BusinessMagazin

Tag: Iasi

  • Vrei să-ţi cumperi un apartament? Vezi care sunt cele doua oraşe mari din România unde preţurile au luat-o la vale

    După un plus de 1,2% în luna august, apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare în România s-au apreciat şi în septembrie, dar avansul a fost de doar 0,6%, la un preţ mediu naţional de 1.272 euro/mp, faţă de 1.264 euro/mp la finele verii, anunţă imobilare.ro. 

    Deşi tendinţa generală a preţurilor a fost una ascendentă în prima lună de toamnă, în două dintre marile oraşe au avut loc ieftiniri. Pe de altă parte, Bucureştiul şi Constanţa se situează, la egalitate, pe primul loc în clasamentul scumpirilor, cu marje de creştere peste media naţională.

    În Capitală, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 1,8% în luna septembrie, ajungând la o medie de 1.376 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.352 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lunii precedente). Spre deosebire de tendinţa din ultima perioadă, cea mai semnificativă creştere a fost consemnată, de data aceasta, pe segmentul apartamentelor vechi: acestea s-au apreciat cu 2,3%, de la 1.282 la 1.312 euro pe metru pătrat. Locuinţele noi, pe de altă parte, s-au scumpit cu 1,4%, putând fi achiziţionate acum cu 1.426 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.406 euro pe metru pătrat).

    Braşovul este unul dintre cele două mari centre regionale unde indicele Imobiliare.ro a înregistrat reduceri de preţ în luna septembrie. Aici, apartamentele s-au ieftinit, per ansamblu, cu 0,9%, de la 1.146 la 1.136 de euro pe metru pătrat util. Scăderi au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate: locuinţele din blocurile vechi s-au depreciat cu 0,9% (de la 1.131 la 1.121 de euro pe metru pătrat), iar cele din noile ansambluri rezidenţiale cu 1% (de la 1.177 la 1.165 de euro pe metru pătrat).

    În Cluj-Napoca marja de creştere a preţurilor s-a situat, în septembrie, la egalitate cu cea consemnată la nivel naţional: apartamentele costă, per ansamblu, cu 0,6% mai mult decât la finele lui august, respectiv 1.640 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.631 de euro pe metru pătrat. Cele două segmente de piaţă analizate au avut, în mod interesant, evoluţii contrastante: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.627 la 1.656 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au ieftinit cu 0,9% (de la 1.636 la 1.622 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi din Cluj-Napoca sunt, astfel, din nou, mai scumpe decât cele noi.

    Ca şi cei din Bucureşti, vânzătorii de locuinţe din Constanţa şi-au majorat pretenţiile cu 1,8% în luna septembrie – astfel, un apartament costă, aici, 1.171 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.150 de euro pe metru pătrat luna trecută. Creşteri de preţ au fost consemnate pe ambele segmente de piaţă, deşi acestea au fost inegale: apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,4% (de la 1.148 la 1.164 de euro pe metru pătrat), însă cele noi au cunoscut un avans mai semnificativ, respectiv 3,5% (de la 1.158 la 1.198 de euro pe metru pătrat).

    Iaşi este al doilea mare centru regional în care locuinţele s-au ieftinit în prima lună de toamnă, variaţia de preţ de aici fiind şi mai accentuată. Per ansamblu, un apartament costă, în Iaşi, cu 2,7% mai puţin decât în august, respectiv 1.045 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.074 de euro pe metru pătrat. Interesant este că scăderea consemnată de locuinţele vechi a fost puţin semnificativă (-0,1%, de la 1.038 la 1.037 de euro pe metru pătrat), în evident contrast cu cea resimţită pe segmentul rezidenţial nou – unde a avut loc un recul de 5,1%, de la 1.107 la 1.051 de euro pe metru pătrat.

    În Timişoara, Indicele Imobiliare.ro relevă, pentru luna trecută, un avans general de 0,5%, de la o medie de 1.244 de euro pe metru pătrat util, la una de 1.250 de euro pe metru pătrat. Şi aici, proprietarii de apartamente vechi şi vânzătorii de apartamente noi au avut comportamente diferite: cei dintâi şi-au majorat pretenţiile cu 0,9% (ridicând preţurile de la 1.246 la 1.257 de euro pe metru pătrat), însă cei din urmă, dimpotrivă, şi-au diminuat aşteptările cu 0,8% (de la 1.236 la 1.226 de euro pe metru pătrat).

  • Wizz Air îşi extinde capacitatea în Iaşi cu 33%, o nouă aeronavă şi şase rute noi

    Compania aeriană Wizz Air a anunţat extinderea suplimentară a operaţiunilor sale din România, alocând o aeronavă nouă la Iaşi şi adăugând şase noi rute reţelei locale în continuă creştere.

    Noua aeronavă Airbus A320 se va alătura flotei din Iaşi în august 2020 odată cu lansarea celor şase rute noi către Barcelona, Bari, Berlin Schönefeld, Londra Southend, Torino şi Verona, precum şi cu creşterea frecvenţelor către Roma Ciampino, Bologna, Charleroi Bruxelles şi Tel Aviv.

    Compania operează pe alte nouă aeroporturi locale şi are o reţea de 140 de rute din România. Reprezentanţii businessului se aşteaptă la vânzări de aproape 11 milioane de locuri pe zborurile sale din România în 2020, ceea ce reprezintă o creştere cu 10% de la an la an.
     

  • Cum a reuşit un cuplu să faca dintr-o meserie o afacere de 2 milioane de euro şi să o extindă în toată ţara

    „Dacă în trecut ideea pacientului care vine din stradă era una viabilă, în prezent această practică este tot mai rar întâlnită. În prezent, domeniul stomatologiei înseamnă, pe lângă servicii medicale de înaltă calitate, şi marketing, comunicare şi o organizare de business care trebuie să fie ca la carte în condiţiile unei pieţe extrem de concurenţiale”, spune un antreprenor din Iaşi, care de 12 ani încearcă să construiască un business în piaţa de stomatologie şi tehnică dentară – în parte dominată de jucători mari, în parte fragmentată.

    Grupul de firme Drăghici Dental, fondat de Dan şi Raluca Drăghici din Iaşi, a înregistrat în 2018 afaceri de1,4 milioane de euro, după o creştere de 80%, şi se îndreaptă în 2019 la afaceri de 2 milioane de euro.

    Însă ce te motivează să porneşti din Moldova un business care solicită investiţii ridicate, într-o piaţă dominată de jucători mari precum Dent Estet, companie deţinută de MedLife, clinicile Dr. Leahu şi Dentalmed?

    „Lanţurile de clinici stomatologice reprezintă viitorul, ele se vor dezvolta în ritm accelerat în următorii ani şi anticipăm faptul că peste un deceniu piaţa serviciilor stomatologice din România va fi una care va gravita în jurul câtorva jucători mari. Acest fenomen este explicabil prin faptul că domeniul stomatologiei este 99% privat la noi în ţară şi el urmează modele de business care devin tot mai precise pentru a putea fi profitabile. De asemenea, graţie dezvoltării unor tehnologii revoluţionare în acest domeniu, businessul devine scalabil”, explică Dan Drăghici, care a lucrat ca director de vânzări în cadrul Rompetrol înainte de a construi un business de peste 100 de angajaţi.

    Iar datele susţin contextul, încât industria de medicină stomatologică din România are un ritm de creştere peste piaţa privată de sănătate, după ce în 2018 companiile care au activităţi de asistenţă stomatologică au raportat afaceri cumulate de 1,7 miliarde lei, faţă de doar 314 milioane lei în urmă cu zece ani.

    Deşi este în continuare o piaţă puternic fragmentată, cu peste 15.000 de cabinete medicale stomatologice, industria dentară privată începe să se dezvolte şi prin reţele de mai multe clinici deţinute de acelaşi antreprenor, de obicei medic stomatolog. Şi numărul de companii a crescut spectaculos într-un deceniu, aproape dublându-se, până la 6.000 de entităţi în 2018.

    Numărul de angajaţi a evoluat de asemenea, în industrie lucrând 12.700 de persoane, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, care au luat în considerare firmele care şi-au depus bilanţul financiar în perioada analizată pe codul Caen 8623 – activităţi de asistenţă stomatologică, potrivit unei analize efectuate de ZF.
    Antreprenorul ieşean spune că are drept atu procesul operaţional complet, cu toate elementele circuitului stomatologic in-house. Grupul de firme cuprinde laboratorul de tehnică dentară Drăghici Dental, lanţul de clinici stomatologice Junior & Family Dental Center, la care se adaugă Safra Dental – firmă specializată pe importul şi distribuţia de implanturi dentare elveţiene, materiale pentru laboratoarele de tehnică dentară, os artificial, precum şi pe consultanţă de specialitate în domeniul stomatologiei.

    La acest model de business, în timp s-a alăturat înţelegerea că pacientul nu mai intră din stradă, iar un business antreprenorial care voia să ţină pasul trebuia să se adapteze la noile canale prin care poţi dezvolta o bază de clienţi.

    „În cazul clinicilor noastre, creşte de la un an la altul ponderea pacienţilor corporate, care au aşteptări mari dincolo de actul medical propriu-zis, care trebuie să fie ireproşabil. Pentru acest tip de pacient contează experienţa per total pe care o are la Junior & Family. Felul în care comunicăm cu pacienţii astăzi a devenit vital şi cu toţii atunci când accesăm anumite servicii suntem atenţi la context, la tot ceea ce este în jur. În privinţa pacienţilor, legătura lor cu un laborator de tehnică dentară este una mediată de medicul stomatolog, nu există o legătură directă”, explică Dan Drăghici.

    El a construit acest business alături de soţia lui, Raluca Drăghici, ea fiind de formare medic stomatolog şi specialist în implantologie. Astfel, experienţa acumulată în vânzări de el este completată de componenta tehnică, de know-how-ul soţiei sale, pe care a încercat ulterior să îl aplice la nivelul serviciilor şi al produselor laboratorului.

    Laboratorul a înregistrat în 2018 afaceri de peste 800.000 de euro, după o creştere de 70%, la care a obţinut un profit net de circa 100.000 de euro. Printre motivele creşterii, reprezentanţii companiei citează consolidarea ehipelor de reprezentanţi şi investiţia în marketing, precum şi investiţia în apratură, în contextul în are livrează în 10 judeţe din estul ţării şi în Capitală.

    În ceea ce priveşte businessul de clinici de stomatologie în cadrul grupului, în 2018 Junior & Family avea trei unităţi, dintre care două în Iaşi şi una în Bucureşti, urmând ca în această toamnă să deschidă şi o clinică în centrul Timişoarei, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Investiţia estimată pentru noua unitate se ridică la 200.000 de euro. Antreprenorul analizează în prezent şi alte zone din ţară, precum Cluj-Napoca sau Oradea. Acest business şi-a dublat cifra de afaceri în 2018, la 400.000 de euro, cu un profit de 50.000 de euro, o creştere alimentată în principal de extinderea în Bucureşti şi de investiţiile în marketing.

    Al treilea business din grup, Safra Dental, prin care importă şi distribuie implanturi dentare elveţiene, a înregistrat de asemenea o dublare a cifrei de afaceri n 2018, la 150.000 de euro, pe fondul extinderii portofoliului de produse.

    Pentru a putea susţine efortul de dezvoltare şi cu un plan de a se extinde curând în următorul oraş din ţară, familia Drăghici reinvesteşte cea mai mare parte a profitului în extindere şi în dezvoltarea tehnologică.

    „70-80% din profitul grupului nostru de firme este reinvestit atât în dezvoltarea tehnologică a laboratorului de tehnică dentară, cât şi în extinderea lanţului de clinici sau achiziţionării de echipament medical de ultimă generaţie”, explică Dan Drăghici. 

  • NEBUNIE! Zmeu al şoselelor! A zburat cu sute de km/h pe lângă poliţiştii din Iaşi

    Un şofer teribilist în vârstă de 32 de ani, Iulian Claudiu Baidan, a vrut să testeze puterea ultimului model de Audi, un S8, pe Şoseaua de Centură, între Metro şi Uricani.

    Tânărul a apăsat serios pe acceleraţie şi a trecut în jurul orei 12:00 cu 166 de km/h pe lângă un echipaj de la Serviciul Rutier Iaşi care se afla tot într-un Audi negru. Poliţiştii s-au luat după el.

    Câteva minute mai târziu, radarul l-a surprins pe individ cu 236 km/h. Poliţistii au încercat în zadar să-l determine să se oprească.

    Când a ajuns în Lunca Cetăţuii, a virat stânga spre CUG, sperând să i se piardă urma, apoi a mai făcut stânga o dată pentru a se îndrepta spre Valea Adâncă.

    Într-un final, poliţiştii l-au prins la înghesuială în zona Fundac Oţelăriei şi l-au încătuşat pe loc. I-au reţinut permisul şi l-au sancţionat drastic, scrie, www.ziaruldeiasi.ro

  • Un economist şi un IT-ist au renunţat la corporaţie şi îşi petrec aproape tot timpul în bucătărie. După mai puţin de un an de activitate, vor ajunge la venituri de 50.000 de euro

    Ea este economist, iar el e IT-ist. Dar au ajuns să-şi petreacă cea mai mare parte parte a timpului în bucătărie, de unde se nasc cele mai aromate reţete.

    „Făceam de ani buni brioşe din plăcere, experimentam încercând să găsim reţeta perfectă de aluat”, povestesc cei doi antreprenori din Iaşi.
    Demersurile pentru începerea unui business cu aceste mici plăceri (ne)vinovate au fost făcute în urmă cu trei ani, când Maria şi Ionuţ Baltag au angajat o firmă de branding care să le găsească numele perfect pentru ceea ce voiau ei să facă. „Mufftangeria” a fost deschisă efectiv însă abia în iulie 2019.

    „Avem două tipuri de produse, brioşe dulci şi brioşe sărate. Brioşele sărate au apărut din joacă, am făcut un aluat simplu şi l-am combinat cu ce aveam în frigider la momentul respectiv. Apoi am început să căutăm diverse combinaţii şi aşa au ieşit reţetele de brioşe sărate.”
    Au investit 15.000 de euro din economii în echipamente, accesorii pentru gătit, semnalistică şi toate dotările necesare spaţiului de producţie. După deschiderea unităţii din Iaşi, Maria şi Ionuţ Baltag au primit şi o finanţare de 200.000 de lei (peste 43.000 de euro) prin programul Start-Up Nation.

    Banii i-au folosit pentru echiparea cu mai multe cuptoare şi pentru trei aparate de tip vending machine care vor fi amplasate în oraş şi unde se vor pune în vânzarea brioşele sub brandul Mufftangerie. „Pe 15 iulie am vândut prima brioşă. Fiind primul an de activitate, încă încercăm să schiţăm planurile pentru sfârşitul anului. În ultimul trimestru, dorim să ne extindem şi în alte zone, prin amplasarea unor vending machines. Vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2019”, spun cei doi antreprenori.

    Brioşele sunt făcute chiar de ei, în laboratorul care însoţeşte spaţiul de vânzare, iar preţurile variază între 5 şi 10 lei. De pildă, toate brioşele dulci costă 5 lei bucata, iar cele sărate pot fi 7 lei (Jumbo) sau 10 lei (Giant), în funcţie de dimensiune. Brioşele dulci vin în combinaţii diverse, cu ciocolată neagră, fructe sau dulceaţă.

    „Oamenii sunt mereu grăbiţi, caută să mănânce un prânz rapid, pe fugă, aşa că mizăm pe ideea de fast food sănătos. Promovăm branduri locale de băuturi şi lactate ce merg servite foarte bine cu brioşele noastre. Sunt făcute cu drag, sunt fresh, nu folosim adaosuri, potenţiatori, produse congelate sau premixuri”, mai spun Maria şi Ionuţ Baltag.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Fika 18 – producţie de croissante (Bucureşti)
    Fondatori: Armand Sima şi Cătălina Opriş
    Investiţie iniţială: 84.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    The Sisters Flower Studio – atelier floral (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Lucia Sigmirean şi Andreea Popa
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Atelierul de Tarte – bistro-braserie axat pe producţia şi vânzarea de tarte (Bucureşti)
    Fondatori: Radu Darie şi Dragoş Blănariu
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 800.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Evertoys – închiriere de jucării, jocuri şi cărţi
    Fondatori: Tiberiu Lupu, Emil Olteanu, Alina Marian
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de lei (aproape 22.000 de euro)
    Prezenţă: naţională

    Doamne Fereşte – producţie de sosuri şi muştaruri (Iaşi)
    Fondatori: Roxana Jora şi Ioan Dan Niculescu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

  • Cine este Camelia Gavrilă, propusă de Viorica Dăncilă la conducerea ministerului Educaţiei

    Camelia Gavrilă, în vârstă de 58 de ani, este în prezent deputat în Camera Deputatilor, ales în circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, şi deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

    Ea a condus Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în trei mandate, respectiv 2012 – 2017, 2005-2009 şi 1997 – 2001.

    Între aprilie 2009 – mai 2012, a fost director al Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, acolo unde de altfel activează din 1988, potrivit CV-ului, şi acum, ca profesor titular de limba şi literatura română.

    Între 1984 – 1988, a deţinut funcţia de profesor de limba şi literatura română / limba engleză la Liceul „A. T. Laurian” din Botoşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două şcoli în reabilitare din Iaşi nu îşi deschid porţile din cauza disputei dintre primar şi consilieri

    „Vreau să merg la şcoală ca să am un viitor mai bun”.

    Stă în faţa porţii şi se uită la clădirea aflată gard în gard cu casa în care locuieşte şi ştie că în câteva zile nu va putea merge acolo la şcoală. Bogdan este elev în clasa a cincea şi locuieşte în satul Humosu, comuna Sireţel.

    În această comună este una dintre cele mai stranii situaţii din judeţul Iaşi: două şcoli au început să fie reabilitate cu bani de la PNDL, însă nu vor fi gata până pe 9 septembrie. Bugetul comunei nu a fost votat, banii nu au fost livraţi către constructor, constructorul nu are cum să termine treaba. Astfel, copiii ar putea să meargă la şcoală într-o localitate vecină, însă nu există mijloc de transport până acolo, tot din cauză că nu a fost votat bugetul.

    Bogdan mai are încă doi fraţi. Unul de clasa a 10-a şi unul de a 11-a, iar mama lor nu ştie dacă îi mai trimite la şcoală. „Zice că merge la Slobozia, aşa am auzit. Dar e departe, dacă a pune domn’ primar microbuz, dacă nu, nu mai învaţă”, spune Petronela, mama băieţilor.

    Bogdan ieşea din curte, făcea câţiva paşi şi ajungea la şcoală. Acum ar trebui să meargă 10 kilometri. „Cred că nu mai învaţă băieţii, dacă nu este unde, bani nu avem cu ce îi purta la şcoală”, continuă Petronela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lider PSD Iaşi: Sunt bani pentru şoseaua de centură, întârzierea este din cauza aleşilor locali

    „Nu mi-am dat seama până acum cât este de greu ca unii aleşi locali să aprobe, doar să ridice mâna, în Consiliul Local şi să pună pe ordinea de zi speţe care ţin de dumnealor sau să-şi asume răspunderea, cum au senmat în 2009 un document că utilităţile se vor face pe banii primăriei. Acum se aşteaptă o hotărâre de consiliu local ca acel tronson de drum să fie dat la Ministerul Transporturilor pentru a face şoseaua de centură. Împreună cu premierul, de anul trecut, din 2018, de atunci am avut în buget şoseaua de centură. De doi ani de zile avem bani în cont pentru şoseaua de centură, dar Primăria Iaşi nu îşi asumă răspunderea aşa cum a semnat în 2009, ca să monteze instalaţiile de canalizare, seturile de iluminat local şi stâlpii pentru fir-contact pentru trolebuze. Atât trebuie să dea”, a declarat, joi, în conferinţă de presă, liderul PSD Iaşi, Maricel Popa.

    El a explicat că licitaţia era programată pentru 19 august, însă Primăria Iaşi a întârziat hotărârea de predare a tronsonului în Consiliul Local.

    „Pe 19 august am zis că până atunci se va rezolva problema şi i-am promis domnului ministru Răzvan Cuc că-l voi convinge pe domnul primar Mihai Chirica să dea curs acestor clarificări. Au venit clarificări de la toţi constructorii, cine suportă utilităţile, modificarea utilităţilor deoarece acolo va fi un tronson de trei benzi pe un sens, şase benzi în total, dar nici până la ora aceasta nu s-a dat curs la primărie şi nici nu s-a pus pe ordinea de zi în Consiliul Local însăşi faptul să predea acel tronson. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca ce este cunoscută drept „femeia de afaceri care i-a scos pe chinezi de pe piaţă”

    Doina Cepalis este cunoscută drept „femeia de afaceri care i-a scos pe chinezi de pe piaţă”.

    Mai exact, businessul ei principal a fost şi rămâne producţia, prin grupul de firme Te-Rox realizând scaune auto pentru copii pe care apoi le vinde la export în toată lumea.

    Cum a ajuns aici?
    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de magazine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiunile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit. I-a scos pe asiatici de pe una din pieţele din Europa şi a început să le vândă produse româneşti la ei acasă. Scaunul auto pentru copii a purtat-o pe Doina Cepalis din nordul Moldovei în toată lumea.

    Ea spunea însă recent că se bate în continuare cu producătorii din Asia care ţin preţurile jos pentru că pe de-o parte au costuri mai mici cu forţa de muncă, pe de alta au subvenţii pe produs de la stat, ceea ce nu se întâmplă în Europa. Te-Rox trimite cea mai mare parte a producţiei la export.

    Grupul Te-Rox este format din trei companii ce administrează un total de şase unităţi de producţie în trei judeţe, Neamţ, Iaşi şi Botoşani, conform celor mai recente date. Firmele din grup sunt Te-Rox Prod, Te-Rox BhS Impex şi My Plast Investments şi au afaceri cumulate de peste 130 de milioane de lei anul trecut, cu un total de circa 1.000 de angajaţi.

    „Îmi place domeniul producţiei şi va rămâne principalul focus al meu”, spune ea. Şi totuşi, a decis să parieze pe două businessuri noi – un ansamblu rezidenţial şi o cafenea. Decizia unui om de afaceri de a-şi diversifica businessul nu este ceva nou, mai mulţi antreprenori pariind pe un astfel de model. Mai mult, sectorul imobiliar a fost pentru mulţi o direcţie de mers dat fiind că este un sector care în ultimii ani a avut o creştere impresionantă ca urmare a creşterii economiei în ansamblul său.

    Acest sector este de altfel dependent de evoluţia economiei, fiind primul care a resimţit din plin venirea crizei dat fiind că de regulă cumpărătorii amână investiţiile în vremuri nesigure. În ultimii ani însă piaţa şi-a revenit spectaculos, tot mai multe ansambluri imobiliare apărând la orizontul marilor oraşe din ţară. Unul dintre acestea este şi Iaşiul, „capitala“ regiunii Moldova. Doina Cepalis afirmă că piaţa imobiliară din Iaşi creşte şi se dezvoltă. Creşterea e susţinută din două direcţii – corporatiştii care lucrează în firmele de IT care se dezvoltă în număr tot mai mare în oraş şi locuitorii din Republica Moldova care caută o casă peste Prut. Proiectul pe care antreprenoarea îl dezvoltă este amplasat în zona metropolitană a Iaşiului şi va cuprinde 145 de locuinţe.
    Un alt pariu recent al antreprenoarei este în sectorul HoReCa, mai exact ea a preluat franciza unei cafenele Filicori Zecchini, o investiţie pe care o numeşte o oportunitate. „Este prima investiţie de acest gen pentru mine, este totodată o provocare. Vreau să văd cum va funcţiona înainte de a vorbi de alte planuri în domeniu.”

  • Tânăra din România care a decis să nu mai muncească pentru alţii şi să fie plătită cu salariul minim pe economie, ci să fie propriul şef. Acum afacerea ei face milioane de euro

    „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul.“

    Nicoleta Hriţcu a lansat, la Iaşi, reţeaua de cofetării Cuptorul Moldovencei, devenită una dintre cele mai mari afaceri de profil din regiunea Moldovei. Ea a anunţat anul acesta că deschide în Iaşi a şasea locaţie, veniturile ţintite astfel pentru 2019 ajungând la 2,5 milioane de euro.
    În 2018, a lansat businessul auxiliar Glazurai, un concept cu miniprăjituri artizanale din ingrediente naturale.

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului. Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună”, se prezenta tânăra antreprenoare, într-un interviu acordat Business MAGAZIN. Ea este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi.

    „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea.  Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este acum, spune ea, unul simplu: produsele Cuptorul Moldovencei să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect.

    Povestea Nicoletei Hriţcu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.