BusinessMagazin

Tag: Hollande

  • FĂRĂ PRECEDENT: Un fost lider european cere EXCLUDEREA unui alt stat din NATO

    Fostul preşedinte francez François Hollande propune suspendarea Turciei din Alianţa Nord-Atlantică din cauza ofensivei militare turce din nordul Siriei, condamnată dur de Uniunea Europeană şi de Statele Unite.

    Francois Hollande, care în anul 2015 a decis participarea Franţei la coaliţia internaţională antiteroristă din Siria, a cerut acţiuni urgente pentru oprirea ofensivei militare turce în Siria.

    “În calitatea de preşedinte al Franţei, am colaborat, în cadrul acestei coaliţii, cu grupurile kurde din Siria. Erau principalele puncte de susţinere, la sol, pentru atacarea poziţiilor reţelei teroriste Daesh (Stat Islamic). (…) Prin această cooperare discretă, am contribuit alături de kurzi la eliminarea reţelei Daesh din nordul Siriei, până la Raqqa. (…) Kurzii au fost şi sunt aliaţi. Nu doar că avem o datorie faţă de ei, ci trebuie să îi ajutăm imediat”, a declarat François Hollande într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.

    “Ofensiva turcă în Siria a fost posibilă doar pentru că preşedintele SUA, Donald Trump, a comis greşeala de a-i oferi această oportunitate preşedintelui Recep Tayyip Erdogan: au fost retraşi militarii americani care erau în zona de securitate, în zona-tampon dintre Turcia şi nordul Siriei (…)”, a explicat François Hollande.

    “Turcia este membră NATO. Cum putem admite că o ţară care este într-o alianţă cu noi poate ataca o forţă care este principalul nostru partener contra Daesh. În acest context, se pune problema relaţiei Turciei cu NATO”, a subliniat fostul preşedinte al Franţei.

    Întrebat dacă Turcia ar trebui exclusă din NATO, François Hollande a răspuns: “Nu, dar trebuie suspendată participarea. Este o decizie în resortul Consiliului NATO. Situaţia este inacceptabilă, deoarece Tratatul NATO prevede că atunci când un membru este atacat, există o reacţie automată din partea celorlalte ţări. Acest lucru ar însemna că în cazul ripostei kurzilor din Siria, trebuie susţinute trupele turce: acest lucru ar fi imposibil de argumentat şi imoral”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Franţei aruncă BOMBA! Răspunsul HALUCINANT al lui Hollande la întrebarea “de ce sunt atentate în Franţa”

    Replica americană faţă de atacurile de la 11 septembrie a amplificat mai degrabă, în loc să învingă ameninţarea teroristă, consecinţele războiului din Irak fiind acum resimţite în Franţa, a declarat duminică Francois Hollande.

    În cadrul unei postări pe reţeaua de socializare Facebook, în care Hollande comemora victimele atacurilor, acesta a reluat un titlu faimos apărut în ediţia ziarului Le Monde de după atentate.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Francois Hollande: UE trebuie să intervină în Siria, altfel există riscul unui “război total”

    “Această dramă ne vizează pe toţi. (…) Dacă vom lăsa această criză să escaladeze, nu vom putea fi protejaţi. Trebuie să intervenim pentru a evita un război total în regiune. Dacă vom lăsa confruntările religioase să se amplifice, nu vom fi la adăpost: va fi un război total“, a avertizat Hollande în Parlamentul European.

    “Trebuie să construim în Siria, cu toţi cei care pot contribui, un viitor politic care să ofere poporului sirian opţiuni alternative la regimul Bashar al-Assad şi Daesh” (reţeaua Stat Islamic), a apreciat preşedintele Franţei.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

  • Hollande anunţă că Franţa va efectua atacuri aeriene în Siria împotriva Statului Islamic

    Franţa începe misiuni de recunoaştere aeriană marţi, în vederea lansării unor atacuri împotriva SI, a precizat şeful statului francez.

    Hollande a făcut acest anunţ luni, la Palatul Elysee, în cadrul conferinţei sale de presă semestriale.

    El a exclus posibilitatea ca Parisul să trimită trupe la sol în Siria.

    Potrivit ONU, este 220.000 de persoane au fost ucise în războiul civil din Siria, iar nouă milioane de sirieni s-au strămutat în alte părţi ale ţării sau au părăsit-o, fugind din calea violenţelor.

     

  • Franţa riscă să fie vizată de noi atentate, avertizează Francois Hollande

    “Încă suntem expuşi”, a declarat Hollande marţi, într-un discurs rostit în faţa diplomaţilor, la Paris.

    “Agresiunea care a avut loc vineri şi care putea degenera într-un carnagiu monstruos este o nouă dovadă că trebuie să ne pregătim de alte atacuri şi trebuie să ne apărăm”, a adăugat preşedintele Franţei.

    Un militant islamist, Ayoub El-Khazzani, a încercat să deschidă focul, vineri, într-un tren Thalys care circula pe ruta Amsterdam – Paris.

    Teroristul a rănit trei persoane, înainte de a fi imobilizat de doi militari americani care erau pasageri în tren.

     

  • François Hollande salută programul grec de reforme ca “serios şi credibil””

    “Grecii tocmai au arătat că sunt hotărâţi în voinţa de a rămâne în zona euro, deoarece programul pe care-l prezintă este serios şi credibil, iar apoi deoarece îl vor supune aprobării Parlamentului, ceea ce va arăta forţă, angajament şi, adaug eu, curaj”, a declarat şeful statului francez pentru jurnalişti, la Paris.

    “Acum este necesar să fie angajate discuţii, să fie reluate negocieri, dar cu voinţa de a finaliza”, a adăugat el.

    “Aceasta este abordarea Franţei, (şi anume de) a face totul pentru ca să se ajungă la un acord bun, un acord care să respecte regulile europene, să-i respecte totodată pe greci, pentru că ei au suferit mult, de mai mulţi ani, însă, în acelaşi timp, este necesar ca ei să înţeleagă că reformele sunt indispensabile”, a adăugat Hollande.

    Bloomberg scrie că Guvernul german a anunţat că se va pronunţa după ce creditorii vor evalua pachetul de măsuri pe care Grecia l-a propus în schimbul unui nou plan de salvare, în valoare de 53,5 miliarde de euro.

    Între măsurile propuse joi de greci se află un pachet de tăieri a cheltuielilor, a pensiilor şi creşterea impozitelor şi taxelor. Oficiali din cadrul zonei euro urmează să le examineze vineri, la Bruxelles, iar Parlamentul grec urmează să pronunţe asupra lor ulterior, tot vineri.

    Ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, care urmează să prezideze reuniunea de urgenţă a omologilor săi din zona euro sâmbătă, la Bruxelles, a declarat că creditorii îşi vor prezenta evaluarea “probabil mai târziu, astăzi (vineri)”.

    Ministrul olandez de Finanţe Alexander Stubb a confirmat, într-un mesaj postat pe Twitter că Eurogrupul urmează să examineze măsurile după ce acestea sunt evaluate de către creditori.

    Valoarea euro şi a acţiunilor a crescut în perspectiva unui acord care să pună capăt celor aproape şase luni de impas cu Guvernul condus de către liderul Syriza (extremă stânga) Alexis Tsipras, după ce acesta a obţinut victoria în alegeri cu un program împotriva austerităţii.

    Pachetul îl reflectă aproape fidel pe cel avansat de creditori pe 26 iunie – dar care a fost respins de greci prin referendumul de la 5 iulie. Programul propus urmează să se întindă pe mai mulţi ani, motiv pentru care este necesar ca condiţiile să fie mai dure decât în cel discutat în urmă cu două săptămâni, a declarat un oficial guvernamental german sub protecţia anonimatului.

    În cazul în care Eurogrupul ajunge la un acord sâmbătă, atunci este posibil să nu mai fie nevoie ca liderii europeni să se întrunească duminică într-un summit de urgenţă, a declarat un oficial european.

  • Francois Hollande face o vizită istorică în Cuba, sub semnul diplomaţiei economice

    Într-o ţară în care infrastructura are nevoie de înnoire, marile grupuri din construcţii sunt în mod evident dornice să obţină nişte contracte mari. Dar dincolo de sectorul construcţiilor, Cuba abundă în oportunităţi pentru crearea de agenţii imobiliare. De fapt, cubanezii sunt în general proprietarii locuinţelor lor. Cei care au fost proprietari înaintea revoluţiei au rămas, iar ceilalţi au devenit ulterior. Ei au recuperat locuinţele celor exilaţi sau celor care au fugit de pe insulă după preluarea puterii de către Fidel Castro, care au fost repartizate de autorităţi.

    Timp de mai multe decenii, vânzările imobiliare au fost interzise, fiind tolerat doar trocul. Rezultatul a fost un sistem vast de schimburi denumit “permuta”. În general este vorba despre un bun în stare bună în schimbul unei proprietăţi mai vaste dar care necesită lucrări. Nimic nu împiedică însă plata neoficială pentru ajustarea tranzacţiilor prea dezechilibrate.

    Din 2011, cubanezii pot vinde şi cumpăra case şi alte bunuri imobiliare. Dar organizarea acestei pieţe se face treptat. În februarie, un reportaj al Radio Canada identifica două agenţii imobiliare înfiinţate la Havana. Una dintre ele avea înregistrate 2.300 de proprietăţi şi ar fi vândut 800 în mai puţin de un an. A doua, situată în centrul istoric al capitalei cubaneze, pare specializată în locuinţe ce pot fi închiriate turiştilor.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Hollande, despre aderarea la spaţiul Schengen: “România e pregătită să îşi ia unele angajamente”

    Preşedintele francez a declarat că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Klaus Iohannnis, au fost evocate mai multe subiecte politice, printre care şi Uniunea Europeană, unde ambele ţări sunt angajate împreună.

    Hollande a amintit că, joi, va avea loc un Consiliu European, unde vor fi abordate chestiuni importante, precum securitatea.

    ”Ne-am pus de acord ca în acest Consiliu să fie luate decizii pentru a controla deplasările, programul PNR, precum şi decizii, pentru a face controale ferme pe internet şi pentru a distruge aceste site-uri Internet care permit radicalizarea populaţiei”, a spus preşedintele Hollande.

    Francois Hollande s-a referit în discursul său şi la spaţiul Schengen, un subiect extrem de important pentru pentru România.

    ”România este pregătită să îşi ia unele angajamente (..) Vreau ca la Consiliu, joi, la Consilul European, să ne putem coordona, pe toate dispoziţiile ce ţin de frontiere, pentru a controla mai bine intrările şi ieşirile pe continentul european”, a declarat Hollande, precizând că se doreşte, astfel, să se prevină plecările unor “combatanţi” în străinătate, şi să fie informaţi de mişcările lor.

     

  • Întâlnire Hollande – Kerry: ”Să căutăm împreună răspunsurile necesare după atentatele de la Paris”

    “Aţi fost voi înşivă victimele unui atentat terorist fără precedent pe 11 septembrie 2001. Este nevoie să căutăm împreună răspunsurile necesare”, a declarat Hollande. “Împărtăşim durerea” poporului francez i-a dat asigurări Kerry, sosit la Paris pentru a aduce un omagiu târziu celor 17 morţi în atentatele de la Paris.

    Preşedintele francez şi secretarul de Stat american s-au îmbrăţişat călduros în pragul Palatului Elysée.

    La începutul întâlnirii lor, la care presa a avut acces timp de câteva minute, François Hollande i-a mulţumit lui John Kerry pentru intervenţia sa televizată de la Washington, la o zi după atentate, în a “doua sa limbă (franceza), prin care şi-a exprimat susţinerea faţă de poporul francez”.

    “Aţi fost voi-înşivă victimele unui atentat terorist fără precedent pe 11 septembrie” şi “ştiţi ce poate reprezenta acest lucru pentru o ţară”, a subliniat şeful statului francez.

    “Este nevoie, deci, să căutăm răspunsurile necesare şi acesta este sensul întâlnirii noastre de astăzi (vineri), dincolo de prietenia a cărei mărturie este”, a continuat Hollande.

    Condoleanţele din partea poporului american sunt “foarte sincere”, a subliniat Kerry, adăugând că “împărtăşeşte durerea şi oroarea” resimţite de către poporul francez.

    “V-am observat, pe dumneavoastră şi echipa dumneavoastră, efectuând cu multă eleganţă şi talent” operaţiuni, dar şi “poporul francez care s-a reunit cu un simţ acut al unităţii”, a continuat el, evocând o “mare lecţie pentru lume”.

    “Încă o dată Franţa, cu angajamentul său pentru libertate şi pasinea sa pentru idealuri, a adresat un mesaj lumii”, a subliniat el.

    “Inimile noastre sunt cu dumneavoastră şi aş vrea să vă împărtăşesc aceste gânduri personal”, a continuat el.

    John Kerry, care s-a întâlnit vineri dimineaţa cu omologul său francez Laurent Fabius la Quai d’Orsay i-a spus la sosire interlocutorului său că se afla în străinătate, la Sofia şi în India, explicându-i de ce nu a putut să fie prezent duminică la marşul istoric împotriva terorismului. Absenţa unui demnitar american de rang înalt la această manifestaţie a declanşat o polemică peste Atlantic.