă, cu excepţia unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeaşi idee de dezvoltare mixtă este în pregătire şi pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. „După ce am achiziţionat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producţia, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producţie, şi nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potenţial.”

    Investiţia va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeţi că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă şi la un proiect nou de birouri în Iaşi, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcţie a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final şase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care îşi va aduce aici peste 3.000 de angajaţi. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alţi zece chiriaşi, toţi cu activitate în domeniul tehnologiei şi în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătraţi închiriabili de birouri şi 6.000 de metri pătraţi de retail, constând în 40 de spaţii comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiţia este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iaşi. Construcţia ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deţinută de George Ivănescu, firmă care a ridicat şi mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

    „Suntem deja foarte ocupaţi cu proiectele pe care le avem, aşa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva şi în Bucureşti deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat şi proiectul mixt Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunţat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.

  • Cum a reuşit aeroportul din Iaşi să devină al treilea cel mai mare terminal din ţară după ce a depăşit Timişoara? Criza refugiaţilor, chartere în creştere şi noile destinaţii au dus în sus traficul aerian

    ♦ Aeroportul din Iaşi a avut în primele şase luni din acest an 690.000 de pasageri, peste nivelul din 2019 şi cu aproape 200.000 mai mulţi faţă de aeroportul din Timişoara, care până anul trecut a ocupat poziţia a treia în clasament.

    Aeroportul Internaţional Iaşi ocupă al treilea loc în clasamentul celor mai mari aeroporturi din ţară după numărul de pasageri înregistraţi în primele şase luni din acest an, conform datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.

    Aeroportul din Iaşi a înregistrat 690.000 de pasageri în primele şase luni ale acestui an, ceea ce înseamnă depăşirea cu peste 10% faţă de nivelul din perioada similară a anului 2019.

    „Au contribuit şi rutele relocate temporar de Chişinău, au fost şapte rute iniţial, acum mai sunt doar trei şi din septembrie vor fi toate mutate la Chişinău, însă noi purtăm discuţii cu Wizz Air, care a acoperit şase din cele şapte destinaţii, mai aduc o a patra aeronavă pe ae­ro­portul nostru şi să opereze câteva dintre ru­tele care au existat temporar la noi, doar 2-3, mai multe nu pot fi operate, cel mai pro­babil Berlin, Praga şi Memmingen. Probabil şi dato­rită creşterii numărului de rute a crescut foarte mult cererea în perioada aceasta, sunt şi curse­le charter care ajută foarte mult. Avem şapte destinaţii, ceea ce înseamnă mult mai multe rute, spre exemplu, Antalya este operată de cinci companii. Sunt şapte destinaţii, dar multe oportunităţi“, spune Elena Troia, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Internaţional Iaşi. 

    Pentru anul acesta este aşteptat un trafic total de 1,5 milioane de pasageri, peste nivelul din 2019, când aeroportul a fost tranzitat de doar 1,3 milioane de persoane.

    Anul trecut, aeroportul din Iaşi a intrat pentru prima dată în top 3 aeroporturi din ţară, ultima poziţie fiind ocupată în mod tra­diţional de aeroportul din Timişoara, pe pri­mele două locuri fiind aeroporturile Otopeni şi Cluj.

    Totodată, anul trecut aeroportul din Iaşi a înregistrat aproape 640.000 de pasageri con­form datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.

    Creşterea traficului de pe aeroportul din Iaşi a crescut odată şi cu introducerea unor noi rute internaţionale. Spre exem­plu, în premieră, de pe aeroportul din Iaşi se poate ajunge pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris cu o frecvenţă de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri. De asemenea, o altă rută nou introdusă este către Barcelona, cu o rută săptămânală.

    De pe aeroportul din Iaşi se poate zbură către destinaţii precum Viena, Bergamo, Londra, Liverpool, Heraklion, Dortmund sau Eindhoven.

     

    Investiţii de 450 mil. lei pentru extindere

    Mai mult, în luna mai a acestui an a fost lansat proiectul privind dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi prin extinderea terminalelor de pasageri. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Iaşi în vederea creşterii eficienţei şi atractivităţii pentru pasageri. Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape 450 milioane lei şi este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Proiectul de extindere a aeroportului ar trebui să fie finalizat la sfârşitul anului 2023.

     

  • Cod galben de vânt şi ploi în 31 de judeţe

    Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod galben de vânt şi ploi valabilă în 31 de judeţe din ţară.

    Potrivit ANM, sunt vizate judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Argeş, Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita.

    În aceste zone, temporar vântul va avea intensificări (viteze la rafală de peste 55-75 km/h şi izolat 80 km/h) şi vor fi perioade cu vijelii, frecvente descărcări electrice, grindină şi averse torenţiale. Cantităţile de apă vor depăşi 20-30 l/mp.

    Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic în sudul Olteniei, sudul şi estul Munteniei, vestul Dobrogei şi în extremitatea sudică a Moldovei.

    Avertizarea este în vigoare marţi de la ora 11.00 până la ora 21.00.

    O altă avertizare Cod galben de vânt a fost emisă pentru miercuri, de la ora 8.00 la 21.00. În intervalul menţionat, în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, vântul va avea intensificări cu viteze de 55-75 km/h.

  • Declaraţii revoltătoare ale şoferiţei care a ucis patru muncitor, la Iaşi. Vrea să scape basma curată!

    Declaraţii revoltătoare ale şoferiţei care a ucis patru muncitori, care lucrau la o gură de canal pe o şosea din Iaşi, iar a apoi a mers la mall pentru a se relaxa. Femeia ar fi declarat în faţa anchetatorilor că nu ea era la volan in momentul producerii accidentului, ci o altă persoană.

    De asemenea, potrivit unor surse aceasta şi-ar fi angajat un avocat bun şi speră să scape fără pedeapsă. Din ultimele sale acţiuni se poate observa faptul că aceasta nu îşi dă seama de gravitatea situaţiei şi este foarte relaxată de cele întâmplate, potrivit unor surse citate de presa locală

    Sâmbăta trecută, judecătorii din Iaşi au admis cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile formulată de anchetatori pe numele Adinei Iuliana Ghervase, cea supranumită „Văduva neagră”, care a urcat la volan băută şi a provocat moartea a patru muncitori care lucrau la un drum din oraş.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Patru birouri de arhitectură, care au proiectat mai clădiri cunoscute din Statele Unite şi Europa, vor concura la Iaşi pentru a-şi pune amprenta pe arhitectura oraşului

    Patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel mondial urmează să participe la un concurs de specialitate cu invitaţi, organizat de IULIUS, la Iaşi, cu scopul construirii unui reper arhitectural pentru oraş.  Soluţiile vor fi propuse de Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, birouri de arhitectură care şi-au pus semnătura asupra unor clădiri emblematice de pe tot mapamondul şi care lucrează în premieră pentru un concurs de specialitate în ţara noastră.

    Dezvoltatorul imobiliar Iulius a anunţat că urmează să construiască un nou ansamblu reprezentativ în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, proiectat care să îmbine valorile arhitecturale ale oraşului şi o abordare contemporană. În acest scop, compania va organiza un concurs în care patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel internaţional – Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, îşi vor expune propunerile.
    De-a lungul timpului, cele patru birouri au conceout clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use şi alteproiecte care contribuie semnificativ la imaginea unui oraş sau a unei ţări. Printre cele mai ambiţioase proiecte din portofoliul acestora se numără: sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Tema concursului a fost formulată ţinând cont şi de modul în care ieşenii văd dezvoltarea de mai departe a oraşului, perspectiva acestora fiind analizată în urma unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021. Majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi. Un oraş al oamenilor, digital şi verde – este viziunea rezidenţilor pentru viitorul Iaşului. În această direcţie.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

  • Arhitecţii internaţionali care au proiectat atracţii urbane precum The Gherkin din Londra, biblioteca Tianjin Binhain din China, Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart şi National Museum of XXI Century Arts din Roma concurează pentru realizarea unei clădiri la Iaşi

    Patru birouri de arhitectură renumite pe plan internaţional, Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, participă la un concurs organizat la Iaşi de Iulius Group în vederea construirii unui reper arhitectural pentru oraş.

    Printre cele mai cunoscute proiecte arhitecturale ale celor patru firme se numără sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Iulius vrea să dezvolte o clădire emblematică în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, respectând valorile arhitecturale ale oraşului şi cu o abordare contemporană.  

    Potrivit unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021, majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs. Noua clădire va ţine cont de contextul istoric de patrimoniu şi particularităţile topografice ale sitului şi va integra şi pune în valoare vestigiile arheologice recent scoase la lumină pe amplasament.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

    Biroul de arhitectură Foster+Partners are reprezentanţe în 14 metropole şi 380 de proiecte realizate. Compania are în portofoliu edificii precum sediul Apple – Apple Park din California, sediul european al agenţiei de ştiri Bloomberg Headquarters din Londra, renumita clădire de birouri – 30 St Mary Axe (The Gherkin) din Londra, Great Court de la British Museum Londra, transformarea clădirii Parlamentului german – Reichstag.

    ”Ne dorim să avem oportunitatea să aducem un suflu nou în Iaşi şi să creăm o nouă destinaţie vibrantă, care să completeze moştenirea oraşului şi să reflecte ambiţiile locuitorilor săi. Ca români, considerăm că este responsabilitatea noastră morală să ne implicăm şi să dăm înapoi ceva semnificativ ţării, iar perspectiva de a contribui la viitorul Iaşului ne motivează foarte mult”, declară arhitecţii români Maximilian şi Daniel Zielinski, Senior Partner Foster.

    Biroul de arhitectură MVRDV are proiecte în 47 de ţări şi oferă soluţii la problemele arhitecturale şi urbane contemporane din cele 4 birouri localizate în Rotterdam, Shanghai, Paris, New York şi Berlin. „Nu am construit niciodată în România şi ne-am pus întrebarea dacă primul proiect nu ar trebui să fie în Capitală, însă am vizitat Iaşul, ne-am îndrăgostit de bogata istorie a oraşului, clădirile monument, colinele, bisericile, Palatul Culturii şi ne-a plăcut, mai ales, potenţialul sitului”, afirmă  Gideon Maasland, Director şi Architect MVRDV.

    Dintre cele peste 600 de proiecte realizate, printre cele mai cunoscute sunt Markthal din Rotterdam – o clădire cu funcţiuni mixte, ce include şi o piaţă care a fost denumită de multe ori „una dintre cele mai frumoase din lume”; biblioteca Tianjin Binhain din Tianjin (China); grădina Seoullo Skygarden din Seul, „depozitul de artă” din Rotterdam – Depot; clădirea mixed-use Valley din Amsterdam.

    UNStudio are birouri în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai şi Melbourne. Printre cele 120 de proiecte realizate se numără Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, ansamblul multifuncţional Four Frankfurt, Arnhem Central Station, Doha Metro, Erasmus Bridge din Rotterdam.

    Cu peste 120 de proiecte pe 6 continente şi sedii în Londra, Beijing şi Hong Kong, compania Zaha Hadid Architects a proiectat o serie de clădirile spectaculoase, precum Maxxi: National Museum of XXI Century Arts din Roma, birouri precum Galaxy Soho din Beijing, stadioane ca Forest Green Rovers Eco Stadium din Stroud, Marea Britanie (în curs de dezvoltare), clădiri rezidenţiale precum 520 West 28th Street din New York, respectiv hotelul Morpheus Hotel & Resort at City of Dreams din Macao.

    Soluţiile birourilor de arhitectură vor fi prezentate în faţa juriului la finalul lunii iunie.

     

  • Pregătiţi-vă: Una dintre cele mai puternice multinaţionale investeşte masiv în România

    Continental România, cel mai mare producător de componente auto prezent pe piaţa locală, investeşte 8 milioane euro la Iaşi într-o nouă clădire, care include centrul de inginerie, laboratoare de testare şi o parcare supraterană.

    Lucrările la noua construcţie au început deja şi vor fi finalizate în primăvara anului viitor.

    Sediul de pe bd. Poitiers va extinde zona laboratoarelor de testare pentru produsele dezvoltate în Iaşi în departamentul Vehicle Dynamics.

    Totodată, compania va construi o parcare supraterană cu o suprafaţă totală de 10.000 m2.

    Noua clădire va avea două niveluri de testare şi patru niveluri de parcare supraterană.  Totodată, construcţia va dispune şi de un sistem de panouri solare care va asigura necesarul de apă caldă .  

    „Chiar dacă am fost nevoiţi să ne adaptăm din mers noului normal, planurile noastre de investiţii merg mai departe. În 2020, am finalizat extinderea centrului de inginerie de pe bd. Poitiers, iar în toamna acestui an am pus piatra de temelie pentru o nouă zonă de testare a produselor noastre. Un motiv în plus pentru a mă mândri împreună cu toţi colegii mei din Continental Iaşi de realizările noastre din ultimii 15 ani“, explică Marian Petrescu, managerul locaţiei Continental din Iaşi.

    Grupul german Continental deţine local şapte unităţi de producţie şi patru centre de inginerie în Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Braşov şi Iaşi. 

    Grupul avea, la finalul anului 2020, peste 20.100 de angajaţi în sediile sale din România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori locali. O treime dintre aceştia sunt ingineri şi informaticieni.

     

     


     

  • Drumul spre Industria 4.0 trece prin Iaşi

    După 17 ani de activitate în care a acoperit aproximativ 60 de pieţe, Gemini CAD Systems din Iaşi, care dezvoltă soluţii software pentru firme mici şi mijlocii din industria de fashion, va fi achiziţionată de grupul franţuzesc Lectra, într-o tranzacţie estimată la 13 – 20 de milioane
    de euro.

     

    Achiziţia firmei româneşti este însă doar o mică piesă din puzzle-ul strategiei de digitalizare a  Lectra, care în istoria sa de aproape jumătate de secol a devenit liderul mondial de soluţii de înaltă tehnologie pentru industriile fashion, mobilă şi auto.

    „Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franţuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă”, a transmis
    printr-un comunicat de presă Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems.

    Traian Luca este absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, potrivit informaţiilor publicate pe pagina personală de LinkedIn. El a devenit antreprenor în 2004, când înfiinţat compania Gemini CAD (Computer Aided Design) Systems – care a scris de la zero un soft de proiectare pentru industria textilă –, în cadrul căreia a ocupat şi ocupă şi în prezent funcţia de CEO (chief executive officer). Tranzacţia de achiziţie a companiei de către grupul franţuzesc Lectra se va întinde pe o perioadă de aproximativ cinci ani, iar în prima etapă, Gemini CAD Systems va vinde 60% din acţiunile companiei pentru suma de 7,6 mil de euro. De asemenea, achiziţionarea capitalului rămas şi a drepturilor de vot va fi efectuată în două etape – una ce va avea loc în septembrie 2024 şi a doua în septembrie 2026.

     Fondată în 2004, Gemini CAD Systems a fost înfiinţată prin crearea unui software care a ajutat investitorii din industria textilă să-şi optimizeze consumul de materiale pentru producţie. „Exprimarea ideilor printr-un instrument digital poate fi frustrantă pentru un artist care este obişnuit să creeze schiţele cu mâna liberă pe o foaie A4, dar trebuie să ne gândim la aplicabilitatea rezultatelor. Spre exemplu, un avantaj adus de produsele Gemini CAD este flexibilitatea şi capacitatea de a reacţiona la feedbackul primit din partea clienţilor, dar şi a persoanelor implicate direct în procesul de creaţie, ceea ce înseamnă o relaţie mai bună cu consumatorii şi nu numai”, spunea în 2019 Traian Luca, potrivit Fashionweek Berlin.

     În prezent, compania acoperă circa 60 de pieţe şi desfăşoară activităţi în cercetarea, dezvoltarea şi implementarea de software, echipamente industriale şi workflow-uri pentru companii care lucrează cu materiale flexibile, din industriile diverse – textilă, mobilă sau auto.

    Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems: „Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franŢuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă.”

    Compania românească a investit, în 2017, în construcţia unui centru tehnologic care să funcţioneze ca un hub, care să susţină activitatea de cercetare şi producţie a echipamentelor industriale, precum şi de dezvoltare a produselor software, potrivit informaţiilor ZF. De asemenea, centrul tehnologic a fost finalizat în 2018, având o suprafaţă totală construită de 5.600 mp, un spaţiu de producţie pentru echipamente industriale de 2.400 mp, o zonă de birouri open space de 1.890 mp şi o sală multifuncţională de conferinţe.

    Gemini CAD Systems a încheiat anul 2020, impactat de pandemia de coronavirus, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,6 milioane de euro (27,8 mil. lei), în creştere cu peste 2% faţă de anul precedent, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Tot pe parcursul anului trecut, profitul net al companiei a scăzut cu mai bine de 98%, ajungând astfel la aproape 8.000 de euro (39.400 de lei), de la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019, iar numărul de angajaţi a rămas anul trecut la acelaşi nivel înregistrat în 2019, de 100 de persoane. Pe de altă parte, compania românească a început să înregistreze scăderi ale profitului net încă din 2019, când a raportat un minus de peste 65% a profitului net, ajungând de la peste 2 milioane de euro (10 mil. lei) profit net în 2018 – când a avut un plus de peste 250% faţă de anul precedent –, la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019. De asemenea, în 2018, în cadrul Gemini CAD Systems lucrau 107 persoane, în 2019 compania a renunţat la şapte angajaţi, iar anul trecut şi-a menţinut numărul de salariaţi la 100 de oameni, conform sursei citate anterior.

    În ceea ce priveşte Lectra, compania cu origini în Bordeaux are o istorie de aproape 50 de ani, perioadă în care a devenit liderul mondial în materie de soluţii de înaltă tehnologie (software de proiectare şi dezvoltare a produselor, cât şi hardware, maşini de croit şi servicii conexe) care se adresează mai ales companiilor din industria modei, auto şi cea a mobilei.

    Soluţiile Lectra, specifice fiecărui sector de activitate, le oferă clienţilor posibilitatea de a automatiza şi optimiza procesele de concepere, dezvoltare şi producţie. Listată la Bursa Euronext din Paris, compania a ajuns anul trecut la venituri de 236 de milioane de euro. În iunie 2021, au cumpărat compania americană Gerber Technology, cel mai mare competitor. Compania antreprenorială a fost înfiinţată în 1973, de inginerii Jean şi Bernard Etcheparre, iar în prezent acţionariatul acesteia se împarte între Daniel şi André Harari (36%), investitorii instituţionali şi de retail (63%) şi angajaţii companiei (1%).

    De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente esenţiale pentru dezvoltarea businessului, de la vânzarea primului sistem de design computerizat (CAD) pentru industria textilă din lume: în 1976, când avea 10 angajaţi şi vânzări de 0,25 de milioane de euro, până la decizia fraţior Daniel şi André Harari să finanţeze dezvoltarea businessului prin compania de investiţii Compagnie Financière du Scribe şi transformarea acesteia în principalul acţionar al Lectra. Drumul s-a dovedit a nu fi însă mereu lin, ci şi marcat de decizii grele. Fraţii Harari au preluat managementul companiei în 1990. Iniţial, Daniel Harari era managerul companiei, iar fratele său, André Harari, se ocupa de managementul acţiunilor Compagnie Financière du Scribe deţinute în alte companii. Ei au decis să vândă aceste acţiuni şi să fuzioneze cu Lectra; astfel, acţionarii Compagnie Financière du Scribe au devenit proprietarii direcţi ai companiei cu originile în Cestas. „A fost o decizie luată pentru îmbunătăţirea afacerii noastre”, explica Daniel Harari într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. Între 2005, a fost luată o altă decizie esenţială pentru dezvoltarea companiei.

    Concurenţa cu produsele low-cost ale competitorilor internaţionali care şi-au relocat activităţile de producţie în China s-a ascuţit; la fel şi cea reprezentată de competitorii asiatici. Creşterea competitivităţii în contextul unui raport scăzut de schimb dolar/euro, dar şi necesitatea îmbunătăţirii marginilor de profit pentru supravieţuire au adus în discuţie mutarea producţiei din Franţa. „După analizarea tuturor acestor aspecte, am simţit că putem depăşi toate aceste obstacole prin păstrarea centrului de dezvoltare şi cercetare şi a producţiei în Franţa. Uitându-ne astăzi în urmă, a fost alegerea potrivită”, descria Daniel Harari decizia de a păstra producţia Lectra în Cestas, lângă Bordeaux. Spunea că este mândru că a luat această decizie în contextul în care timp de doi ani, la mijlocul anilor 2000, trei dintre colaboratorii Lectra au studiat oportunitatea de mutare parţială sau chiar totală a producţiei şi departamentului de cercetare şi dezvoltare a companiei în China.

    Daniel Harari, CEO Lectra: „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.”

    „Concluzia a fost că o astfel de decizie ne-ar fi ajutat să economisim 28% din costurile noastre. La vremea aceea, scăzusem deja costurile cu 30% din tehnologii, am fi putut să dublăm această valoare. Pentru mine şi fratele meu era de neimaginat ca ADN-ul Lectra să dispară şi să ne despărţim de colaboratorii care şi-au dedicat eforturile şi timpul vreme de 20 de ani acestui proiect.” Următoarea provocare a venit în 2009, în perioada crizei economice, când majoritatea competitorilor au decis să reducă dimensiunea afacerilor. În 2008 şi 2009, criza economică globală afectase toate segmentele de piaţă cărora li se adresează compania. Vânzările anuale stagnaseră la 153 de milioane de euro şi erau mai scăzute cu 23% comparativ cu 2008.

    Antreprenorii francezi au decis totuşi, contrar curentului general din industrie, să facă investiţii majore în intervalul 2009-2012 pentru dezvoltarea de noi echipamente tehnologice şi produse software, pentru a fi pregătiţi pentru următoarea etapă din evoluţia companiei. Potrivit lui Harari, una dintre componentele rezultatelor din prezent a fost decizia de a investi anual 9% din venituri în business.În 2017, compania a anunţat o nouă strategie, care se concentrează pe patru trenduri care conturează piaţa Lectra: digitalizarea businessului şi industria 4.0, evoluţia economiei chineze şi impactul milenialilor în calitate de consumatori ţintă pentru industriile lor ţintă. Potrivit celui mai recent raport financiar al Lectra, compania îşi doreşte în continuare să devină un jucător cheie în industria 4.0 în toate sectoarele de piaţă în care este prezentă – iar strategia lansată în 2017 urmează să fie finalizată în 2030. În pofida pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre obiectivele trasate în 2017 rămân neschimbate, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Potrivit unui interviu acordat Business MAGAZIN la momentul lansării strategiei, Daniel Harari spunea că digitalizarea reprezintă cheia în evolua businessului. „Este o lume diferită, al cărei fundament îl constituie managementul datelor, al informaţiilor; trebuie să ai un volum mare de informaţii despre consumator, despre fabrici, despre produse şi totul trebuie să fie digitalizat, trebuie conectate lucrurile diferite între ele. Sunt noi modele de afacere.” Potrivit lui Harari, una din concluziile la care ei au ajuns analizând aceste evoluţii este că vor exista perdanţi; iar aceasta nu este o chestiune care ţine de mărimea unei companii, ci de strategie. „Excelenţa operaţională va face diferenţa între a câştiga şi a pierde bani; va depinde de cum va fi executată munca, prin prisma digitalizării.” Industria 4.0 se leagă astfel mai ales de modul în care informaţiile sunt transmise de-a lungul unui lanţ de valoare (între diferite echipamente tehnice, între echipamente tehnice şi oameni) şi se traduce prin flexibilitate, prin producţia la timp a unor produse personalizate.

    Întrebat de Business MAGAZIN ce loc ocupă ţara noastră în planurile lor, Daniel Harari spunea la acea vreme că piaţa noastră va fi avantajată de tendinţele menţionate. În urma unui parteneriat cu o şcoală de business din Franţa, au făcut un studiu legat de noile trenduri care determină clienţii să se relocheze; au intervievat 20 de CEO germani, 20 de CEO italieni, 20 de CEO francezi. Au aflat că niciunul dintrei ei nu voia să se relocheze în Franţa, Italia sau Germania.

    „Viziunea lor este că vor face multisourcing şi modalitatea prin care vor să facă multisourcing este să aloce fiecărei ţări, fiecărui producător, produse pe care ei le dezvoltă cel mai bine. Se creează astfel un fel de shared experience.” În acest context, România are de câştigat. „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.” El spune că aici se află companii italiene din fashion; multe branduri high-end din fashion mută în România o parte din producţia pe care o făceau în Asia mai demult la preţuri mai bune, pentru o mai bună conexiune. Daniel Harari spunea că pentru următorii ani au planuri mari legate de producătorii din România şi, prin urmare, lucrează la îmbunătăţirea prezenţei companiei de aici. „Strategia noastră se aliniază cu tendinţele din România: digitalizare, integrarea în lanţurile de producţie digitale globale şi producţia în proximitatea pieţelor ţintă”. Tendinţe setate mai cu seamă de „creşterea cererii generaţiei mileniale care stimulează companiile să ofere produse fast-fashion de calitate, la preţuri accesibile şi personalizat.”