Potrivit sondajului Ifop-Fiducial, citat de AFP, Sarkozy s-a apropiat la doar patru procente de adversarul său socialist, deşi distanţa dintre cei doi era de zece procente acum o săptămână. François Hollande a pierdut trei procente în ultimele zile, iar Sarkozy a câştigat trei procente în ultima săptămână şi unul în ultimele 24 de ore. Sondajul a fost difuzat vineri seară, în ultima zi a campaniei electorale din Franţa.
Tag: Hollande
-
Financial Times: După bătălia pentru Franţa va începe bătălia pentru Europa
Majoritatea partenerilor europeni ai Franţei sunt înclinaţi să califice retorica electorală a celor doi candidaţi drept sloganuri cinice, presupunând că Franţa va fi rezonabilă la masa de discuţii de la Bruxelles, potrivit analistului Financial Times (FT) Gideon Rachman. Atitudinea liderilor europeni ar putea fi însă una de automulţumire. În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, extrema dreaptă şi extrema stângă au atras circa o treime din voturi, iar aceste alegeri au scos la iveală teama adâncă a francezilor de globalizare, austeritate, dar şi identitatea naţională la care au apelat toţi candidaţii. Acest fapt se va reflecta în comportamentul Franţei în Europa.
-
Sondaj: Francois Hollande ar câştiga alegerile prezidenţiale din Franţa
Conform sondajului, efectuat luni şi marţi, 15 la sută dintre francezi nu sunt hotărâţi cu cine să voteze în turul doi al scrutinului prezidenţial. Hollande ar beneficia în turul doi de 91% din voturile lui Jean-Luc Mélenchon (stânga radicală), de 36% din cele ale lui François Bayrou şi de 27% din voturile acordate în primul tur lui Marine Le Pen.
-
Biografie: Francois Hollande, opusul lui Nicolas Sarkozy
El a străbătut ţara de aproximativ doi ani, perioadă în care a încercat să îşi schimbe imaginea. Un bărbat afabil, care se fereşte de conflict, el vrea să se prezinte ca fiind puternic, “tenace”, principala sa calitate în opinia fostului ministru Michel Sapin. Hollande, în vârstă de 57 de ani, afirmă că va fi “persoana care poate schimba ţara”, o veche democraţie pe care o consideră “maltratată” de exercitarea în mod brutal a puterii de către un “hiperpreşedinte” care întârzie să ofere un viitor tinerilor. Candidatul socialist vrea să fie un “preşedinte normal”, iar în opinia sa preşedinţia reprezintă un simbol.
-
Exit poll: François Hollande câştigă primul tur al alegerilor din Franţa
Aceste procente se bazează pe estimări realizate de institutele de sondaje, obţinute din surse concordante de AFP, care o prezintă pe candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen pe locul al treilea, în faţa candidatului stângii radicale, Jean-Luc Melenchon.
Marine Le Pen ar obţine între 17 şi 20,7 la sută, în faţa lui Jean-Luc Melenchon (10,5-13 la sută), potrivit estimărilor institutelor CSA, Ipsos şi Harris Interactive, obţinute de la aceleaşi surse. Potrivit Ipsos şi Harris, centristul Francois Bayrou ar obţine între 8,7 şi 10 procente.
Rata de participare, conform tuturor institutelor de sondaje, ar fi de cel puţin 80 la sută, cu aproximativ patru puncte mai puţin decât în 2007 (83,77 la sută), dar net superioară celei din 2002 (71,6 la sută).
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Alegerile prezidenţiale din Franţa: Hollande rămâne pe primul loc în ultimul sondaj. Cât ar obţine Sarkozy în primul tur de scrutin
În cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul socialist este creditat cu 57 la sută din voturi (cu un punct mai puţin decât într-un sondaj precedent al CSA), faţă de 43 la sută (un punct în plus) pentru Sarkozy. Aceste evoluţii sunt calculate în raport cu ancheta aceluiaşi institut efectuată cu 48 de ore mai devreme, la 16 şi 17 aprilie. În urma acestora se află candidatul extremei drepte Marine Le Pen şi cel al stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, amândoi în scădere uşoară, cu 16 la sută (cu un punct mai puţin), respectiv, 14,05 la sută (cu 0,5 puncte mai puţin). Pe poziţia a cincea se află candidatul de centrul François Bayrou, care a înregistrat un uşor progres de 0,5 puncte, ajungând la 10,5 la sută.
-
Socialişti de omenie: ce propune contracandidatul lui Sarkozy la preşedinţie
Programul cuprinde 14 măsuri, dintre care primele trei au ca scop creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, printr-o îngheţare pe trei luni a preţurilor la carburanţi, o creştere de 25% a alocaţiei pentru şcolari şi garantarea unor dobânzi peste inflaţie pentru conturile de economii scutite de taxe (Livret A). Hollande mai propune şi reducerea cu 30% a salariilor preşedintelui şi ale miniştrilor, precum şi o convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului, în iulie, pentru a vota un nou buget pentru 2012, care va include relaxarea reglementărilor pentru ieşirea la pensie a francezilor peste 60 de ani cu 41 de ani de contribuţie la asigurările sociale şi instituirea unei cote de impozitare de 75% pentru partea din veniturile contribuabililor care depăşeşte un milion de euro pe an.
Faţă de o campanie electorală centrată până acum pe ideea că va renegocia din temelii tratatul fiscal european, Hollande a anunţat acum că acceptă amendarea constituţiei pentru includerea regulii bugetului echilibrat, convenită de Sarkozy cu cancelarul german, ba chiar propune şi o îngheţare temporară a cheltuielilor publice până ce Curtea de Conturi îşi va prezenta raportul din iunie